Biobibliografii

LIVIU IOAN STOICIU

Născut la 19 februarie 1950, în comuna Dumbrava Roşie (Canton CFR) ­– Piatra Neamţ. Prenumele tatălui: Ioan. Copilărie la Cantonul 248 – Halta CFR Adjudu Vechi (la 2 kilometri de comuna Adjudu Vechi şi la 4 kilometri de oraşul Adjud), mutat cu părinţii aici din 1951 (în acest an, pe 21 iunie, îi va muri mama, Ioana Sandu; după recăsătoria tatălui, va fi crescut de mama adoptivă, Elena Berescu şi va avea un frate şi trei surori). Şcoala primară şi elementară (până în clasa a VI-a), în comuna Adjudu Vechi. Adolescenţă (începând cu clasa a VII-a) la Adjud, regiunea Bacău / judeţul Vrancea. Absolvent Liceu teoretic (diplomă bacalaureat umanistică) Adjud, promoţia 1967 (în anul 2000 i-a fost acordată diploma de „Cetăţean de Onoare al oraşului Adjud”). Studii superioare – filologie şi filozofie (anual întrerupte ; 1967/1968 – Baia Mare şi între anii 1971 şi 1975, cu absenţe – Bucureşti, şi cu un an de studiu pierdut – Cluj, inclusiv la „fără frecvenţă”, fire inadaptabilă; a condus un cenaclu studenţesc, intitulat „3,14” la Bucureşti acum). Stagiu militar, octombrie 1968 (plecat voluntar, la 18 ani, după „ocuparea Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varşovia”!) – februarie 1970. Locuri de muncă şi „meserii”, boemă şi „tentative de sinucidere” în întreaga ţară, până în 1975: profesor suplinitor, miner şi vagonetar în subteran (la Bălan-Harghita şi Dâlja-Petroşani), calculator-contabil, corector şi ziarist (la Miercurea Ciuc, la „Informaţia Harghitei”), arhivar, expeditor CFR import-export, magaziner, normator transporturi auto, zilier (nu numai pe Litoral), primitor-distribuitor, şantierist, „muncitor necalificat” (inclusiv la o fabrică de coniac), încărcător de vagoane de marfă, controlor de calitate în siderurgie (la Bucureşti). În 1975 se căsătoreşte la Focşani (cu prozatoarea Doina Popa), an în care i se naşte un fiu, Laurenţiu (azi, absolvent Drept). La Focşani va avea domiciliu stabil până în 1990 – în această perioadă va fi pedagog şcolar (la două licee) şi mânuitor de carte şi bibliotecar la Biblioteca Judeţeană Vrancea.

Nemembru de partid, „rezistent” recunoscut – contestatar al dictaturii, la Revoluţie, din 22 decembrie 1989 şi până la 5 martie 1990 (când se va retrage) va fi înscăunat în fruntea judeţului, preşedinte al CFSN/CPUN Vrancea, membru al Parlamentului Provizoriu. În  ianuarie 1990 fondează la Focşani revista literară bilunară „Revista V”, pe care o va conduce trei sferturi de an. Din 5 martie 1990 îşi va aduce cartea de muncă la Bucureşti (trei sferturi de an va face naveta la Focşani), la Uniunea Scriitorilor, la redacţia noului săptămânal literar „Contrapunct”, ales fiind din februarie 1990 redactor-şef – pentru ca în anul următor să demisioneze din funcţie şi să se transfere, ca redactor principal (si redactor-şef adjunct), la revista „Viaţa Românească”. Din 1991 până în noiembrie 2004 este şi redactor-colaborator permanent (publicist-comentator şi consilier) la ziarul „Cotidianul” (fondat de Ion Raţiu). De la sfârşitul anului 1990 are domiciliu stabil la Bucureşti. În 1995, cofondator al publicaţiei literare „Caietele de la Durău”.

Debut publicistic – 1967, cu versuri în pagina literară a ziarului regiunii Bacău, „Steagul Roşu” (în 1974 este prezentat ca poet în revista „Familia” de Ştefan Augustin Doinaş: „Liviu Ioan Stoiciu – Realul, ca plasmă poetică”).

După Revoluţie, susţine numeroase rubrici originale în presa scrisă, publică eseuri şi texte de frontieră, dramaturgie, publicistică, pe lângă poezie şi proză. Tradus în engleză, franceză, germană, spaniolă, sârbă, chineză, ucraineana, maghiară, apărut în cărţi de poezie şi în reviste din străinătate.

 

Debut editorial – Ciclurile de versuri „Balans” în „Caietul debutanţilor, 1977” (Editura Albatros, 1978) şi „Cantonul 248” în „Caietul debutanţilor, 1978” (Editura Albatros, 1979).

La 30 de ani, în 1980, îi apare prin concurs volumul de debut „La fanion”, care primeşte Premiul Uniunii Scriitorilor (dar a fost primit în Uniunea Scriitorilor după Revoluţie, având „dosar la Securitate”). A primit premii ale unor „festivaluri internaţionale de poezie” (Cluj, Oradea, Deva, Iaşi, Bacău) şi ale unor reviste literare, pentru poezie („Observator cultural”, „Poesis”, „Cuvântul”, „Ateneu”, „Antares”, „Argeş”) sau pentru publicistică („Convorbiri literare”). I s-a decernat marele premiu al Congresului Naţional de Poezie (la prima lui ediţie, în 2004, la Botoşani).

A publicat poeme în mai multe antologii (în volume).

 .

A publicat volumele de versuri (pentru care a primit premii literare, selectiv):

La fanion (Editura Albatros, 1980) – Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România.

Inima de raze (Albatros, 1982).

Când memoria va reveni (Editura Cartea Românească, 1985).

O lume paralelă (Cartea Românească, 1989).

Poeme aristocrate (Editura Pontica, 1991) – Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor.

Singurătatea colectivă (Editura Eminescu, 1996) – Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei României; Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO); Premiul „Poesis” („Cea mai bună carte a anului 1996”); Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.

Ruinele Poemului (Editura Pontica, 1997) – Marele Premiu al ASPRO; Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Poezie, Ediţia I, Oradea; Premiul pentru Poezie pe anul 1997 – Superlativele Revistei „Cuvântul”.

Post-ospicii (Editura Axa, Seria „La Steaua - Poeţi optzecişti”, 1997) — Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; Premiul Festivalului Internaţional de Literatură Româno-Canadian, Ediţia a III-a, Iaşi, 1999.

 Poemul animal (Editura Călăuza, 2000, colecţia „Poeţi români contemporani”) — Premiul pentru Poezie al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor şi ASPRO); Premiul pentru Poezie al Festivalului Internaţional de Poezie „Lucian Blaga” (Cluj); Premiul „Poesis” („Cea mai bună carte de poezie a anului 2000”); Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional de Poezie (Ediţia a II-a, 2001, Deva).

La plecare (Editura Vinea, 2003).

Cantonul 248, antologie de versuri de autor (Editura Vinea, colecţia „Scriitori Români Contemporani – Ediţii Definitive”, 2005) – Premiul pentru Poezie al Revistei „Ateneu”.

pam-param-pam (adjudu vechi), Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 – Premiul pentru Literatură al Revistei „Argeş”; Premiul Festivalului-concurs Internaţional de Poezie „Avangarda XXII”, Bacău (Ediţia a VII-a, 2007).

Craterul Platon (Editura Vinea, 2008) – Premiul pentru Poezie al Revistei „Observator cultural” (Ediţia a III-a, 2009), volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor.

 

A apărut într-o „antologie de grup” (cu 40 de poeme) alături de Traian T. Coşovei, Nichita Danilov, Ion Mureşan şi Ioan Es. Pop, intitulată Băutorii de absint (Editura Paralela 45, 2007, Colecţia „Biblioteca Românească”).

 

A publicat volumele de memorialistică / publicistică:

Jurnalul unui martor (13-15 iunie 1990, Piaţa Universităţii, Bucureşti) – Editura Humanitas, 1992.

Jurnal stoic din anul Revoluţiei, urmat de Contrajurnal – Editura Paralela 45, 2002, volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor şi Premiile Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti.

Cartea zădărniciei (Convorbiri de sfârşit cu Al. Deşliu & „Inspiraţii” de început) – Editura Pallas, 2008.

           

A publicat romanele:

Femeia ascunsă (Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti şi Editura Cartea Românească, 1997, Colecţia „Biblioteca Bucureşti”) – Marele Premiu „Alexandru Vlahuţă” al Salonului literar Dragosloveni, Vrancea.

Grijania (Editura Paralela 45, 1999), volum nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor, ASPRO şi Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti — Premiul Naţional de Proză „Ion Creangă” (Humuleşti, Neamţ).

Undeva, la Sud-Est (Într-unu-s doi), Editura Cronica, 2001.

Romanul-basm (Trup şi Suflet), Editura Dacia, 2002.

 

A publicat volumul de teatru:

Teatrul uitat, Editura Muzeul Literaturii Române, 2005 – Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România; Premiul pentru teatru al Zilelor Culturale „Poesis” 2007.

 

Premii literare primite (selectiv):

Premiul pentru Debut-Poezie al Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 1980 („La fanion”, Editura Albatros); Premiul pentru Poezie al USR pe anul 1991 („Poeme aristocrate”, Ed. Pontica); Premiul pentru Dramaturgie al USR pe anul 2005 („Teatrul uitat”, Editura Muzeul Literaturii Române).

Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pe anul 1996 („Singurătatea colectivă”, Ed. Eminescu).

Premiile ASPRO (Asociaţia Scriitorilor Profesionişti din România) pe anii 1996 (Premiul pentru Poezie al ASPRO – „Singurătatea colectivă”) şi 1997 (Marele Premiu al ASPRO – „Ruinele Poemului”, Ed. Pontica).

Premiul pentru Poezie al Uniunii Scriitorilor din „Republica Moldova” pe anul 1996 („Singurătatea colectivă”).

Premiile pentru Poezie ale Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti pe anii 1997 („Post-ospicii”, Ed. Axa) şi 2000 („Poemul animal”, Ed. Călăuza).

 

***

 

 

 

 

 Adrian Botez


Născut pe 10 noiembrie 1955, la Gura Humorului, judeţul Suceava.

Absolvent al Facultăţii de Filologie (secţia română-franceză) a Universităţii “Al.I.Cuza” – Iaşi.

Doctor în ştiinţe filologice  -  cu lucrarea Spirit şi Logos, în poezia eminesciană (coord. ştiinţific: prof. univ. dr. DUMITRU IRIMIA, de la Univ. “Al.I.Cuza”-Iaşi).

Actualmente: prof. la Colegiul Tehnic  “Gheorghe Balş”-Adjud.

Debut absolut (cu poezie şi eseu) : în 1972, la revista Năzuinţe”  (căreia i-a fost şi redactor-şef), a Liceului Teoretic din Gura Humorului.

Debut (cu poezie) în revistă culturală consacrată: 1987, revista Steaua-Cluj.

Debut (cu eseu) în revistă culturală consacrată : 1985, în revista Collegium-Iaşi, Buletin al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România.

În 1999, fondează  şi devine redactor coordonator al revistei bianuale CONTRAATAC - revistă de educaţie, cultură, literatură şi atitudine, pentru elevi şi profesori - îndreptată împotriva prostului-gust, imposturii şi agresiunii imoral-antiartistice – din Adjud.
Ediţie on-line: Contraatac – revistă de cultură şi de atitudine creştină: http://revistacontraatac.wordpress.com

Activitate publicistică:
-în colectiv redacţional Scara-Bucureşti, redactor Ardealul literar-Deva, redactor Crezul nostru-Bacău, redactor Salonul literar-Focşani, redactor Negru pe alb-Odobeşti, redactor Confluenţe-Adjud.

-A publicat în şi colaborează (regulat sau sporadic) la revistele şi ziarele: Steaua-Cluj, Cetatea culturală-Cluj, Citadela-Satu Mare, Zodii în  cumpănă-Oradea, Nova Provincia Corvina-Hunedoara, Vatra veche-Târgu Mureş, Viaţa Românească-Bucureşti, Luceafărul-Bucureşti, Dimândarea-Bucureşti, Deşteptarea aromânilor-Bucureşti, Permanenţe-Bucureşti, Rost-Bucureşti, Origini-Bucureşti, Cotidianul-Bucureşti, Collegium-Iaşi, Poezia-Iaşi, Porto Franco-Galaţi, Plumb-Bacău, Credinţa Ortodoxă-Bacău,  Fereastra-Mizil, Pro-Saeculum-Focşani, Oglinda literară-Focşani etc. – precum şi la revistele electronice ARP-Artur Silvestri: Neamul Românesc, Ecoul, Epoca, Luceafărul Românesc, Dacologica, Studii etnoistorice, Monitor cultural, Arhiva românească, Tânărul scriitor, Scriitori români contemporani, Universul cărţilor, Boabe de grâu, Soarele  - dar şi la Agero-Stuttgart (Germania), Noi, nu (Australia), Clipa-California (SUA), Vâlcea Turism-Canada, Slova Creştină, Napocanews etc.

Volume de versuri:
1-Jurnal din marea temniţă interioară(Axa-Botoşani, 1998);
2-Rog inorog(Salonul literar-Focşani, 1998);
3-Povestea unui colecţionar de audienţe(Corgal Press-Bacău, 2003);
4- Epopeea Atlantică(Corgal Press-Bacău, 2003);
5- Eu, barbarul (Casa Scriitorilor-Bacău, 2005);
6- Crezuri creştine - 70 de sonete cruciate; Van Gogh – perioada Borinage (tumorile artei), Casa Scriitorilor, Bacău, 2005.
7-Nu mai ridicaţi din umeri! (Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2007);
8-În contra demenţei de astăzi în cultura română (Ed. ProPlumb, Bacău, 2008).

Prezenţă în antologia bilingvă (română-franceză) În căutarea îngeruluiEn quêtte de l'ange, din creaţia poeţilor vrânceni, selecţie de prof. VALERIU ANGHEL, Pallas, Focşani, 2006 – trad. prof. C.  FROSIN. Prezenţă în antologia engleză a prof. Dan Brudaşcu: Voices of contemporary Romanian poets – selection and English version by Dan Brudaşcu, Sedan Publishing House-Cluj, 2007.

Proză:
Basme- pentru copii, pentru oameni mari şi pentru foarte mari oameni  (Corgal Press-Bacău, 2004).

Critică/hermeneutică:
1- Prigoniţii cavaleri ai Mielului  -  despre poezia cultă aromânească (Ed. Dimândarea părintească, Buc., 2000);
2- Spirit şi Logos, în poezia eminesciană  -  pentru o nouă hermeneutică, aplicată asupra textului eminescian(Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2005);
3–Loja Iohanică Românească – ION Creangă, ION Luca Caragiale, IOAN Slavici  - pentru o nouă hermeneutică, aplicată asupra textelor lui Ion Creangă, Ion Luca Caragiale şi Ioan Slavici(Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2006)– a obţinut Premiul de excelenţă al Ed. RAFET, pentru 2006;
4-Cei Trei Magi ai prozei româneşti (Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Mircea Eliade) – şi Epoca Mihaelică :  pentru o nouă hermeneutică, aplicată asupra textelor lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu şi Mircea Eliade (Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2007) –  a obţinut Premiul de excelenţă al Ed. RAFET, pentru 2007;
5- Opera scrisă a lui Corneliu Zelea Codreanu – între vizionarism şi alchimie naţională, Criterion Publishing, Bucureşti, 2009.

Eseuri:
1-RuguriRomânia sub asediu, Carpathia Press, Buc., 2008 (postfaţă de dr. Artur Silvestri), 2-Cartea Cruciaţilor Români, Ed. Rafet, Rm. Sărat, 2008.

Din  2004, este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Este laureat al Marelui Premiu al Salonului Literar-Dragosloveni  -  ediţia a 26-a, noiembrie 1998.

Premiul U.S.R., pentru POEZIE  -  pentru anul 2005 (au fost premiate volumele de poezie Eu, barbarul şi Crezuri creştine – 70 de sonete cruciate).

Premiul U.S.R., la CRITICĂ/HERMENEUTICĂ (a fost premiată lucrarea de hermeneutică Loja Iohanică Românească) , pentru anul 2006.

Nominalizat la Premiile ARP (Asociaţia Română pentru Patrimoniu), pentru 2007  - prin lucrarea Loja Iohanică Românească.

Cetăţean de Onoare al municipiului Adjud – 2009.

Este prezent în:
Vocaţie şi destin - dicţionarul personalităţilor vrâncene, Ed.Terra, Focşani, 2000, al lui Valeriu Anghel;
Dicţionarul scriitorilor şi publiciştilor vrânceni, al lui Florin Muscalu, Ed. Revista”V”, Focşani, 1999;
Dicţionar elementar de scriitori români contemporani – în revistele electronice ARP;
Album biobibliografic “OCTAVIAN VOICU” – Creatori din Moldova de Mijloc, Ed. Casa Scriitorilor, Bacău, 2005;
Ateneul Scriitorilor – Ed. Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2008;
Harfele harului - antologie de poezie creştină, realizată de Eugen Evu şi Ion Urdă, Ed. Corvin-Deva, 2007;
Cuvinte pentru urmaşi, vol II, Modele şi exemple pentru Omul Român, Carpathia Press, 2007 – ed. îngrijită de Artur Silvestri;
Al Cincilea Patriarh, Intermundus, Buc., 2007- ed. îngrijită de Artur Silvestri; 
Antologie literară, Valman, Rm. Sărat, 2007, ed. îngrijită de Gh. Neagu.

Criticul MIRCEA DINUTZ îi face profilul literar, în revista  Pro-Saeculum, nr. 3-4, Focşani, mai-iunie 2005 ( Adrian Botez  - un cavaler al Graalului ).

Este ales pentru distincţia THE RESEARCH BOARD OF ADVISORS, este nominalizat ca “MAN OF YEAR  2005”, pentru merite în cultură şi educaţie – şi pentru THE WORLD MEDAL OF FREEDOM  -  de către THE AMERICAN BIOGRAPHICAL INSTITUT, Raleigh, North Carolina, U.S.A.***

 

 

 

Ifrim1_556717500.jpg   Marin Ifrim

Născut la data de 1 decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, judeţul Buzău.În 1969 absolvă cursurile Şcolii Generale cu clasele I-VIII din comuna natală. Între 197o-1973 urmează cursurile Şcolii Profesionale de Chimie din Brăila, specialitatea lăcătuş mecanic de întreţinere şi reparaţii în industria chimică. Timp de un an practică această meserie la Combinatul de fire şi fibre artificiale din Brăila. În 1974, timp de şase luni, este angajat la Fabrica „Metalurgica” din Buzău, după care  satisface stagiul militar obligatoriu. În 1976 se stabileşte definitiv în Buzău, fiind angajat ca lăcătuş mecanic apoi ajutor de maistru la Intreprinderea de Mase Plastice Buzău, unde lucrează până în 1991. În 1984 abandonează cursurile Liceului Agroindustrial din Beceni, Buzau. În 1980 debutează cu versuri în revista „Familia” din Oradea, girat de criticul literar Al.Cistelecan, obţinând apoi peste 30 de premii la concursuri de creaţie literară, naţionale sau interjudeţene. În 1986 debutează editorial cu volumul de versuri „Spre oraşul cu un milion de ferestre, apărut la Editura „Litera” din Bucureşti, întâmpinat favorabil de critica literară. Între 1991-1993 este angajat al ziarului „Senator” din Buzău, în funcţia de redactor principal. În 1993 se transferă la Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, ca lăcătuş mecanic de întreţinere. Între 1994-1996 este redactor special şi şef departament la ziarele „Muntenia”şi „Informaţia Buzăului”. În 1996 este angajat prin concurs la Teatrul „George Ciprian” din Buzău, în funcţia de regizor tehnic, cu derogare de la Ministerul Culturii. Între 1994-1997 urmează cursurile şcolii tehnice de maiştri, din cadrul Liceului de Chimie nr.5 din Buzău. Ca angajat al Teatrului, în anul şcolar 1998-1999 este instructor de teatru la Palatul Copiilor din Buzău. În 2000 îşi ia Bacalaureatul la Liceul Agricol din Buzău. În 2oo1 se transferă la Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, în funcţia de referent. După program, timp de aproape un an, lucrează ca manipulant într-un magazin de mobilă. Din 2008 este student la Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, Facultatea de Istorie,Muzeografie şi Arhivistică. În 2008 este declarat „Cetăţean de Onoare” al Municipiului Buzău. Din 2002, secretar general şi membru fondator al Asociaţiei Culturale „Renaşterea Buzoiană”. Din 1996, membru al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASPRO). În 1998 este primit în Uniunea Scriitorilor din România. Din 1997,consilier al Editurii „Rafet”din Râmnicu Sărat. În 2009 este inclus „Who is Who” (Verlag fur Personenenzyklopădien AG,Elveţia) – Enciclopedia Personalităţilor din România.

Activitate literară:

 

.1994-1994 – realizează pagina literară a ziarului „Muntenia”.

.1996-1998 – redactor-şef adjunct al revistei „Amphytrion” (Râmnicu Sărat).

.1995-2008 – colaborator al revistelor:”Bucovina literară” şi ”Oglinda literară”,timp în care publică sporadic versuri şi cronici literare în multe alte reviste din ţară.

.2003...- realizează paginile literare ale cotidianului „Opinia”,împreună cu Dumitru Ion Dincă.

 .2006...- Director şi redactor-şef adjunct al revistei „Renaşterea Culturală”.   

.Din anul 2ooo coordonează Concursul Naţional de Creaţie Literară pentru Elevi şi Studenţi „V.Voiculescu-Arc de suflet peste timp” şi Concursul de Creaţie pentru Elevi „Constantin Petcu”.

 

 

Cărţi publicate:

 

.”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”,Bucureşti,1986.   

.”Curentul marin”,versuri”,Editura „ŞI”,Buzău,1995,80 pag.

.”Alfabet de tranziţie”,versuri”,Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”,Buzău

1995,80 pag.

.”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară,Ed.”Porto Franco”,Galaţi,1996,90 pag.

.”Fotografii cu cântec”,versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2001,80 pag.

.”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”,monografie,Ed.

„Rafet”,Râmnicu Sărat,2001,100 pag.

.”Poeme”,versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2003,70 pag.

.”La spartul târgului”,proză scurtă,Ed.”Anastasia-Ina”,Buzău,2004,70 pag.

.”Lamentaţii de mucava”,proză scurtă,Ed.”Anastasia-Ina,Buzău,2004,70 pag.

.”Suprafaţa lucrurilor”,versuri,Ed.”Rafet”,2004,100 pag.

.”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2oo6,170 pag.

.”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2006,60 pag.

.”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2007,180 pag.

.”Gloria locală”,antologie de versuri,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2007,260 pag.

.”Portrete în bleu’Marin”,tablete literare,Ed.”Raluca”,Buzău,2008,80 pag.

.”Trilogia efemerităţii”,antologie de proză scurtă”,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2008,180 pag.

.”Circum stanţe”,tablete literare,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2009,120 pag.

.”Nume şi cărţi”,critică literară,Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat,2009,100 pag.

 

Referinţe critice:Geo Vasile,Nicolae Băciuţ,Radu G.Ţeposu,Dan Silviu Boerescu,Dumitru Ion Dincă,Stan Brebenel,Ionel Necula,Gheorghe Postelnicu,Titi Damian,Ion Murgeanu,Dumitran Frunză,Nistor Tănăsescu,Alex.Ştefănescu,Lucian Chişu,Dan Giosu,Ion Roşioru,Gheorghe Neagu,Nina Neagu,Alexandru Spânu,Gheorghe Andrei,Florentin Popescu,Dorel Istrate,George Vioreanu,Gheorghe Ene,Ionel Andraşoni,Ionel Necula,Alex.Oproescu,Tudor Cicu,Gheorghe Neagu,Ion Beldeanu,Petru Scutelnicu,Dumitru Cerna,Valeria Tăicuţu,Corneliu Ştefan,        Aurel M.Buricea,Adrian Alui Gheorghe,Roxana Racaru,Emil Brumaru,Mircea Tabacu,Virgil Răileanu etc.

 

Premii (mai) semnificative:

 

.Premiul revistei „Flacăra” la Festivalul Naţional de Poezie de la Oradea,1984.

.Premiul „Duiliu Zamfirescu” pentru poezie,Focşani,2004.

.Premiul „Salonului scriitorilor vrânceni de pretutindeni”,pentru volumul „Scriitori buzoiani şi scriitori din ţară”,Mărăşeşti,2006.

.Premiul ziarului „Cuvântul liber”,la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”,Lancrăm,2004.

.Premiul Editurii „Anastasia-Ina”,pentru întreaga activitate publicistică,2003.

.Premiul pentru cea mai bună carte de poezie a anului 2007(„Gloria locală”),în cadrul Festivalului „Le printemps des poetes” („Primăvara poeţilor”),ediţia a II-a,Buzău,2007.

.Menţiune la Festivalul Naţional de Teatru Scurt,pentru piesa „Teleapartamentul”,Bucureşti,1999.

 

DIPLOME:

 

(selectiv)

 

.Diplomă de Cetăţean de Onoare al Municipiului Buzău

.Diplomă de Onoare a Ligii de Prietenie Româno-Sârbă,pentru contribuţii remarcabile la promovarea prieteniei româno-sârbe,2001.

.Diplomă de Excelenţă din partea Fundaţiei Academice „V.Voiculescu”,2001.

.Diplomă de Excelenţă şi Titlul de scriitor de onoare al oraşului Mărăşeşti,2oo6.

.Diplomă de Onoare din partea oraşului Hârşova,la 1900 de ani de la atestarea documentară.

.Diplomă de Excelenţă în Cultură,pentru impunerea unei noi atitudini faţă de viaţa culturală locală şi naţională,Editura „Anastasia-Ina”,2005.

.Diplomă pentru Excelenţă în Cultură,Direcţia pentru Cultură,Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a Judeţului Buzău,2003.

.Diplomă de Excelenţă a Editurii „Rafet”,pentru promovarea operei lui Vasile Voiculescu.

.Diplomă de Excelenţă pentru ce mai bună carte de critică literară a anului 2006,”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,Editura „Rafet”.

.Diplomă pentru merite deosebite în activitatea Teatrului „George Ciprian”,Buzău,2006.

.Diplomă Who is Who – pentru includerea în Enciclopedia Personalităţilor din România,ediţia 2009.

 

 

 

Ifrim1_556717500.jpg   Petre Ionescu

Educaţie:
Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “ I. L. Caragiale”, secţia Regie-Teatru, absolvit în 1977

Experienţă profesională teatru:
Teatrul “Mihai Eminescu”, Botoşani- Regizor Artistic, 1977-1981
Şcoala Populară de Artă, Târgovişte-Profesor Regie-Actorie, 1982
Teatrul de Păpuşi, Alba-Iulia- Regizor Artistic, 1983
Membru A.T.M. (  Asociaţia Oamenilor de Teatru şi Muzică), Regizor liber profesionist, 1983-1989

Experienţă profesională presă:
Săptămînalul “Acum”, Bucureşti- Redactor, 1991
Ziarul  “Cotidianul”, Bucureşti- Redactor politică internă între anii 1991-1994, iar în anul 1995 Redactor Şef
Revista “Dilema”, Bucureşti- Redactor, 1992-1994
Revista “Tinerama”, Bucureşti- Redactor politică internă între anii 1995-1997, iar în anul 1998 Redactor Şef
Ziarul “ Romania Liberă”, Bucureşti- Redactor politică internă între anii 1995-1997
Radio “Europa Liberă”, Bucureşti- Redactor între anii 1998-2003
Ziarul  “Curentul.”, Bucuresti, Editorialist între anii 2004-2005
Muzeul Naţional al Literaturii Române-colaborator, redactor şef-adjunct la revista EUROMUSEUM, între anii 2006 – 2007
Din anul 2007 activez ca liber-profesionist (respectiv ca regizor-teatru şi ca redactor şef adjunct al revistei EUROMUSEUM)

Activitate literară:
Publicat proză scurtă in Revista STEAUA, 1984 şi în SLAST în 1986
Debut proză scurtă în volum colectiv în 1986- “Debut 86”-Editura Cartea Româneascâ
“Portret al artistului între două vârste”- Editura Cartea Romaneascâ 1991-volum proză scurtă-eseu
“Prezentul din care tu lipseşti”- Editura Muzeului Literaturii Române 2005- volum proză scurtă
Traduceri din engleză pentru Editurile MLADENSKA şi Dharana.
Tradus în particular, pentru uzul proriu şi scenă, teatru de Harold Pinter 

Limbi străine:

Engleza- fluent ( citit, scris si vorbit)

Informaţii personale:

Data naşterii: 14.01.1951
Locul naşterii: oraşul Roman, judeţul Neamţ

 

 

Ifrim1_556717500.jpg   Paul Spirescu

Născut la 26 iunie, 1950, în Moreni, Dâmboviţa. În anul 1974 absolvent al Facultăţii de filozofie, Bucureşti. Profesor de filozofie la Liceul „EMIL BOTTA” – Adjud. Membru al USR, filiala Galaţi – Brăila. Debutează în anul 1970, în revista Amfiteatru, cu un grupaj de poeme, apoi publică doar sporadic prin câteva reviste.
Cărţi publicate:

-   METAFIZICA LACRIMEI - 2000
-   STRIGĂT CLANDESTIN - 2004
-   DOMNULE JUDECĂTOR - 2007
-   EU, ADICĂ UMBRA MEA - 2009

Toate cărţile au fost întâmpinate cu peste 40 de cronici favorabile, apărute in reviste ca: Viaţa românească, Astra, Salonul literar, Oglinda literară, Pro Saeculum etc.

Apare , cu grupaje de versuri, în cărţile antologice:

  • LAUDĂ VINULUI - 1997
  • ANTOLOGIE LITERARĂ - 2000
  • ÎN CĂUTAREA Îngerului - 2002
  • TEXISTENŢE - 2009


În anul 2009 primeşte Premiul de poezie al USR, filiala Galaţi –Brăila, pentru volumul  „ EU, ADICĂ UMBRA MEA „

Cărţi în pregătire:

    • NATURĂ MOARTĂ CU ILUZII – poezie
    • IADUL PÂNĂ-N POARTA RAIULUI - roman
    • BALADĂ PENTRU ZECE LEBEDE ŞI O VIOARĂ - povestiri






 

  Mircea Dinutz

 

1948

24 septembrie – Se naşte la Bacău Mircea Dinutz, fiul lui Petrea Dinutz, muncitor la fabrica de hârtie „Letea” (decedat în 1989) şi al Paraschivei Dinutz (decedată în 1986).

 

1962 – 1966

După ce urmase cursurile Şcolii Generale nr. 8 din cartierul „Letea” al oraşului Bacău (1955-1962), el absolveşte Liceul nr. 3 din Bacău (astăzi, liceul cu program de educaţie fizică şi sport) în 1966, cu examen de maturitate. Este perioada lecturilor fundamentale (Dostoievsky, Turgheniev, Gogol, Cervantes, Marin Preda) şi a primelor contacte cu viaţa literară, frecventând din 1962 Cenaclul literar, din rândurile căruia vor fi selectaţi viitorii redactori ai revistei „Ateneu” (G. Bălăiţă,  Radu Cârneci, Ovidiu Genaru, Sergiu Adam ş.a.). Revista „Ateneu” a apărut în august 1964.

 

1967 – 1970

În această perioadă, este student al Institutului Pedagogic de 3 ani din Bacău, secţia Limba şi literatura română, pe care îl absolveşte în 1970. Conduce o perioadă (1969-1970) cenaclul „Lucian Blaga” al Casei de Cultură a Sindicatelor din Bacău, pe care îl mai frecventau Dan Verona, Sorin Preda, Dan Petruşcă, Gheorghe Iorga, Gheorghe Chitinuş, Horia Gane, Victor Croitoru… Face parte din colectivul de redacţie al revistei „Gaudeamus”, unde publică primele texte critice, dar şi poezie, interviuri, cronică de film (1969-1970). În iunie 1968 debutează cu poezie în revista „Ateneu”, fără a persevera ca poet.

 

1971 – 1975

Îşi desăvârşeşte studiile universitare, urmând „da capo” cursurile Universităţii Bucureşti – promoţia 1975, Facultatea de limba şi literatura română, secţia limba latină. În acest timp frecventează Cenaclul de critică literară patronat de Eugen Simion, alături de Alexandru Condeescu, Paul Dugneanu, Mihai Coman, Valentin F. Mihăescu, şi Cenaclul „Junimea” patronat de Ovid S. Crohmălniceanu, alături de Sorin Preda,  Mircea Nedelciu, Constantin Stan, Gheorghe Iova. Colaborează cu texte poetice (jenante) la „Viaţa studenţească” şi „Universitatea comunistă”.

 

1975 – 1976

În ceea ce priveşte evoluţia profesională, după cum se va vedea, îşi asigură o biografie de scriitor american (fără a fi scriitor). Pe traseul didactic, ca profesor, prima haltă se consumă, pentru numai un an şcolar, la Liceul minier Rovinari, judeţul Gorj. Tot în această perioadă (februarie-august 1976) satisface stagiul militar la Vânju Mare, judeţul Mehedinţi.

 

1976 – 1978

Revine pe meleaguri băcăuane, activând ca muzeograf la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Bacău, cu un scurt popas la Tescani, iar mai apoi la Casa Memorială „G. Bacovia”, unde, alături de poetul Octavian Voicu, coordonează şi asigură bunul mers al şedinţelor cenaclului revistei „Ateneu”, 

frecventate, între alţii, de Gheorghe Iorga, Tatiana Scorţanu, Dan Petruşcă, Sergiu Adam, Octavian Opriş, Vlad Sorianu, Constantin Călin.

 

1978

Debutează cu un scurt comentariu critic asupra operei lui D.D. Pătrăşcanu, prin bunăvoinţa şi atenta supraveghere a criticului literar Constantin Călin, adevărat reper moral şi intelectual pentru Mircea Dinutz. Tot în acest an primeşte Premiul I pe ţară pentru un eseu critic asupra operei lui G. Bălăiţă. Mai publică recenzii, cronici literare şi eseuri în „Steagul Roşu” (cotidianul băcăuan), „Ateneu”, „Carpica” (revista Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă Bacău) şi, pur accidental, proză în „Jurnalul literar” din Oneşti.

 

1979 – 1984

Începând cu 1979, este director al Casei de cultură din oraşul Slănic Moldova. Tot în acest an publică trei recenzii în revista „Luceafărul”, iar în 1982, un eseu despre romanul „Ucenicul neascultător” de G. Bălăiţă în „România literară” (octombrie). Începând cu 1982, este instructor la Casa de cultură a Sindicatelor din Oneşti, până în februarie 1984.

 

1984  – 1986

Din februarie 1984, din motive familiale, se mută la Focşani. Aici lucrează ca administrator la Întreprinderea Judeţeană Cinematografică Vrancea, de unde va fi obligat să demisioneze în 1986. Câteva luni este şomer.

 

 1986 – 1989

Colaborează cu eseuri critice şi recenzii la „SLAST” (până la îndepărtarea din funcţie a directorului Ion Cristoiu), la „Contemporanul” şi „Luceafărul”. Din 1987 revine în sistemul de învăţământ, funcţionând – la început – ca pedagog la Liceul Industrial nr. 1 (actualul Colegiu Tehnic „Edmond Nicolau”),  iar mai apoi ca profesor suplinitor la Liceul Economic (actualul Colegiu „M. Kogălniceanu”) din Focşani şi Şcoala Generală Doaga, comuna Garoafa (astăzi desfiinţată), până în 1990.

 

1990

Începând cu acest an, funcţionează, în urma unui concurs de competenţă, ca profesor titular al Liceului/Colegiului „Al. I. Cuza” din Focşani, până în 1997, perioadă în care se remarcă prin rezultate foarte bune obţinute la Concursul Naţional de Limba şi literatura română „Mihai Eminescu” prin elevii pregătiţi de acesta: Teodora Zaharia, Premiul I, literatură română (1990),   Sorina Aciocoesei, Premiul III, limba latină (1992), Tincuţa Harabagiu, Menţiune, limba latină (1993), Carmen Săpunaru, Premiul II şi  Ionuţ Corduneanu, Menţiune, limba română (1994), Carmen Săpunaru şi Iulia Popovici, Menţiuni (1995), Ramona Cherciu, Menţiune (1996) şi Carmen Săpunaru, Menţiune (1997). Notorietatea în plan didactic este dublată de o susţinută activitate de critic literar, între 1990-1994, la „Revista V” din Focşani, fiind şi unul dintre fondatorii ei, iar, mai târziu, la „Salonul literar” din acelaşi oraş, începând cu februarie 1998.

 

1991 - 1993

Îngrijeşte ediţiile critice (cu prefaţă, note critice, selecţie, bibliografie) M. Eminescu –„Sărmanul Dionis” (1991), D. Zamfirescu – „Viaţa la ţară” (1992), D. Zamfirescu – Lydda şi

  Camil Petrescu –„Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte de război” (1993), toate apărute la Editura Porto Franco din Galaţi. Onorante sunt doar acestea două din urmă.

1997

Debutează editorial cu eseul „Marin Preda. Patosul interogaţiei”, apărut la Editura „Pro Juventute” din Focşani. După ce a prezentat cartea elevilor săi, cărora le era diriginte (martie 1997), lansarea propriu-zisă a cărţii a avut loc la 9 mai 1997 în sala Bibliotecii Judeţene „Duiliu    Zamfirescu” din Focşani, cu participarea  dlui profesor Gheorghe Zaharia. Din acest an (1997), se transferă la cealaltă mare instituţie preuniversitară din Focşani, Colegiul Naţional „Unirea”, unde a funcţionat până la sfârşitul lunii martie 2009, când se pensionează medical (BPOC, STADIUL IV), cu grad de invaliditate I.

Aici coordonează şi asigură apariţia câtorva numere ale „Revistei noastre”:

·                    nr. 6/1997, dedicat aproape în întregime lui M. Eminescu, comentat favorabil de N. Manolescu în cadrul emisiunii „Profesiunea mea, cultura”, pe 24 martie 1998;

·                    nr. 9 -10/1998, cu un număr mare de pagini dedicate lui Marin Preda;

·                    nr. 13–14/2000, cu un număr substanţial de pagini acordate lui Lucian Blaga, comentate – de asemenea – elogios de acelaşi N. Manolescu în cadrul emisiunii „Profesiunea mea, cultura”, în data de 27 mai 2000;

·                    nr. 18-19-20/2003, dedicate, în bună parte, personalităţii lui George Bacovia;

·                    nr. 23-24/2005, consacrate, parţial, personalităţii lui Camil Petrescu;

·                    nr. 25-26/2006 cu materiale substanţiale consacrate lui L. Rebreanu, Lucian Blaga şi Ion Barbu.

În anul şcolar 1998-1999, „Revista noastră” a obţinut Premiul II pe ţară al revistelor şcolare pentru nr. 7/1998 (coordonat de Daniela Popescu), pentru nr.8/1998 (coordonat de Janet Voineag) şi pentru nr. 9-10/1999, dedicate lui Marin Preda şi coordonate de Mircea Dinutz.

În anul şcolar 1999-2000, „Revista noastră” a obţinut Premiul I pe ţară al revistelor şcolare pentru nr. 11-12/1999, coordonate de prof. Toader Aioanei şi pentru nr.13-14/2000, coordonate de M. Dinutz.

După această dată, „Revista noastră” nu a mai fost acceptată să participe la competiţiile naţionale, pentru că este realizată prin eforturile unite ale dascălilor şi elevilor, conform unei tradiţii instituite de D. Papadopol (1912-1914) şi Petrache Dima (1970-1990), pe care nu ne permitem să o încălcăm. În schimb, „Revista noastră” a obţinut, aproape în fiecare an, la concursul interjudeţean organizat  de Casa Corpului Didactic, Marele Premiu „Simion Mehedinţi”, indiferent cine au fost coordonatorii unui număr sau altul.

 

1998

Reia legăturile cu oraşul natal, revenind în viaţa literară băcăuană, prin unele colaborări la „Ateneu”, „13 PLUS” (Petre Isachi), „Confluenţe” (Eugen Budău) şi „Convorbiri didactice” (Mihai Semenov). În acest an, o altă elevă a sa, Ştefana Caua, obţine o Menţiune pe ţară la  Concursul Naţional de Limba şi Literatura română „Mihai Eminescu”.  

 

1999 – 2000

Este coautor (alături de Ecaterina Creţu, Georgeta Cosma şi Lucreţia Dragomir) la volumul „Textul literar. Orizonturi de lectură”, Bacău, Ed. Corgalpress, 1999, ce cunoaşte alte două ediţii (2000 şi 2003).  În aceeaşi perioadă, le face debutul, cu texte critice, Anei Maria Cornilă-Norocea (astăzi autoare a volumului de eseuri „Reverii critice”, 2006), lui Carmen Săpunaru (astăzi distins cadru universitar la Osaka, Japonia, specialistă în mitologie japoneză), Iuliei Popovici (astăzi critic dramatic, jurnalist cultural, membră UNITER, autoarea volumului „Un teatru la marginea drumului”, 2008) şi Ramonei Cherciu (astăzi o apreciată specialistă în drept internaţional), apărute în revista „Salonul literar”, an I nr. 7/octombrie 1998, pag.11-12 (toate cele patru debutante prezentate de subsemnatul).

 

 2001 - 2002

Sub coordonarea lui Dumitru Micu şi împreună cu Anca Petrache, Carmen Vlad şi Maria Mustăciosu, este coautor la volumul „Limba şi literatura română”, manual pentru clasa a XI-a (Şcoli normale, licee, clase cu profil umanist), apărut la Editura „Constelaţii”, Bucureşti, 2002, unde redactează capitolele: „Poezia paşoptistă. Romanticii” şi „Modernismul”, manual care a primit avizul favorabil al Consiliului Naţional pentru Aprobarea Manualelor, dar nu a primit… aprobarea doamnei ministru (de atunci) Ecaterina Andronescu.

La sfârşitul aceluiaşi an (2001), iese de sub tipar, la Editura „Psyhelp” din Bacău, volumul „Popasuri critice”, cu o postfaţă de Petre Isachi şi un tabel cronologic alcătuit de Eugen Budău. Pe 21 noiembrie are loc lansarea de carte la Librăria „Vasile Alecsandri” din Bacău, cu participarea lui Dan Petruşcă, a lui Petre Isachi şi a prestigiosului critic literar Constantin Călin, iar pe 14 decembrie aceeaşi carte este „lansată” în holul Colegiului Naţional „Unirea” cu participarea unor invitaţi de marcă: Luminiţa Marcu, C. Rogozanu, Iulia Popovici („România literară”, Bucureşti), Liviu Ioan Stoiciu („Viaţa Românească”, Bucureşti), Sorin Preda (ASPRO, „Formula As”), Petre Isachi, Cristian Ocolaşu („13 PLUS”, Bacău), Gheorghe Stroe („Meandre”, Teleorman), Corneliu Fotea („Salonul literar”, Focşani), Florin Paraschiv („Oglinda literară”, Focşani), Ioan Dumitru Denciu, Costică Ştefănescu, Ene Simion, Dan Popoiu ş.a.

Începând cu nr. 2/februarie 2002, colaborează la revista literară recent apărută, „Oglinda literară”, sub coordonarea lui Florin Paraschiv, iar de la nr. 10/octombrie 2002 devine redactor-şef al acestei reviste. Renunţă la această funcţie (mai degrabă formală) începând de la nr. 15/martie2003, când divorţul său de revista focşăneană devine total. Începând cu nr. 6/2003 al revistei Saeculum (Focşani) devine redactor la această publicaţie, semnând articole critice alături de Eugen Simion, D.R. Popescu, Irina Mavrodin, Mihai Cimpoi, Virgil Cândea ş.a. Colaborează îndeaproape cu Alexandru Deşliu, ctitorul revistei, până la moartea acestuia, în vara anului 2007.

       

 

2005   

În acest an publică, în colaborare cu Alexandru Deşliu, micromonografia „Virgil Huzum (Focşani, Editura Pallas), inaugurând astfel colecţia „Scriitori vrânceni contemporani  (nr. 1), prezentată de  dra drd. Teodora Fântânaru la Târgul de carte din primăvara anului următor.

 

 2006

Apare, tot în colaborare cu Alexandru Deşliu, micromonografia „Ion Larian Postolache” (Focşani, Editura Pallas), în aceeaşi colecţie „Scriitori vrânceni contemporani”. (nr. 2)

 

2007 

Reuşeşte să finalizeze, în nume propriu, micromonografia „Florin Muscalu” (Editura Pallas, Focşani) în colecţia „Scriitori vrânceni contemporani” (nr. 3). Lansarea cărţii s-a făcut în cadrul Salonului Cultural Dragosloveni pe 25 octombrie 2007, în prezenţa Doinei Muscalu (soţia poetului), alături de Liviu Ioan Stoiciu, Bogdan Creţu,  Cornelia Maria Savu, Nina Deşliu ş.a.

                                                                         

2008

 „Tablete de duminică”, o carte de publicistică, scrisă cu instrumentele literaturii (Editura Pallas, Focşani). Lansarea de carte a avut loc în sala bibliotecii Colegiului Naţional „Unirea”, pe 23 ianuarie 2008. E singura carte a autorului care a fost comentată de 11 ori în reviste din mai multe zone ale ţării: Teleorman, Tecuci, Bacău, Cluj, Timişoara, Giurgiu, Ialomiţa, Iaşi, Focşani… 

De la 1 ianuarie devine redactor-şef al revistei „Pro Saeculum”.

 

2009

Scoate, în partea a doua a acestui an calendaristic, micromonografia „Ioan Dumitru Denciu”, în aceeaşi colecţie „Scriitori vrânceni contemporani” (nr. 4), dar apărută – de această dată – la Editura Terra din Focşani.

O primă lansare de carte a avut loc la 1 septembrie 2009, în sala de şedinţe a Casei Corpului Didactic „Simion Mehedinţi”. Cartea a fost prezentată de Viorel Dinescu (Galaţi), profesorul Gheorghe Zaharia şi profesorul Costică Neagu. A mai participat Ecaterina Creţu de la Universitatea din Bacău.

A doua lansare de carte a avut loc la 16 octombrie 2009, în sala de festivităţi a Colegiului Naţional „Unirea”. Cartea a fost prezentată de Gheorghe Stroe, prozator şi critic literar (Teleorman), Daniela Plăiaşu, Gheorghe Zaharia, Ana Maria Cornilă-Norocea. Organizator – prof. Janet Popoiu (care a şi susţinut interviul cu această ocazie).

A treia lansare de carte a avut loc la 30 octombrie 2009, în prezenţa şi cu participarea profesorilor Carmen Ioan, Vasile Lefter şi Gheorghe Zaharia (Liceul Pedagogic „Spiru Haret”).

 

COLABORĂRI LA REVISTE

 

„Gaudeamus”, Bacău (1969-1970), „Ateneu”, Bacău (1968-1987 şi 2004-2010), „România literară”, Bucureşti (1982), „Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului”, Bucureşti (1986), „Luceafărul”, Bucureşti (1981; 1989; 2006), „Contemporanul”, Bucureşti (1985-1986), „Viaţa Românească”, Bucureşti (1999-2005), „Limba şi literatura română”, Bucureşti (1995-1997), „Argeş”, Piteşti (2007-2008), „Porto-Franco”, „Antares”, „Dunărea de Jos”, Galaţi, „13 PLUS”, „Cartea”, „Vitraliu”, Bacău, „Plumb”, Bacău (2009-2010), „Hyperion”, Botoşani, „Amphitryon” şi „Spaţii Culturale”, Râmnicul Sărat (2009-2010), „Meandre” şi „Caligraf”, Alexandria, Teleorman (2006-2010), „Salonul literar”, Focşani (1998-1999), „Revista V”, Focşani (1990-1994), „Oglinda literară”, Focşani (2002-2003 şi 2008), „Negru pe Alb” (2006 -2009) şi, în sfârşit, Saeculum/Pro Saeculum (2002-2010). Colaborări recente : „Ex Ponto” (Constanţa), „Vatra Veche” (Târgu-Mureş), „Caiete Silvane” (Zalău, jud. Sălaj).

 

 

COLABORĂRI COLECTIVE

 

·  „Textul literar. Orizonturi de lectură”, în colaborare cu Ecaterina Creţu, Georgeta Cosma şi Lucreţia Dragomir, Bacău, Editura Corgalpress (ediţia I, 1999, ediţia a II-a, 2000, ediţia a III-a, 2003).

·  „Virgil Huzum. Schiţă monografică. Antologie de texte literare.”, seria „Scriitori vrânceni contemporani”, nr. 1, în colaborare cu Alexandru Deşliu,  Focşani, Editura Pallas, 2005.

·  „Ion Larian Postolache. Schiţă monografică. Antologie de texte literare”, seria „Scriitori vrânceni contemporani”, nr. 2, în colaborare cu Al. Deşliu, Focşani, Editura Pallas, 2006.

                 

 

A SEMNAT PREFEŢE ŞI POSTFEŢE LA URMĂTOARELE VOLUME

 

·                    „În căutarea identităţii” la volumul „Gotha. Poem” de Georgel Mocanu, Focşani, Editura Pallas, 2004.

·                    „Postfaţă” la volumul „Paşii poetului” de Valeriu Anghel, Focşani, Editura Pallas, 2005.    

·                 „Cuvânt înainte” la volumul antologic colectiv „Scrisoarea unei vârste”, unde semnează elevele (pe atunci) Teodora Bratu, Ioana Alexandru, Monica Goia, Ruxandra Horodinschi, Andreea Dumitru, Andra Rotaru, membre ale Cenaclului „Dialoguri literare”, Şcoala cu clasele I –VIII „Ştefan cel Mare” din municipiul Focşani, apărut la Editura Pallas, 2006.

·                    „Vocaţia eseului” la volumul „Reverii critice” de Ana Maria Cornilă, Focşani, Editura Pallas, 2006.

·                    „Poetul cu inima aproape de lumină” la volumul „Pe faţa cealaltă a clipei”, de Alexandru Spătaru, Iaşi, Editura „Vasiliana 98”, 2009.

·                    „Cuvânt înainte” la volumul „Balada unui FI scadent” de Toma Barbăroşie, Focşani, Editura  Andrew, 2009.

 

EDIŢII CRITICE

 

§     Mihai Eminescu – „Sărmanul Dionis”. Studiu introductiv, referinţe critice şi repere istorico-literare de Mircea Dinutz. Galaţi, Editura Porto Franco, 1991.

§     Duiliu Zamfirescu – „Lydda”. Prefaţă, tabel cronologic, note critice, bibliografice şi repere istorico-literare de Mircea Dinutz. Galaţi, Editura Porto Franco, 1992.

§     Duiliu Zamfirescu – „Viaţa la ţară”. Prefaţă, tabel cronologic, note critice, bibliografice şi repere istorico-literare de Mircea Dinutz. Galaţi, Editura Porto Franco, 1992.

§     Camil Petrescu –„Ultima noapte de dragoste. Întâia noapte de război”. Prefaţă, tabel cronologic, note critice, bibliografice şi repere istorico-literare de Mircea Dinutz. Galaţi, Editura Porto Franco, 1993.

 

 

PREZENŢA ÎN ANTOLOGII

 

§     „O antologie literară”, editată de Asociaţia Cultural-Literară „Duiliu Zamfirescu”, Râmnicul Sărat, Editura Valman, 2007 (apare cu trei studii: despre postmodernism, despre Constantin Călin şi Cornel Galben).

§     „150 de ani de la naşterea lui Duiliu Zamfirescu”, volum antologic editat de Biblioteca Judeţeană „Duiliu Zamfirescu”, Focşani, Editura Andrew, 2008 (apare cu trei studii care vizează romanele „Viaţa la ţară”, „Lydda” şi „Anna”).

 

OPERA TIPĂRITĂ

 

·                    „Marin Preda. Patosul interogaţiei” (eseu), Focşani, Editura Pro Juventute, 1997.

·                    „Popasuri critice” (critică literară), cu o postfaţă de Petre Isachi şi un tabel cronologic de Eugen Budău, Bacău, Editura Psyhelp, 2001.

·                    „Florin Muscalu. Schiţă monografică. Antologie de texte literare”, seria „Scriitori vrânceni contemporani”, nr. 3, Focşani, Editura Pallas, 2007.

·                    „Tablete de duminică”(publicistică), cu o prefaţă de Constantin Călin, Focşani, Editura Pallas, 2008.                                                                       

·                    „Ioan Dumitru Denciu. Tablou monografic. Antologie de texte (poezie, proză, eseu, memorialistică, critică literară, traduceri), seria „Scriitori vrânceni contemporani”,  nr. 4, Focşani, Editura Terra, 2009.

 

*       „Scriitori vrânceni de ieri  şi  de  azi” , Galaţi, Editura Zigotto, 2011                                                                  

 

Prin Decretul 1097 din data de 10 XII 2004, cu brevetul MI nr. 136, nr. crt. 83808 i se conferă Ordinul „Meritul pentru Învăţământ în gradul de OFIŢER, pentru abnegaţia şi devotamentul puse în slujba învăţământului românesc, cu ocazia  Zilei Naţionale a României”.

  

Din martie 2008 a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.

 

***

Rodica Lăzărescu

 

  • Săgetătoare tipică: jovială, justiţiară, călătoreşte, gafează, se bate pentru cauzele pierdute…
  • Din gaşca lui Mitică: îl mai trimite pe câte unul să dea afară muştele din Cişmigiu…
  • Deviza: Mulţi oameni îţi vor binele. Nu-i lăsa să ţi-l ia!
  • Nu-i plac: oamenii fără simţul umorului.
  • Optimistă incurabilă: Mai rău de-atât nu se poate! Ba se poate!
  • Doctor în filologie (2003) – cu ajutorul lui I. Peltz, căruia i-a dedicat trei volume:

Viaţa cu haz şi fără a numitului Peltz   Academia Română, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, 2005.

Peltz şi „perfida lui amantă”, Editura NICO, Tg. Mureş, 2011.

Dincolo de „Amor încuiat”. I. Peltz şi lumea lui, Editura NICO, Tg. Mureş, 2011.

  • Autoare (în colaborare) de manuale alternative:

Limba şi literatura română clasa a X-a – Editura Petrion, 2000, în colaborare cu prof.  Marin Iancu şi prof. univ. dr. Andreea Vlădescu; Limba şi literatura română clasa a IX-a – Editura Corint, 2004, în colaborare cu prof. dr.  Marin Iancu;

Limba şi literatura română clasa a X-a – Editura Corint, 2005, în colaborare cu prof.  Marin Iancu şi prof. univ. dr. Ion Bălu;

Limba şi literatura română clasa a X-a SAM – Editura Economică Preuniversitaria, 2005, în colaborare cu prof. dr.  Marin Iancu şi prof. Alina Iancu;                          

Limba şi literatura română clasa a XI-a – Editura Economică Preuniversitaria, 2006, în colaborare cu prof. Cecilia Barbu.

 

  • Alcătuitoare de auxiliare didactice:

Limba română pentru examenele de capacitate, bacalaureat, concursurile de admitere în licee şi facultăţi – Editura Niculescu, 1997.

Limba română pentru liceu, bacalaureat şi admitere la facultate – Editura Niculescu, 1998.

Limba română  100 de teste rezolvate – Editura Niculescu, 1999 (coautor Gh. Mitrache).

Haz de necaz – mic dicţionar al capcanelor limbii române – Editura Niculescu, 2000.

Limba şi literatura română – Teste – Editura Niculescu, 2001.

Limba şi literatura română – Testare naţională – Editura Corint, 2003.

Limba şi literatura română pentru bacalaureat – Editura Corint, 2004. (reeditată în 2005)

Limba şi literatura română. Teste, rezolvări, sinteze, Dificultăţi ale limbii române – Editura Corint, 2004.

Dicţionar de capcane ale limbii române – Editura Corint, 2005. (reeditat în 2006; ediţia a II-a în 2007).

Limba şi literatura română – teste, rezolvări, sinteze, dificultăţi ale limbii române – Editura Corint, 2005.

Ortografia pe înţelesul tuturor, Editura Corint, 2008.

Îndrumar ortografic, ortoepic, morfologic şi explicativ al limbii  

române, Editura  „Gabriel 2005”, 2009.

Învăţăturile unor dascăli către urmaşii lor sau Strategii şi metode didactice aplicate la orele de limba şi literatura română din ciclul superior al liceului (în colaborare), Ed. AMS Publishing, Târgovişte, 2009.

 

  • Coordonatoare a unor volume:

Parfum, culoare, sunet se-ngână şi-şi răspund, CD educaţional, Bucureşti, 2008.

Lectura – aventură didactică?!, Editura Transversal, Târgovişte, 2008.

Lectura – modalitate de armonizare interculturală, CD, 2009.

Lectura – sub presiunea canonului?, Editura „Gabriel 2005”, 2010.

Lectura – calea spre tărâmurile artei, Editura „Gabriel 2005”, 2011.

 

·         Ţine să se facă uneori de râs prin diverse publicaţii:

Pro Saeculum (membru în comitetul de redacţie), Vatra veche (membru în comitetul de redacţie), Caiete critice, Jurnalul literar, Historia, Tribuna învăţământului, Examene (rubrică săptămânală, în perioada 1998-1999), Revista română de sociologie, Caiete silvane, Perspective.