Scutul antiiranian instalat în România - motiv de război pentru Rusia şi pentru Voronin
„Rusia trebuie să riposteze” şi să declare elementele scutului din România drept „ţinte privilegiate pentru rachetele ruseşti” *** A doua zi dupa anuntul presedintelui Basescu privind hotararea CSAT ca Romania sa accepte instalarea pe teritoriul sau a unor componente ale scutului american anti-racheta, presedintele Rusiei Dmitri Medvedev a dat publicitatii la Moscova noua doctrina militara a Rusiei. Potrivit documentului, strategii rusi plaseaza printre "principalele pericole externe" la adresa Moscovei faptul ca NATO cauta sa-si "extinda functiunile la scara globala, prin violarea normelor de drept international". Noua doctrina denunta apropierea de granitele ruse a "infrastructurii militare ale tarilor membre NATO, evident prin extinderea blocului militar" si inscrie printre pericole posibila dezvoltare a unui "sistem strategic anti-racheta"
Scutul instalat in Romania preocupa Rusia
Enervarea Rusiei in fata instalarii interceptoarelor americane in Romania ar putea fi atenuata cu argumente rusesti. Statele Unite si Romania au dat asigurari categorice ca instalatiile nu sunt indreptate impotriva Moscovei.
A doua zi dupa anuntul presedintelui Basescu privind hotararea CSAT ca Romania sa accepte instalarea pe teritoriul sau a unor componente ale scutului american anti-racheta, presedintele Rusiei Dmitri Medvedev a dat publicitatii la Moscova noua doctrina militara a Rusiei. Potrivit documentului, strategii rusi plaseaza printre "principalele pericole externe" la adresa Moscovei faptul ca NATO cauta sa-si "extinda functiunile la scara globala, prin violarea normelor de drept international". Noua doctrina denunta apropierea de granitele ruse a "infrastructurii militare ale tarilor membre NATO, evident prin extinderea blocului militar" si inscrie printre pericole posibila dezvoltare a unui "sistem strategic anti-racheta".
Pe de alta parte, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a declarat vineri la Munchen (la o conferinta de presa comuna cu omologul sau german, Guido Westerwelle), ca Rusia asteapta mai multe informatii de la Washington in legatura cu planurile Statelor Unite de a desfasura interceptoare de rachete in Marea Neagra. Mesajul public catre Romania a venit printr-un comunicat de presa prin care ministerul rus de Externe isi exprima "preocuparea" fata de anuntul de instalare a unor elementele ale scutului american anti-racheta, dar si dorinta de a obtine "clarificari" in aceasta privinta.
"Sunt surprins ca Rusia considera NATO drept principala amenintare in noua sa doctrina strategica. Acest lucru nu reflecta lumea reala", a transmis secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, prin intermediul purtatorului sau de cuvant. "NATO nu este dusmanul Rusiei. Noi vrem sa stabilim un parteneriat strategic cu Rusia pentru ca ne confruntam cu aceleasi amenintari", a accentuat oficialul NATO aflat la conferinta in probleme de securitate de la Munchen. "Abordarea noastra revizuita este conceputa pentru a raspunde la amenintarea ce apare in regiune, provenind de la Iran", a venit declaratia purtatorului de cuvant al Depatamentului de Stat american, Philip Crowley. La momentul anuntului, presedintele Traian Basescu a insistat la randul sau ca "noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei, acest lucru doresc sa-l subliniez in mod categoroc, nu este gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari".
In ciuda unor pozitiei categoric negative exprimate de inaltii oficiali rusi sau a unora de-a dreptul belicoase ale unor lideri de opinie de la Moscova (colonelul Igor Korocenko, redactorul sef al revistei Apararea Nationala, a recomadant Kremlinului ca "Rusia trebuie sa avertizeze Romania ca, daca elemente ale scutului american antiracheta sunt amplasate in tara, vor deveni tinta a tirurilor de rachete de prevenire ale Rusiei"), exista insa premise ca instalarea de interceptoare in Romania sa fie primita fara mare iritare de Rusia. Presedintele Barak Obama a renuntat la planul presedintelui Bush de a instala scutul american anti-racheta in Polonia si Cehia in primul rand cauza opozitiei vehemente a Rusiei. Iar mutarea interceptoarelor din Polonia in Romania poate fi interpretata in fapt drept o concesie facuta atat Moscovei, cat si aspectelor tehnice ale problemei.
Spre deosebire de Polonia, Romania nu are granita comuna cu Rusia, iar mutarea scutului mai la sud raspunde mai bine provocarilor venite dinspre Iran (teritoriul Romaniei va fi protejat in intregime, cu urmari pozitive chiar pentru spatiul ex-sovietic). Directorul adjunct al Institutului pentru Analize Politice si Militare de la Moscova, Aleksandr Hramcihin, aminteste intr-o declaratie pentru cotidianul Gazeta, ca atunci cand Washingtonul dorea ca scutul sa fie instalat in Polonia (interceptoare) si Cehia (radare), "Rusia a insistat ca, daca ar mai trebui amplasate in alte locuri, atunci Romania si Bulgaria ar putea fi cele mai potrivite locatii" si atrage atentia ca desfasurarea interceptoarelor de rachete in Romania este conditionata de "amenintarea iraniana". Pe aceiasi linie, postul de televiziune rus NTV comenta ca "Romania este mai aproape de Iran decat Polonia si Cehia". Ca Rusia ar avea mai putine sa fie iritata de interceptoarele din Romania decat de cele din Polonia lasa sa se inteleaga si din argumentatia fostului ministru al apararii, Ioan Mircea Pascu. Anticipand obiectiile publice ale Rusiei, Ioan Mircea Pascu, a declarat in ziua sedintei CSAT la RFI ca spre deosebire de Polonia "noi nu avem enclave rusesti pe teritoriul nostru, cum se intampla in zona respectivacu Kaliningradul, si ca atare, cred ca ecuatia ar trebui sa fie mai simpla . Nu ma astept la o acceptare, desi banuiesc ca totusi o anumita consultare intre rusi si americani a existat pe acest subiect".
Din acest punct de vedere, diverse luari de pozitie politice care tin seama in mod deosebit de susceptibilitatea Rusiei ar putea sa nu se dovedeasca tocmai realiste. si sa provoace, prin urmare, intarzieri . Potrivit legii, hotararea CSAT trebuie sa fie ratificata de Parlament. Presedintele Comisiei de Aparare de la Senat, Teodor Melescanu, care s-a aratat convins ca ratificarea va decurge fara probleme, a anuntat ca ministrii de Externe si de Aparare sunt asteptati miercuri de comisiile parlamentare din domeni pentru a da detalii cu privire acceptul de instalare al scutului anti-racheta. Presedintele Comisiei de Politica Externa, Titus Corlatean, a spus ca "opinia publica trebuie sa cunoasca toate elementele, si avantajele, dar si riscurile la care va trebui sa facem fata" ale acestei decizii extrem de importante. "Vor fi si reactii fara indoiala din partea unor cercuri care constant s-au impotrivit acestuit tip de proiect si cred ca este bine ca la nivelul Parlamentului sa avem toate datele, sa avem aceasta evaluare pentru ca e o responsabilitate pe care ne-o asumam cu totii, nu doar Executivul, nu doar CSAT, nu doar presedintele Romaniei, dar si Parlamentul", a explicat el. Or, se pare ca "cercurile care s-au impotrivit constant" sunt legate in primul rand de PSD. Ion Iliescu a declarat Inpolitics ca inainte de ratificare, instalarea scutului anti-racheta ar putea face obiectul unui referendum si ca ceea ce ar fi stat la baza anularii angajamentului american in Cehia si Polonia ar fi fost opozitia opiniei publice din cele doua tari. Afirmatia este insa cel putin inexacta, polonezii pronuntandu-se ferm pentru instalatiile americane, cehii manifestand unele rezerve, iar Rusia protestand pe toate canalele impotriva initiativei Washingtonului. O pozitie net diferita fata de cea exprimata politicieni precum Emil Boc, Emil Constantinescu, Calin Popescu Tariceanu, Cristian Diaconescu.
Vladimir Voronin despre scutul antiracheta din Romania: "Moldova ar putea ajunge linie de front"
Decizia Romaniei de a gazdui rachete de interceptare in cadrul scutului american antiracheta din Europa ar putea transforma Republica Moldova intr-o linie de front, sustine fostul presedinte moldovean, Vladimir Voronin, citat de RIA Novosti.
Voronin, care ocupa in prezent functia de presedinte al Partidului Comunistilor din R.Moldova, a declarat ca pozitia Romaniei privind scutul antiracheta american si sprijinul deschis primit din partea actualei puteri de la Chisinau ar putea avea consecinte dezastruoase asupra securitatii in regiune.
„O asemenea lingusire servila si slugarnica a autoritatilor actuale moldovenesti fata de Romania vorbeste despre faptul ca neutralitatea Republicii Moldova nu se mai afla in zona de confort a integrarii si ca este, intentionat, transformata intr-o zona de front, provocand Rusia la o reactie asemanatoare fata de Transnistria. Trebuie sa fii orb pentru a nu vedea acest lucru, sau un complice al procesului”, a declarat sambata Voronin, in cadrul sedintei Partidului Comunistilor, citat de Jurnal de Chisinau.
Liderul comunistilor a mai declarat in cadrul aceleiasi sedinte ca „guvernarea actula (n.r. din R. Moldova) este formata din criminali, fixati pe o singura idee: sa-si vanda tara, pamantul si poporul”.
In final, Partidul Comunistilor a cerut Guvernului moldovean sa condamne politica Romaniei de a destabiliza securitatea regionala si de a „infiinta o atmosfera de razboi rece si de neincredere in regiune”.
Presedintele roman Traian Basescu a anuntat joi ca Romania este dispusa sa gazduiasca rachete de interceptare in cadrul scutului american antiracheta, destinat protejarii aliatilor europeni.
Oficiali de la Washington au anuntat, ulterior, ca instalatiile din Romania vor deveni operationale din 2015 si ca acestea sunt create pentru a asigura protectie impotriva "potentialei amenintari din partea Iranului".
In legatura cu decizia Romaniei de a gazdui rachete in cadrul scutului american antiracheta, si Rusia si-a exprimat vineri ingrijorarea, iar ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a cerut "clarificari" in acest sens.
Voronin acuza puterea de la Chisinau ca vrea sa se unifice cu Romania
Fostul presedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a acuzat duminica autoritatile de la Chisinau ca au legaturi mafiote si intentioneaza sa uneasca tara cu Romania.
"Astazi, Partidul Comunistilor (PCRM) anunta trecerea de la apararea strategica la atacul decisiv", a declarat fostul presedinte, in prezent liderul PCRM la o intalnire care a avut loc duminica, informeaza Mediafax.
PCRM declara "mobilizare totala inaintea alegerilor", a continuat el.
"Nu mai este un secret pentru nimeni ca cei care au preluat puterea sunt niste gangsteri, inarmati cu o singura ideologie: sa-si vanda tara, pamantul, poporul", a declarat fostul presedinte.
Noile autoritati vor sa uneasca tara cu Romania, iar atunci "nu vor mai avea nevoie de Constitutie, Cod Civil sau presa independenta - Bucurestiul le are pe toate", a adaugat el.
"In anul in care se aniverseaza 65 de ani de la Marea Victorie (impotriva nazistilor in timpul celui de-al doilea razboi mondial), ei aduc o blasfemie infiintand o comisie de ancheta a regimului comunist. Ei stiu, simt, tremura de frica, pe masura ce inteleg ca acesta va fi anul in care Partidul Comunist le va da o lovitura decisiva la alegerile anticipate. De aceea, credinciosi logicii lor primitive, ei incearca sa scape de singurul jucator politic serios care reprezinta intersele intregii natiuni. Dar noi stim cu totii: nu vor reusi!", a conchis Voronin.
Dmitri Medvedev a aprobat noua Doctrina militara a Rusiei, care permite atacuri nucleare preventive si considera scuturile antiracheta "o amenintare" la securitatea tarii
Presedintele rus Dmitri Medvedev a aprobat noua doctrina militara a tarii care permite atacuri militare preventive impotriva potentialilor agresori. In noua Doctrina militara a Rusiei, una dintre amenintarile externe este "crearea si instalarea de sisteme antiracheta care submineaza stabilitatea globala", potrivit New York Times.
"Seful statului a adus, vineri, la cunostinta membrilor permanenti ai Consiliului de Securitate al Rusiei ca a aprobat doua documente: Doctrina militara si "Principiile politicii de stat in domeniul descurajarii necleare pana in 2020", a declarat Natalia Timakova, purtatorul de cuvant al liderului rus.
Conform oficialilor rusi, modificarile facute in noua Doctrina au fost necesare datorita realelor amenintari cu care se confrunta Rusia, informeaza Ria Novosti.
Iata cateva puncte importante din documentul postat pe site-ul Kremlinului si preluate de Ria Novosti
Politica militara a Rusiei
Rusia isi rezerva dreptul de a folosi arme nucleare, ca raspuns la un atac impotriva acesteia sau a aliatiilor sai, cu arme nucleare sau alte arme de distrugere in masa, sau ca raspuns la o agresiune cu utilizarea de arme conventionale.
Presedintele Traian Basescu a anuntat, joi, ca CSAT a aprobat participarea Romaniei la sistemul antiracheta, ca urmare a invitatiei presedintelui american Barack Obama: "Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei, ci impotriva altor amenintari", a subliniat seful statului. Decizia, care inseamna amplasarea in Romania a unor sisteme de interceptare antiracheta, trebuie ratificata de Parlament.
Reactii imediate din partea Rusiei
Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a declarat ca Moscova spera ca partea americana va explica Rusiei planurile sale de desfasurare a elementelor scutului antiracheta in Romania.
"Pornim de la faptul ca exista o intelegere - intelegerea dintre cei doi presedinti - si ca ea a inceput sa fie transpusa in viata, astfel incat primul pas sa fie o analiza comuna a amenintarilor si riscurilor unor atacuri cu racheta", a spus Lavrov, intr-o conferinta de presa sustinuta la Berlin.
Scutul american antiracheta din Romania nu include insa si componente navale, a precizat, pentru HotNews.ro, un oficial al Departamentului american de stat. HotNews.ro a cerut aceasta precizare dupa ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a facut referire la prezenta unor componente navale ale scutului in Marea Neagra.
Colonelul Igor Korotcenia, redactorul sef al revistei 'Aparare nationala', a declarat pentru RIA novosti ca planurile de amplasare in Romania a rachetelor de interceptare, care fac parte din scutul european al sistemului global de aparare aeriana al SUA, reprezinta o reala amenintare la adresa securitatii Rusiei.
"Este vorba de instalarea in Romania, pana in 2015, a variantei terestre a sistemului care presupune folosirea noilor rachete SM-3 (standard missile). Fara indoiala, arma este capabila sa reduca intr-o masura considerabila capacitatea Rusiei din sfera intimidarii nucleare", a explicat ofiterul rus.
www.hotnews.ro
Medvedev a adoptat noua doctrină militară a Rusiei care consideră extinderea NATO în Est drept motiv suficient pentru război
Preşedintele rus Dimitri Medvedev a aprobat vineri noua doctrină militară a Rusiei în care expansiunea NATO este privită ca ameninţare la adresa securităţii naţionale şi care reafirmă dreptul Rusiei de a folosi arme nucleare dacă este ameninţat statul.
Noua doctrină militară care a primit acordul Kremlinului consideră instalarea scutului antirachetă american în Europa drept o ameninţare la adresa securităţii naţionale, la fel ca şi dorinţele de expanasiune ale NATO în Europa de Est, scrie New York Times.
În condiţiile în care armata convenţională rusă este nemodernizată şi slab echipată, Moscova se bazează, potrivit documentului publicat de Kremlin, pe arsenalul său nuclear.
Este semnificativ că documentul nu prevede şi folosirea armelor nucleare şi în conflictele regionale, aşa cum ceruse anul trecut şeful Consiliului de Securitate, Nikolai Patrushev.
Expansiunea NATO, posibilă cauză de răboi, susţine Kremlinul
Documentul publicat de Kremlin referitor la noua doctrină militară a Rusiei arată că extinderea NATO în Europa de Est este "principala ameninţare externă care ar putea conduce la o confruntare armată".
De asemenea, Moscova susţine că instalarea unor scuturi antirachetă în diferite părţi ale lumii poate ameninţa stabilitatea globală.
Reacţia Rusiei la anunţul de găzduiere a unor elemente ale scutului antirachetă al americanilor:
"Rusia trebuie să avertizeze România că, dacă elementele scutului antirachetă sunt plasate pe teritoriul său, ar putea deveni o ţintă de atac pentru sistemele de rachete ruseşti", a declarat colonelul rus, în retrage, Igor Korotchenko, editor-şef al revistei 'Apărare naţională', citat de Ria Novosti.
Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că Rusia aşteaptă lămuriri de la SUA privind decizia de a instala în România interceptori tereşti ca parte a scutului antirachetă.
"Aşteptăm ca Statele Unite să ofere o explicaţie exhaustivă, luând în considerare faptul că regimul Mării Negre este reglementat de Convenţia de la Montreux", a spus Lavrov, citat de Ria Novosti.
Rusia înăspreşte tonul faţă de România
Federaţia Rusă îşi exprimă preocuparea în legătură cu acceptul României de a găzdui pe teritoriul său interceptoare de rachete americane terestre, se menţionează într-un comunicat al Ministerului rus de Externe, dat publicităţii vineri seară.
„Desigur, avem unele îngrijorări în această privinţă. Avem nevoie de unele clarificări. Vom aborda această problemă în cadrul contactelor cu partenerii noştri americani şi europeni", se spune în comunicatul diplomaţiei ruse.
Instalarea componentelor sistemului SUA antirachetă în România ar putea complica dialogul de încredere între Rusia şi SUA, consideră preşedintele Comisiei pentru afaceri internaţionale din Dumă, Konstantin Kosacev, şeful delegaţiei ruse la APCE.
Moscova nu-şi dezvăluie contramăsurile
Vorbind despre contramăsurile pe care Rusia le-ar putea lua în replică la implementarea unor elemente ale scutului american antirachetă în România, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a afirmat că acum nu este momentul în care Moscova să-şi dea în vileag toate gândurile şi planurile prin intermediul agenţiilor de presă.
Fostul comandant al Flotei ruse din Marea Neagră, amiralul în rezervă Viktor Kravcenko, susţine că Rusia ar trebui să-şi reconsidere obiectivele Flotei sale din Marea Neagră, cu baza în Sevastopol (sudul Ucrainei) şi să ia măsuri urgente pentru consolidarea potenţialului militar al acesteia.
SUA: Programul nuclear iranian, principala amenintare la siguranta lumii
Programul nuclear iranian si intrebarile pe care le ridica reprezinta in prezent principalul motiv de ingrijorare pentru securitatea colectiva, a declarat sambata, la Conferinta de la Munchen, consilierul national pentru securitate din SUA, James Jones.
Din cauza acestui dosar, "sunt in balanta o cursa de inarmare nucleara in Orientul Mijlociu si o accentuare a proliferarii militare nucleare in lume". "Nu vad un motiv de ingrijorare mai mare pentru securitatea colectiva", a subliniat el, potrivit AFP.
Americanii pun sistem antiracheta in Golf, de teama Iranului
"Teheranul trebuie sa-si asume responsabilitatile sau se va expune unor sanctiuni mai aspre si poate unei mai mari izolari", a adaugat el.
Vineri, ministrul iranian de externe a spus ca un acord final privitor la schimbul de uraniu cu Iranul pentru reactorul sau de cercetare din Teheran este in faza finala.
"Usa diplomatiei ramane deschisa, in pofida reticentelor evidente ale Iranului, de neinteles", a spus Jones, fara a se referi la declaratia ministrului iranian. "Vom accentua presiunile asupra Iranului", a avertizat el.
Noua doctrina militara rusa vede scutul antiracheta ca o amenintare directa
Presedintele rus Dmitri Medvedev a semnat, vineri, doua documente referitoare la politica militara si nucleara a Rusiei, ce catalogheaza instalarea scutului antiracheta si apropierea NATO de granitele sale drept amenintari grave si dau unda verde atacurilor nucleare preemptive.
Documentele parafate de Medvedev traseaza directia viitoare a armatei ruse, ce urmeaza sa fie modernizata si eficientizata, in anii urmatori, identificand in acelasi timp si principalele amenintari la adresa securitatii nationale a Rusiei, transmite agentia RiaNovosti.
"Dezvoltarea si instalarea sistemelor de aparare antiracheta, ce submineaza stabilitatea globala si perturba echilibrul strategic al puterii", precum si "incercarile de extindere a infrastructurii NATO inspre granitele Rusiei" sunt indicate punctual in textul noii doctrine militare ruse, fiind vazute ca amenintari directe la securitatea nationala.
Parafand cele doua documente, presedintele Dmitri Medvedev a fost de acord si cu autorizarea loviturilor nucleare preemptive asupra statelor considerate ca ameninta cu arme nucleare sau conventionale siguranta Rusiei.
NATO: Noua doctrina militara rusa nu reflecta realitatea
Noua doctrina militara rusa care citeaza extinderea NATO si desfasurarea de sisteme de aparare antiracheta printre principalale amenintari fata de Rusia nu reflecta realitatea, a declarat sambata secretarul general al Aliantei, Anders Fogh Rasmussen.
"Ma vad obligat sa constat ca noua doctrina nu reflecta realitatea. NATO nu este inamicul Rusiei. Aceasta doctrina nu corespunde realitatii si este in contradictie flagranta cu toate incercarile noastre de a ameliora relatiile dintre Alianta si Rusia", a spus Rasmussen pe culoarele Conferintei pentru securitate din Munchen, potrivit RIA Novosti.
Textul doctrinei, publicat pe site-ul Kremlinului, plaseaza pe primul loc in "principalele pericole militare exterioare" faptul ca NATO incearca sa "isi mondializeze functiunile, incalcand normele dreptului international", potrivit AFP.
Documentul denunta si apropierea de frontierele ruse a "infrastructurii militare a tarilor din NATO, mai ales prin extinderea blocului".
Printre alte pericole, doctrina este ingrijorata de posibila dezvoltare a unui "sistem strategic antiracheta" si de dezvoltarea "unor arme strategice conventionale de inalta precizie".
Rusia a denuntat proiectul american al scutului antiracheta in Europa de Est, la care SUA au renunta pana la urma, si vrea ca Washingtonul sa accepte ca eventuale arme strategice conventionale sa fie supuse acelorasi restrictii ca armele nucleare.
In cadrul doctrinei, Medvedev a adoptat si politica rusa in materie de "disuasiune nucleara pana in 2020".
"Rusia isi rezerva dreptul de a recurge la arma nucleara in caz de atac nuclear sau cu alte arme de distrugere in masa impotriva sa sau a aliatilor sai, precum si in cazul unui atac cu arma conventionala impotriva Rusiei, daca el ameninta insasi existenta statului", potrivit textului.
Inainte de publicarea doctrinei, Romania a acceptat sa gazduiasca elemente ale scutului antiracheta american, noteaza RIA Novosti.
NATO nu intervine in problema scutului antiracheta
Alianta Nord Atlantica nu va interveni in negocierile dintre Statele Unite si Romania, privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul tarii noastre.
"Negocierile se desfasoara intre cele doua parti, NATO nu intervine", a declarat un functionar NATO, vineri, sub protectia anonimatului, pentru RiaNovosti, informeaza Mediafax.
Sursa citata de agentia rusa de stiri sustine ca NATO nu a decis inca infiintarea propriului sistem de aparare antiracheta si nici nu va interveni in niciun fel in discutiile dintre Bucuresti si Washington.
Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a anuntat, vineri, ca asteapta explicatiile Statelor Unite referitoare la amplasarea lansatoarelor de rachete pe teritoriul Romaniei, ca parte a scutului antiracheta.
In acelasi timp, expertii militari de la Moscova sustin ca instalarea interceptoarelor de rachete si a sistemelor radar pe teritoriul Romaniei reprezinta o amenintare reala asupra securitatii nationale a Rusiei.
In consecinta, expertii rusi avertizeaza ca Romania ar putea deveni tinta atacurilor preemptive cu rachte ala Rusiei.
Declaratia vine in contextul in care presedintele rus Dmitri Medvedev a aprobat, tot vineri, o noua politica militara ce permite folosirea arsenalului nuclear impotriva potentialilor agresori.
Predoiu: Decizia privind scutul antiracheta respecta principiile NATO
Decizia privind amplasarea scutului antiracheta american pe teritoriul Romaniei este una care respecta principiile Aliantei Nord-Atlantice, a declarat sambata fostul ministru interimar de Externe.
"Aceasta decizie corespunde principiilor securitatii Aliantei, respectiv principiul indivizibilitatii securitatii statelor aliate, principiului solidaritatii si a unui principiu care vizeaza apararea integrala a teritoriului statelor aliate", a explicat Catalin Predoiu, in cadrul unei emisiuni la TVR, potrivit Mediafax.
Romania va gazdui scutul antiracheta american
Amplasarea scutului este in concordanta cu mai multe decizii luate la summit-ul NATO din aprilie 2008, de la Bucuresti, dar si a celui de la Strasbourg, din 2009. Scutul antiracheta ar urma sa protejeze de atac cu rachete cu raza medie de actiune din zona extinsa a Marii Negre, adauga predoiu.
Sistemul nu este indreptat impotriva Federatiei Ruse, adauga Predoiu, care sustine ca Statele Unite au dat dovada de transparenta si s-au consultat permanent cu aliatii si cu terte state "ingrijorate de o astfel de strategie".
Pentru Romania, scutul antiracheta reprezinta "un plus de stabilitate si un plus de siguranta, si certitudine in perspectiva dezvoltarii democratice", sustine ministrul.
ICCJ trebuie sa judece doar inaltii demnitari
Ministrul Justitiei a vorbit si despre unele modificari in sistemul judiciar, spunand ca instanta suprema, Inalta Curte de Casatie si Justitie, ar trebui sa judece doar cazurile in care sunt implicati inalti demnitari.
Restul cazurilor ar trebui judecate la curtile de apel, sustine ministrul, care a adaugat ca se va intalni, saptamana viitoare, cu magistratii din teritoriu, pentru a le explica schimbarile ce vor fi operate in sistem, in urma intrarii in vigoare a codurilor de procedura penal si civil.
Intrebat ce parere are despre activitatea ANI din ultima perioada, care a avut in vizor mai multe personaje de pe scena politica, ministrul Justitiei spune ca este obligatoriu ca aceasta institutie sa isi imbunatateasca comunicarea. ANI trebuie sa functioneze intr-un climat "de integritate perfecta", adauga ministrul.
Iliescu cere Parlamentului să fie vigilent cu scutul americanilor. Urmează un referendum?

Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a precizat, ieri, pentru Gândul, că o decizie atât de importantă precum aceea luată de CSAT, cu privire la amplasarea pe teritoriul României a scutului american antirachetă, este absolut necesar să fie dezbătută şi aprobată de Parlamentul României.
"Este o decizie extrem de importantă, iar necesitatea adoptării ei de către Parlament nu este o părere personală, ci un demers în deplină conformitate cu legislaţia ţarii. Eu spun că o astfel de decizie, a organizării referndumului pe tema amplasării scutului în România, rămâne, evident, la latitudinea Legislativului. Eu nu pot emite acum alte părerei, întrucât nu am datele necesare".
O anumită reticenţă a fostului preşedinte pleacă de la refuzul Poloniei şi Cehiei - primele ofertate de SUA -, de a accepta amplasarea scutului pe teritoriul lor. "O să pot avea păreri avizate atunci când voi avea mai multe date. Trebuie calculat. Dacă e nevoie, dacă nu... Care sunt condiţiile SUA, ce s-a discutat în CSAT, ce condiţii am pus noi? De asemenea, ar trebui să vedem, să ne punem întrebări, de ce polonezii şi cehii au refuzat şi au renunţat la aşa ceva. Ce elemente au avut în calcul. Iar Parlamentul trebuie să ia în dezbatere toate aceste date, pro şi contra. Inclusiv dacă o astfel de chestiune este acum de mare stringenţă".
Un proiect demarat în perioada Reagan - Brejnev
Iliescu a reamintit faptul că proiectul în discuţie a fost demarat în perioada Reagan - Brejnev. "Cât de actual mai este el acum? Este încă valabil la începutul secolului XXI? Toate aceste întrebări necesită răspuns. Tocmai din acest motiv, nu vreau să fac acum niciun fel de judecăţi. Trebuie, mai întâi, să am toate datele şi toate argumentele acestei decizii".
Rogozin: Scutul din Romania ar putea fi o amenintare pentru Rusia
Dmitri Rogozin, reprezentantul Rusiei la NATO, a declarat ca SUA nu si-au indeplinit promisiunea de a consulta Rusia in privinta evolutiilor din sistemul antiracheta si a sugerat ca interceptorii din Romania ar putea fi o amenintare la adresa securitatii Rusiei.
Romania si SUA au negat categoric o astfel de varianta."Pare a fi ceva in linie cu teoria lui Freud - inseamna ca au ganduri ca sistemul ar putea fi indreptat impotriva Rusiei, altfel de ce incearca sa ne convinga de ceva ce nu am intrebat niciodata", a spus Rogozin, potrivit New York Times.
Cu toate ca liniile generale ale noului plan antiracheta - inclusiv desfasurarea de interceptori in Europa - au fost facute publice cu luni in urma, oficialii rusi au spus clar ca rusii au fost luati prin surprindere de anuntarea rolului Romaniei.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus ca presedintii rus si american au convenit ca "amenintarile si riscurile proliferarii rachetelor vor fi asumate in mod comun, ca un prim pas".
"Asteptam ca partenerii nostri americani sa ofere explicatii complete pe aceste chestiuni", a declarar Lavrov la conferinta din Munchen pentru securitate.
Bruxelles-ul despre decizia Romaniei de a gazdui scutul antiracheta: No comment
Anuntul privitor la rolul Romaniei intervine intr-un moment sensibil. La conferinta din Munchen, Lavrov planuia sa discute cu ministrul iranian de Externe si a sugerat ca Rusia ar putea fi dispusa sa ia in considerare sanctiuni impotriva Iranului, daca nu este multumita de raspunsul din discutiile despre programul nuclear al Teheranului.
Moscova ar putea accepta decizia Romaniei de a gazdui elemente ale scutului
Analisii rusi spun ca interceptorii SM-3 planuiti pentru Romania nu constituie nicio amenintare pentru disuasiunea nucleara a Rusiei, pentru ca ei vizeaza rachetele cu raza scurta si medie de actiune.
Insa acest aspect s-ar putea schimba, cu o noua generatie de interceptori ce ar urma sa fie desfasurati in 2018, posibilitate care ingrijoreaza Moscova, pentru ca SUA nu au nicio obligatie sa impartaseasca datele despre sistem, spune Serghei Rogov, de la Institutul pentru studii pe SUA si Canada din Moscova.
"Aici intervine problema transparentei. De ce iau SUA o decizie din nou fara sa consulte Rusia", a adaugat el.
Rusia cere SUA si Romaniei explicatii despre instalarea scutului antiracheta
Anuntul nu va afecta negocierile pentru un nou acord care sa urmezer tratatului START pentru dezarmare nucleara, explica Rogov, dar el ar putea pune in pericol discutiile pe care negociatorii sperau sa le aiba ulterior, inclusiv despre reduceri si mai semnificative in randul armelor nucleare.
Expert rus: Interceptoarele din Romania ameninta securitatea Rusiei. Rachetele SM-3 ne reduc sensibil capacitatea de intimidare nucleara
Planurile de amplasare in Romania a rachetelor de interceptare, care fac parte din scutul european al sistemului global de aparare aeriana al SUA, reprezinta o reala amenintare la adresa securitatii Rusiei, a declarat, pentru RIA novosti, redactorul sef al revistei 'Aparare nationala', colonelul Igor Korotcenia.
"Este vorba de instalarea in Romania, pana in 2015, a variantei terestre a sistemului care presupune folosirea noilor rachete SM-3 (standard missile). Fara indoiala, arma este capabila sa reduca intr-o masura considerabila capacitatea Rusiei din sfera intimidarii nucleare", a explicat ofiterul rus.
Potrivit afirmatiilor sale, rachetele SM-3 pot, in virtutea programului de modernizare si perfectionare TTX, sa intercepteze si sa distruga rachetele balistice intercontinentale rusesti in faza primara a traiectoriei de zbor.
Korotcenia a amintit ca Pentagonul analizeaza posibilitatea deplasarii in Marile Baltica, Neagra si Barents a navelor de lupta ale flotei militare americane, dotate cu acelasi sistem de rachete. "In cazul amplasarii in Romania a elementelor americane ale scutului global de aparare aeriana, Rusia trebuie, drept raspuns, sa anunte ca aceste noi puncte vor fi privite drept tinte principale de atac pentru sistemele de rachete rusesti", a avertizat expertul.
El a subliniat ca elita politica militara a Rusiei trebuie sa dea clar de inteles ca Rusia nu va lasa fara raspuns decizia SUA de a amplasa elemente ale scutului pe teritoriul ei, transmite RIA Novosti.
'Rusia trebuie sa intareasca potentialul de lupta al Flotei din Marea Neagra'
In contextul noilor planuri americane privind scutul antiracheta, Rusia trebuie sa intareasca potentialul de lupta al Flotei din Marea Neagra, a declarat, pentru postul de radio Eho Mosckvy, seful Statutului major general al marinei militare a Rusiei, Viktor Kravcenko.
Potrivit spuselor sale, daca rachetele americane vor fi instalate pe teritoriul Romaniei si in apele Marii Negre, acest lucru va conduce la o modificare a echilibrului de forte din regiune, si nu in favoarea Rusiei.
Scutul antiracheta din Romania nu include componente navale - Departamentul american de stat
Scutul american antiracheta din Romania nu include si componente navale, a precizat, pentru HotNews.ro, un oficial al Departamentului american de stat. HotNews.ro a cerut aceasta precizare dupa ce ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a facut referire la prezenta unor componente navale ale scutului in Marea Neagra.
"Asteptam ca Statele Unite sa ofere o explicatie exhaustiva, luand in considerare faptul ca regimul Marii Negre este reglementat de Conventia de la Montreux", a declarat vineri Lavrov, la o zi dupa ce presedintele Basescu anuntase ca Romania a acceptat invitatia SUA de a participa la scutul antiracheta.
Paul Oglesby, ofiter de presa pentru afaceri europene si eurasiatice, a precizat, pentru HotNews.ro, ca declaratia de joi a Departamentului de Stat nu a facut nicio referire la amplasarea in Romania a unor componente maritime ale scutului antiracheta.
Expertii considera ca cea mai eficienta componenta a scutului antiracheta este sistemul naval de lupta Aegis pentru urmarirea si interceptarea rachetelor. Potrivit Lockheed Martin, Aegis este un sistem integrat de radar si rachete capabil sa lupte simultan impotriva amenintarilor aeriene, terestre si submarine.
Sistemul Aegis poate, simultan, sa atace tinte terestre, submarine si nave de suprafata, concomitent cu protejarea flotelor de atacuri de aviatie sau cu rachete.
Presedintele Comisiei pentru Aparare, liberalul Teodor Melescanu, a precizat, pentru HotNews.ro, ca ministrii Apararii si de Externe vor fi invitati miercurea viitoare la Comisie pentru a prezenta detalii legate de chestiunea scutului antiracheta.
In opinia fostului ministru al Apararii, elementele scutului antiracheta amplasate in Romania vor avea si componente navale: "Cred ca sistemul antiracheta va avea si o componenta navala aici", a precizat Teodor Melescanu.
Vadim Tudor vrea referendum pentru scutul antiracheta in Romania
Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a solicitat organizarea unui referendum national pe marginea deciziei CSAT ca Romania sa participe la sistemul american antiracheta, considerand ca tara noastra se afla "in mare pericol".
El este de parere ca Romania nu ar trebui sa se implice in "acest razboi al stelelor".
Si presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, ia in considerare posibilitatea ca in aceasta problema sa se ajunga la solicitarea de organizare a unui referendum national.
Iliescu: E posibil un referendum pentru scutul antiracheta
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat, joi, propunerea SUA privind participarea Romaniei la sistemul american antiracheta, dupa ce tara noastra a fost invitata de liderul de la Casa Alba, Barack Obama, sa participe la dezvoltarea acestui sistem, a anuntat presedintele Traian Basescu in declaratia sustinuta la finalul sedintei extraordinare a CSAT.
Seful statului a subliniat ca noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei.
„Rusia trebuie să riposteze” şi să declare elementele scutului din România drept „ţinte privilegiate pentru rachetele ruseşti” – cum reacţionează “analiştii” şi oficialii ruşi

"În cazul amplasării în România a unor elemente ale scutului antirachetă american, Rusia trebuie să riposteze, declarând că aceste instalaţii vor fi considerate drept ţinte privilegiate pentru rachetele ruseşti", consideră analistul militar rus Igor Korotcenko, redactor-şef la revista Apărarea Naţională.
"Este vorba despre planuri de amplasare, până în 2015, în România, a versiunii terestre a sistemului Aegis (folosit de Marina SUA - n.r.), cu noile rachete SM-3", a explicat expertul pentru agenţia RIA Novosti, preluată de Mediafax.
La câteva ore după anunţul de la Bucureşti privind acceptarea propunerii americane, în presa occidentală o serie de analişi estimau că reacţia Moscovei nu ar putea fi atât de dură precum în cazul vechii versiuni a scutului.
Oficial, Moscova aşteaptă "noi informaţii" de la Washington
Moscova nu a formulat o poziţie oficială în urma anunţului făcut de Traian Băsescu, însă ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a răspuns în cursul zilei de vineri la o întrebare pe această temă.
Aflat la Berlin, la declaraţiile de presă de după întâlnirea cu omologul Guido Westerwelle, Lavrov a spus că Moscova aşteaptă "noi informaţii" din partea Washingtonului privind reconfigurarea scutului antirachetă, relatează Reuters.
Un răspuns similar a oferit presei Lavrov la 22 ianuarie, după anunţul că SUA vor instala rachete Patriot în Polonia. "Intenţionăm să obţinem clarificări, apoi vom analiza situaţia", declara atunci ministrul rus.
Opinii în acord cu "asigurările" date de Traian Băsescu
O parte dintre experţii citaţi de mass media internaţionale au dat impresia că preşedintele Traian Băsescu a susţinut în mod corect că elementele scutului nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. De pildă, analistul Pavel Felgenhauer citat de agenţia UPI aprecia că "rachetele care ar urma să fie amplasate la un moment dat în România vor avea o rază de acţiune mai mică, iar România este mai departe de Moscova decât Polonia".
În acelaşi sens, Medifax citează şi postul de radio oficial Vocea Rusiei, care a prezentat opinii potrivit cărora elementele scutului antirachetă din România nu reprezintă un pericol pentru Rusia. "Când Rusia a obiectat faţă de amplasarea ABM (scutul antirachetă - n.r.) în Polonia, a declarat că dacă Statele Unite vor să controleze Iranul ar trebui să-l amplaseze mai în sud. Acum, că România vrea să găzduiască ABM, nu ar trebui să obiectăm. O rachetă din România nu poate atinge baza noastră de lansare", a afirmat directorul Centrului pentru securitate internaţională al Academiei ruse de Ştiinţe, Aleksei Arbatov pentru Vocea Rusiei.
"În plus, acestea nu sunt de acelaşi tip cu cele ce urmau a fi amplasate în Polonia. Acestea sunt rachete din clasa Standard, mai puţin puternice", a fsot precizarea lui Arbatov.
Opinii în dezacord cu declaraţia lui Băsescu
"Fără nici o îndoială, această armă este în măsură să slăbească semnificativ potenţialul rusesc de descurajare nucleară", a precizat Igor Korotcenko, opinia lui intrând în contradicţie cu asigurările date de preşedintele român.
Şi potrivit lui Giulietto Chiesa - europarlamentar socialist italian, citat de televiziunea oficială de limbă engleză Russia Today - instalarea scutului în România este un lucru negativ, care poate prejudicia relaţiile ruso-americane.
"Preşedintele Medvedev şi premierul Putin au declarat deja în numeroase rânduri că aceasta (instalarea de rachete în Europa - n.r.) va influenţa grav echilibrul de forţe din Europa, ceea ce înseamnă că va avea un impact negativ asupra relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia", a explicat Chiesa.



del.icio.us
Digg


Publică un comentariu