Apocalipsa după Haiti

Haiti, reportaj din epicentrul apocalipsei, semnat de Cristian Botez *** Haitienii trăiesc, după cutremur, sub ameninţarea focarelor de malarie şi febră Dengue. *** La şase săptămâni de la devastatorul cutremur care a zguduit Haiti, moartea nu şi-a încheiat conturile în Port-au-Prince. Celor 270.000 de victime de până acum li s-ar putea adăuga altele şi altele. Poate chiar 50.000, câţi haitieni se estimează că sunt daţi dispăruţi în acest moment. Mai sunt zone calamitate, zeci de clădiri prăbuşite în care operaţiunile de salvare au încetat de mult, dar şi cele de scoatere a cadavrelor *** Risc de epidemie în masă *** Pentru cohortele de şobolani din oraş, cutremurul a însemnat începutul unui adevărat festin. Procesul de descompunere a cadavrelor este desăvârşit de rozătoare, care devin, astfel, purtătoare de boli necruţătoare. Ţânţarii pot răspândi febra Dengue *** Preşedintele haitian, René Préval, a declarat, luni, postului de televiziune mexican Televista că a scăpat cu viaţă din devastatorul cutremur deoarece se juca în grădină cu nepoata sa. *** Nu a dispărut, însă, teama de puşcăriaşii care au evadat din închisoarea care s-a prăbuşit la cutremur. Din cei 4.800 de fugari, au fost prinşi doar 110 *** Au plecat din Port-au-Prince şi împrejurimi, după cum se estimează, peste un milion de oameni. Cei mai mulţi dintre ei pentru că şi-au pierdut casele. Alţii au fugit de frica unui nou cutremur

Haiti, reportaj din epicentrul apocalipsei

Cristian Botez

Haitienii trăiesc, după cutremur, sub ameninţarea focarelor de malarie şi febră Dengue.

La şase săptămâni de la devastatorul cutremur care a zguduit Haiti, moartea nu şi-a încheiat conturile în Port-au-Prince. Celor 270.000 de victime de până acum li s-ar putea adăuga altele şi altele. Poate chiar 50.000, câţi haitieni se estimează că sunt daţi dispăruţi în acest moment. 

Mai sunt zone calamitate, zeci de clădiri prăbuşite în care operaţiunile de salvare au încetat de mult, dar şi cele de scoatere a cadavrelor. 

Risc de epidemie în masă

Toate echipele de salvare şi-au strâns echipamentele şi au plecat încă de acum trei săptămâni. Sunt munţi de dărâmături în care utilajele de degajare nu au intrat încă. Sunt munţi de moloz în care excavatoarele smulg sfărâmăturile fără să mai cerceteze dacă în cupă sunt sau nu rămăşiţe omeneşti. Şi totul se încarcă, în grabă, în camioane. 

Mirosul care răzbate de sub plăcile de beton şi sutele de tone de moloz nu lasă loc de dubiu. Dedesubt sunt cadavre. În aceste condiţii, riscul declanşării unei epidemii în masă este mai acut ca oricând. Deja sunt active câteva focare de malarie. 

De asemenea, de câteva zile, se vorbeşte de existenţa unui focar de tuberculoză. Răspândirea celor două teribile boli ar însemna declanşarea unei noi catastrofe umane. Haitienii, mai ales cei care lucrează în apropierea dărâmăturilor, nu-şi scot masca de protecţie de pe faţă. Şi asta nu e totul.

Pentru cohortele de şobolani din oraş, cutremurul a însemnat începutul unui adevărat festin. Procesul de descompunere a cadavrelor este desăvârşit de rozătoare, care devin, astfel, purtătoare de boli necruţătoare. 

Mărfurile din magazii şi supermarketuri sunt expuse şi vulnerabile. „Cine bea direct din doză, bere sau sucuri, riscă enorm. Sănătatea sau chiar viaţa”, îmi spune Paul Ianovici, şeful poliţitilor români aflaţi în misiune în Haiti. Dar în oraşul înecat în gunoaie, scăldat într-o insuportabilă căldură umedă şi în aer infestat stau şi alte pericole.

Ţânţarii pot răspândi febra Dengue. „Doi camarazi de-ai noştri, români, din contingentul anterior, s-au îmbolnăvit. Şi mulţi alţii, de alte naţionalităţi, pe lângă ei”, mai zice Paul Ianovici. Febra Dengue provoacă dureri teribile. „Te dor oasele, te dor muşchii, ai febră mare”, spune Ianovici. „Din asta ori scapi ori te cureţi!” 

Coridorul morţii

Au plecat din Port-au-Prince şi împrejurimi, după cum se estimează, peste un milion de oameni. Cei mai mulţi dintre ei pentru că şi-au pierdut casele. Alţii au fugit de frica unui nou cutremur. Sinistraţii care au rămas s-au adunat în tabere insalubre. 

De-a lungul faliei care străbate oaşul, câte zece kilometri de-o parte şi de alta, a fost proclamată zonă roşie. Zonă de risc seismic maxim. Nici o clădire nu mai este sigură. Un alt cutremur poate însemna alte zeci de mii de victime. 

În Port au Prince nimic nu a fost construit solid. Clădirile au fost ridicate, nivel cu nivel, pe stâlpi subţiri, armaţi cu fier beton de nici opt milimetri grosime. Act iresponsabil. Criminal. 

La cutremurul din 12 ianuarie stâlpii au cedat instantaneu. Clădirile mari din Centre Ville, mijlocul oraşului, s-au prăbuşit pe verticală, transformându-se în sandviciuri de beton şi moloz. Iar în cartierele de pe coastele munţilor din jurul oraşului, sute de case au fost rase, prăbuşindu-se, practic, una peste alta. 

RISCURI. Cristian Botez, corespondent într-o ţară prăbuşită 

PE STRADĂ. Nimicuri de vânzare într-un bazar din Port-au-Prince 


PITORESC. Transportul public haitian 

RISCURI. Scormonitorii în dărâmături pot da oricând peste cadavre 


ÎNŢELEGERE. Paul Ianovici, şeful poliţiştilor români, în dialog cu un haitian

DESTĂINUIRE 

Cum a scăpat cu viaţă preşedintele haitian

Preşedintele haitian, René Préval, a declarat, luni, postului de televiziune mexican Televista că a scăpat cu viaţă din devastatorul cutremur deoarece se juca cu nepoata sa.

Pentru că pe 12 ianuarie şi-a acordat câteva momente pentru a se juca în grădină cu nepoata sa a reuşit să scape cu viaţă din îngrozitorul cutremur al cărui bilanţ final se apropie de 300.000 de morţi. 

„Urma să intru în casă, dar nu am intrat imediat, pentru că m-am oprit să mă joc cu nepoata mea, care se afla în grădină. Iar casa a căzut şi am văzut şi palatul prezidenţial care s-a prăbuşit”, a spus preşedintele norocos. 

„Cei care au rămas în viaţă trăiesc pentru că nu le-a venit ceasul”, a mai precizat oficialul imediat după sosirea sa la Reuniunea Unităţii, la care participă 32 de ţări din America Latină şi Caraibe, reunite în Mexic, în staţiunea balneară Cancun (sud-est). 

Reuniunea are printre temele principale ajutorarea statului Haiti, care trece în acest moment printr-unul dintre cele mai dificile momente din istoria sa. 

• Conform unui raport al Programului Alimentar Mondial, organizaţia a furnizat, de pe 12 ianuarie, raţii alimentare pentru circa patru milioane de haitieni la Port-au-Prince şi în regiunile afectate.