HOME | DEZVĂLUIRI | Guvernul, avantajat mediatic de inundaţii. Marele jaf

Guvernul, avantajat mediatic de inundaţii. Marele jaf

Font size: Decrease font Enlarge font
image

Inundatiile fac in continuare ravagii - Vezi situatia din tara *** Marele jaf de la inundaţiile din 2008 *** Ce cred romanii despre vizita lui Traian Basescu in localitatile inundate? *** Opinii: Inundatiile, sansa Guvernului *** Patriarhul Daniel: Noi nu spunem cat dam pentru sinistrati, dar stie Dumnezeu *** Vaslui: Un dig de pe raul Elan a fost spart *** De ce s-au rupt digurile in Delta? *** Cotele Dunarii sunt in scadere, in Giurgiu si Tulcea *** Circulatia reluata in Tulcea, dupa restrictia impusa de cresterea Dunarii *** Curtea de Conturi verifica modul in care s-au alocat banii pentru diguri in 2008 *** ING: Inundatiile ar putea duce la o scadere economica de peste 3% *** UNPR: Tanarul Ponta da navala la televizor in loc sa ii ajute pe sinistrati

Inundatiile fac in continuare ravagii - Vezi situatia din tara

Ploile torentiale care au cazut in acest weekend fac, in continuare, ravagii in tara. Dunarea a inundat aproximativ 130 de gospodarii si peste 3.800 de hectare de teren din mai multe localitati din judetul Calarasi, iar Prutul a depasit cota istorica la Galati.

Conform Sistemului de Gospodarire a Apelor (SGA) Calarasi, 129 de gospodarii, 3.848 de hectare de teren, dintre care 1.610 hectare de izlaz si 2.238 hectare de teren arabil, precum si 11.000 de hectare de padure au fost inundate in urma cresterii nivelului Dunarii, informeaza Mediafax.

Inundatiile au afectat localitatile Calarasi, Oltenita, Roseti, Dichiseni, Unirea, Jegalia, Borcea, Modelu, Cascioarele, Chirnogi, Ulmeni, Chiselet, Manastirea, Dorobantu, Ciocanesti, Gradistea si Spantov.

Dunarea a ajuns, luni, la cota de 594 de centimetri, la postul hidrometric Calarasi, cu 44 de centimetri peste cota de atentie, debitul fiind de 12.580 de metri cubi pe secunda.

Prutul a depasit cota istorica la Galati

Probleme continua si in Moldova, dupa ce raul Prut a depasit, luni, la Oancea, in judetul Galati, cota istorica inregistrata in 2008, atingand 652 de centimetri, cu 52 de centimetri peste cota de pericol.

Cota atinsa luni este mai mare decat cota istorica inregistrata in 2008, de 648 de centimetri, iar nivelul raului este in continua crestere.

Cateva zeci de militari si pompieri, coordonati de specialisti de la Apele Romane, lucreaza inca de sambata la suprainaltarea digurilor de pe cursul raului, in judetul Galati. Sunt suprainaltate digurile Bratesul de Sus si Bratesul de Jos, in dreptul satelor Sivita (comuna Tulucesti) si Rogojeni (comuna Suceveni), iar in satul Vladesti (comuna Cavadinesti) se intervine pentru stoparea infiltratiilor in dig.

Toate comitetele locale pentru situatii de urgenta din comunele riverane Prutului sunt in alerta de duminica, atunci cand apele Prutului au inundat peste 500 de hectare de teren agricol, pasuni si gradini din judetul Galati, precum si amenajarea piscicola Mata Radeanu, in suprafata de peste 600 de hectare.

"In satul Rogojeni (comuna Suceveni) au fost inundate 120 ha teren agricol, iar in satul Vadeni (comuna Cavadinesti) au fost inundate 350 ha pasune, 31 ha teren arabil, 3,5 ha gradini, precum si amenajarea piscicola Mata Radeanu (605 ha). Toate aceste suprafete se afla in zone inundabile, in albia majora a raului", a declarat purtatorul de cuvant al Prefecturii judetului Galati, Petrica Patilea Crangan, pentru Newsin.

Prutul face probele si la Vaslui. Drumul National 24A Barlad - Murgeni - Falciu este inundat pe o portiune de aproximativ 200 de metri in urma revarsarii raului Prut, in zona localitatii Bogdanesti, din judetul Vaslui.

Primaria Falciu a intervenit in zona cu peste 1.000 de saci cu nisip, pe care i-a amplasat de o parte si de alta a carosabilului. De asemenea in localitatile Falciu, Ranzesti si Bogdanesti au fost inundate patru case si peste 50 de gospodarii.

"Aici exista in continuare riscul producerii unor inundatii, avand in vedere ca debitul Prutului este in crestere. Digul Carja - Ranzesti este in pericol sa fie spart de apa. Am intervenit aici cu aproximativ 3.000 de saci cu nisip, utilaje si forta de munca din comuna, peste 150 de oameni, pentru a intari digul", a declarat, luni, Marian Guzgan, viceprimarul comunei Falciu, judetul Vaslui.

Raul Prut a depasit duminica in judetul Vaslui cu 5 cm cota istorica de 712 cm inregistrata in anul 2008. Autoritatile raman in alerta din cauza unei viituri anuntate pe raul Prut in ziua de marti.

Dunarea a scazut sub cota de atentie, la Giurgiu

Judetul Giurgiu a iesit, luni, din dispozitivul de aparare instituit ca urmare a cresterii cotelor apelor Dunarii dupa ce cotele au ajuns luni, in Portul Giurgiu, la 528 de centimetri, situandu-se sub cota de atentie, de 570 de centimetri.

Potrivit specialistilor din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Giurgiu, Dunarea a ajuns luni la 528 de centimetri si un debit de 10.200 metri cubi pe secunda, dupa ce o perioada de aproximativ doua saptamani s-a mentinut peste cota de inundatie de 640 de centimetri, conform Agerpres.

In continuare, terenurile din zona dig mal se mentin cu exces de umiditate, dar apele se retrag si autoritatile urmeaza sa evalueze pagubele dupa ce au fost inundate peste patru mii de hectare de padure si peste o sute de hectare de plantatii agricole.

Viitura neasteptata si pe Strei

O viitura puternica a venit si pe raului Strei, langa Deva. Mai multe persoane alfate in zona s-au trezit inconjurate de ape, dupa ce un baraj din amonte a fost golit. Mai mult copii au ramas izolati pe o insula din mijlocul raului, pana la sosirea pompierilor.

In mod normal, nivelul raului in zona nu depaseste mai mult de jumatate de metru, dar golirea barajului din amonte a umflat insa nivelul apei, anunta Antena 3.

Pompieri spun ca pe Strei exista pericolul de viitura pentru ca nimeni nu stie cand se ridica stavilarele barajului, iar viitura porneste la vale. De-abia i-au salvat pe cei noua ca au si primit un nou apel de urgenta - alti doi tineri au ramas prizonierii apelor pe o alta insula de pe raul Strei.

Marele jaf de la inundaţiile din 2008

Autor:  Silviu Sergiu

Un document al Curţii de Conturi dezvăluie modul în care au fost "sifonaţi" banii publici destinaţi îndepărtării efectelor acestor calamităţi.

O notă de documentare ce poartă antetul Curţii de Conturi, intrată în posesia "Evenimentului zilei", relevă mecanismul prin care s-au "sifonat" din bugetul de stat o bună parte dintre fondurile alocate pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

Este vorba de fondurile alocate Administraţiei Naţionale "Apele Române" pentru finanţarea lucrărilor de înlăturare a efectelor inundaţiilor din perioada 22 iulie-5 august 2008, produse pe cursul râurilor Tisa, Siret şi Prut, care s-au soldat cu importante pagube materiale.


La acel moment, s-a estimat că fondurile necesare pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt în cuantum de 436.510.000 lei (peste 123 de milioane de euro). Prin două hotărâri de guvern, au fost alocate, în primă fază, 33.300.000 de lei (9,5 milioane de euro), din Fondul de inter venţie la dispoziţia guvernului şi Fondul pentru Mediu, şi au fost identificate, în regim de urgenţă, 41 de obiective de investiţii.

La propunerea Administraţiei Naţionale Apele Române, conducerea Ministerului Mediului - în fruntea căruia era Atilla Korodi (UDMR) - a nominalizat firmele care urmau să proiecteze şi să execute lucrările de reabilitare a infrastructurii antiinundaţii.

Pagube supraevaluate

Din cele 41 de obiective de investiţii, Curtea de Conturi a verificat prin sondaj 17, prilej cu care s-au constatat numeroase nereguli în cheltuirea banului public.

În unele cazuri, valoarea pagubelor centralizată de Direcţia de Investiţii din cadrul Administraţiei Naţionale Apele Române era mult mai mare decât cea înscrisă în procesele-verbale întocmite imediat după producerea inundaţiilor.

Curtea de Conturi a constatat, de exemplu, că pentru supraînălţarea unui dig pe râul Jijia (afluent al Prutului) s-au alocat iniţial 880.000 de lei (249.000 de euro), pentru 1,470 km afectaţi. Ulterior, au fost solicitate fonduri în valoare de 17.617.067 de lei (4.986.433 euro), pentru o lungime de... 38,100 km.

Firme selectate dubios

Ilegalităţi au fost identificate şi în privinţa modului de organizare şi desfăşurare a negocierilor directe cu societăţile comerciale selectate.

"Negocierile directe s-au purtat, în majoritatea situaţiilor, cu aceleaşi firme de profil care au mai executat astfel de lucrări în anii anteriori, lucrări care s-au dovedit a fi de o calitate îndoielnică şi care nu au rezistat la inundaţiile din anii anteriori", se arată în nota de documentare. Cu toate acestea, "nu s-a solicitat niciodată ca remedierea lucrărilor afectate să se realizeze pe cheltuiala constructorilor, deşi perioada de garanţie era de 24 de luni".

De pildă, Direcţia de Ape Someş-Tisa, care a încredinţat lucrări aceloraşi constructori "tradiţionali": SC REPCON Oradea, SC Hidroconstrucţia Bucureşti şi SC SOCOT Târgu-Mureş. În cadrul negocierilor, firmelor nominalizate nu li s-au cerut documente justificative privind experienţa în domeniu, capacităţile tehnice, eligibilitatea şi situaţia economico-financiară a acestora.

"Unele direcţii de ape au contractat firme cu sedii şi locaţii de lucru situate la mare distanţă de zonele calamitate, fapt care ridică unele suspiciuni privind posibilitatea intervenţiei rapide şi executării lucrării în timp oportun", mai constată Curtea de Conturi.

Devize de cheltuieli umflate

În nota de documentare se mai arată că "unele devize generale de lucrări, întocmite pentru cheltuielile necesare obiectivelor de investiţii, nu sunt semnate de beneficiar, fapt care creează unele dubii în ceea ce priveşte corectitudinea sumelor înscrise în acestea şi veridicitatea lucrărilor de construcţii şi a serviciilor de proiectare executate".

Recepţia lucrărilor s-a făcut, în majoritatea cazurilor verificate de Curtea de Conturi, "fără obiecţiuni sau recomandări". Plata "a fost efectuată de către unii beneficiari înaintea recepţiei cantitative şi calitative, cu încălcarea prevederilor legale în vigoare şi a clauzelor contractuale. Direcţia de Ape Prut, spre exemplu, a efectuat plăţile în perioada 5-19 decembrie 2008, iar recepţia lucrărilor a avut loc abia pe data de 23 ianuarie 2009. Mai mult, a fost întocmit un singur proces-verbal pentru toate obiectivele de investiţii finalizate.

Facturi fiscale neverificate

Curtea de Conturi a constatat că majoritatea facturilor fiscale emise pentru serviciile prestate şi lucrările efectuate "nu sunt avizate din punct de vedere al controlului financiar preventiv propriu, fapt care creează suspiciuni privind veridicitatea şi corectitudinea operaţiunilor, precum şi realizarea în condiţii legale a plăţilor aferente".

Nu în ultimul rând, în majoritatea devizelor generale întocmite pentru primele două etape ale investiţiilor sumele de la capitolul cheltuieli diverse şi neprevăzute sunt în cuantum de 10% din valoarea contractului, nejustificat de mari şi nedetaliate.

RELAŢIA CU PARLAMENTUL

Scandalul a fost declanşat de secretarul de stat Valentin Iliescu


Valentin Iliescu (foto), secretar de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, a fost cel care, la sfârşitul săptămânii, a vorbit despre existenţa unui ra port "devastator" al Curţii de Conturi, care arată că banii pentru diguri alocaţi după inundaţiile din 2008 "s-au furat ca-n codru".

"Nu înţeleg de ce Curtea de Conturi ţine sub fund acest document. Am intrat în posesia acestuia şi voi încerca să-l prezint şi public, pentru că el evidenţiază şi o situaţie globală despre care multă lume a uitat sau nu mai vrea să-şi aducă aminte, dar care nu poate fi trecută cu vederea", a spus Valentin Iliescu.

Contactat de EVZ, el a precizat că i-a trimis documentul premierului Emil Boc şi ministrului mediului, Laszlo Borbely. Korodi Attila, fost ministru al mediului, a declarat ieri că, în mandatul său, nu i-au fost semnalate probleme privind alocarea banilor.

"Curtea de Conturi face astfel de analize, e şi normal. Eu am gestionat problema o jumătate de an, însă nu mi s-au semnalat astfel de informaţii. Apele Române au obligaţia de a duce la bun sfârşit orice investiţie decisă de guvern", a spus Korodi.

Evz.ro

Ce cred romanii despre vizita lui Traian Basescu in localitatile inundate?

Aproape trei sferturi dintre romani sunt de parere ca reactia autoritatilor locale a fost lenta la inundatiile care au avut loc, in ultima perioada, in tara.

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), in perioada 6 - 8 iulie, intitulat "Administratia publica si inundatiile", 22% dintre respondenti au sustinut ca reactia autoritatilor locale a fost prompta, 6% dintre intervievati au afirmat ca nu stiu, iar 2% - nu raspund.

Tot lenta a fost perceputa si reactia autoritatilor centrale in ceea ce priveste inundatiile, 76% dintre respondenti afirmand acest lucru, in timp ce 16% au sustinut ca reactia a fost una prompta.

Vizita lui Traian Basescu

Pe de alta parte, romanii nu au vazut cu ochi buni vizita presedintelui Romaniei in localitatile inundate: 28% dintre persoanele intervievate au avut o parere foarte proasta despre acest lucru si 27% - o parere proasta, in timp ce 33% au spus ca au o parere buna, iar 5% - foarte buna. Cate patru procente dintre cei intervievati nu au raspuns sau nu au stiut sa raspunda la intrebare.

In opinia a 67% dintre respondenti, este bine ca Traian Basescu viziteaza localitatile afectate, iar in opinia a 29% dintre persoanele intervievate - nu este bine.

De asemenea, 69% dintre persoanele chestionate au considerat oportuna vizita ministrului Apararii, Gabriel Oprea, in zonele inundate, in timp ce 21% nu au considerat-o asa.

Aproape un sfert din populatie (24% dintre persoanele intervievate) afirma ca Guvernul este de vina pentru inundatiile care se produc in fiecare an, 21% dintre chestionati sustin ca vina apartine autoritatilor locale, in timp ce 19% pun aceasta vina pe seama lui Dumnezeu.

Vinovati ar mai fi, in opinia respondentilor, reprezentantii autoritatile judetene - 7%, cetatenii - 7%, Presedintia - 4%, altcineva - 12%. De asemenea, 4% dintre persoanele intervievate nu au raspuns la intrebare, iar 3% au spus ca nu stiu.

Sondajul a fost realizat in perioada 6 - 8 iulie, pe un esantion de 1.356 de persoane, interviurile desfasurandu-se prin metoda CATI fieldswork. Eroarea maxima tolerata este de plus/ minus 2,7%.

Opinii: Inundatiile, sansa Guvernului

Mai sub o ploaie de rosii, mai cu o huiduiala in urechi, mai cu un camion de ajutoare, mai cu o ciocolata pentru copii, guvernul, in frunte cu Emil Boc, este avantajat mediatic de aceste inundatii.

Dupa ce a dat lovitura finala unei economii sistematic torpilata de toate guvernarile anterioare, dupa ce si-a dovedit lipsa de viziune si neputinta, dupa ce a pierdut pana si increderea presedintelui care l-a mosit si nasit, iata ca executivul da o proba de implicare si, nu-i asa?, eficienta.

Premierul bate zilnic fiecare catun inundat, face promisiuni, pune la cale diguri, umple saci cu nisip, si, spre deosebire de Traian Basescu, nu zice o vorba care ar putea costa electoral, oricat de adevarata ar fi ea. Elena Udrea imparte ajutoare din masina, din camion, pe toate ulitele. Unde mai pui ca, intre timp, a invatat ca, la inundatii, balerinii albi nu sunt chiar cea mai potrivita tinuta.

Vasile Blaga a coordonat exceptional apararea impotriva unei inundatii care nu a mai avut loc. Apocalipsa de la Galati nu a mai avut loc dupa ce a fost vestita si pregatita precum confruntarea cu ziua cea din urma.

Amintindu-mi ca nici presedintelui nu-i prea iesea la socoteala apocalipsa cand insuma debitele Dunarii si ale afluentilor ei, ma intreb si eu, pacatoasa, daca nu cumva acest mare dezastru nu a fost mediatizat tocmai pentru ca nu avea sa se produca, iar guvernul isi putea asigura astfel o victorie zdrobitoare impotriva unui dusman care n-a fost niciodata atat de puternic.

Intre timp insa, dusmanul cu adevarat infricosator, marea inundatie economica acopera Romania mai repede decat orice viitura pe Prut, Dunare sau Siret, iar guvernul nu baga de seama.

Era vorba ca PD-L sa prezinte inca de acum o saptamana mult asteptatul plan al masurilor de stimulare a mediului privat. N-am mai auzit nimic de el, caci Emil Boc s-a ocupat cu lopata si nisipul, iar, intre timp, presedintele a venit si ne-a linistit: nu e nevoie de nicio masura de stimulare pentru firmele binecuvantate in Romania cu fiscalitatea cea mai mica.

Si presedintele si BNR spun ca Romania are nevoie ca de aer de investitii. Si cine sa investeasca? Statul nu are bani si ce are risipeste aiurea, iar absorbtia fondurilor europene ramane foarte slaba. Dintre ape, premierul anunta ca va instaura Carta Alba a Absorbtiei Fondurilor Europene, in virtutea careia fiecare ministru va fi obligat sa prezinte lunar situatia accesarii banilor pusi la dispozitie de Bruxelles.

Pacat ca tot ceea ce premierul conjuga la viitor nu valoreaza nici cat o ceapa degerata, caci de cand s-a instalat la Palatul Victoria nu face decat sa conjuge la viitor planuri care nici macar pe hartie nu ajung, inclusiv in privinta fondurilor europene. Anul trecut, Emil Boc anunta ca fiecare ministru va fi evaluat in functie de acest criteriu esential. N-am vazut nicio astfel de evaluare, iar Radu Berceanu, cu cele mai proaste rezultate in domeniu, a ramas nederanajat in functie.

In aceste conditii, investitiile pot veni doar de la oamenii de afaceri, mai ales de la cei straini. De ce ar veni insa ei in Romania, cand conditiile fiscale din Ungaria si Bulgaria sunt incomparabil mai avantajoase. Ambasadorul SUA a spus de mai multe ori ca oameni de afaceri americani se pregatesc sa investeasca in zona si sunt expectativa. Oare ce vor alege?

Inca nu au fost inregistrate plecari spectaculoase de multinationale, dar ele se pot produce oricand si devin din ce in ce mai probabile cu tot costul lor social si economic. Dar lucrurile acestea nu par sa-l preocupe excesiv pe Emil Boc, desi dezastrul economic tacut este infinit mai grav decat cel produs de inundatii.

Treaba premierului nu este sa umple, ridicol, saci cu nisipi, si nici sa sara zilnic ca un purice dintr-o balta intr-alta. Cate o vizita simbolica in zonele sinistrate, cu valoare de semnal, e necesara si suficienta, restul fiind treaba autoritatilor locale si ale prefecturilor. Treaba lui Emil boc este sa gaseaca solutii pentru a opri dezastrul economic devastator, astfel incat sa existe bani inclusiv pentru prevenirea riscului de inundatii, ceea ce acum nu exista.

Dar cum in materie economica este clar ca Emil Boc nu are nici cea mai vaga idee ce trebuie sa faca, atunci incearca si domnia sa sa se arate util acolo unde poate. Adica la sacii cu nisip, cu atat mai mult cu cat o presa preponderent inepta asta si asteapta pentru a-si revigora ratingul cam ofilit.

Ioana Ene

Patriarhul Daniel: Noi nu spunem cat dam pentru sinistrati, dar stie Dumnezeu

Patriarhul Daniel a fost proclamat cetatean de Onoare al Brasovului, sambata dupa-amiaza, intr-o "sedinta solemna" ad-hoc, pusa in scena de edilii locali.

Cu acest priej, intrebat de jurnalistii de la Gandul cati bani au donat pentru sinistrati Preafericirea Sa si inaltii ierarhi ai Bisericii, Patriarhul a replicat: "Noi am invatat din Evanghelie sa lucram cu mai multa smerenie, nu spunem cat dam, dar stie Dumnezeu. Si nu dam numai un salariu, de conjunctura, ci de cand am ajuns Patriarh dam cea mai mare parte din salariu, dar nu spunem cat, ca sa ne laudam, pentru ca nu mai candidam pentru un post mai mare".

In cursul serii de sambata, Patriarhul Daniel a mai avut in program oficierea unui Te Deum la Biserica "Sfanta Treime" din Scheii Brasovului, unde a sfintit si un nou camin de batrani.

Apoi, duminica, Preafericitul Parinte a oficiat slujba de sfintire a Bisericii "Sfintii Imparati Constantin si Elena" din cartierul Valea Cetatii, prima ridicata in Brasov dupa revolutie.

Vaslui: Un dig de pe raul Elan a fost spart

Mai multe echipe de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU), Primaria Murgeni, precum si localnici au muncit aproape toata noaptea de duminica spre luni la intarirea unui dig de pe raul Elan, rupt de apa duminica seara in zona localitatii Carja din judetul Vaslui.

Apa scursa din rau a provocat mai multe pagube unor ferme piscicole din Carja, iar zeci de oameni au fost mobilizati la fata locului ca sa repare digul, astfel incat apa sa nu se extinda.

In acelasi timp, raul Prut a depasit duminica in judetul Vaslui cu 5 centimetri cota istorica de 712 centimetri inregistrata in anul 2008.

Potrivit autoritatilor, se preconizeaza o cota maxima de 740 de centimetri si un debit de 740 de metri cubi/secunda in ziua de marti, atunci cand pe Prut este asteptata o viitura.

De ce s-au rupt digurile in Delta?

Cinci localitati din Delta au fost inghitite de ape, dupa ce barajele de protectie au cedat. Digurile fie au fost reparate de mantuiala sau nu au fost reparate deloc, desi au inghitit milioane de lei din bani publici.

In localitatea Ceatalchioi, spre exemplu, au fost inundate 130 de case dupa ce digul de aparare a satului a cedat. Digul era disputat de Administratia Nationala a Apelor Romane (ANAR), Consiliul Judetean (CJ) Tulcea si firma Agrodelta Sireasa a fostului senator PSD, Traian Rece, scrie Romania Libera.

In 2007, CJ Tulcea a cheltuit un milion de euro pentru repararea digului, desi acesta se afla, de un deceniu, in stapanirea lui Traian Rece, care pretinde ca l-a cumparat de la AVAS.

Localnicii sustin ca reparatiile efectuate de CJ Tulcea la dig au fost facute de mantuiala si de aceea a cedat. In aceeasi zona au mai fost inundate satele Patlageanca, Tudor Vladimirescu, Salceni si Plaur. Si aici s-au investit zeci de milioane de lei pentru repararea digurilor existente si pentru realizarea unora noi.

La Tudor Vladimirescu, spre exemplu, Ministerul Mediului, ANAR a mai alocat 1,5 milioane de lei pentru finalizarea digului, dar firma Deltacons, care s-a ocupat de reparatia digului in ultimii ani, nu a mai efectuat nici o lucrare.

Valentin Iliescu: Banii pentru diguri alocati in 2008 s-au furat ca-n codru

Secretarul de stat pentru Relatia cu Parlamentul Valentin IIiescu a declarat, duminica, la Ramnicu Valcea, ca va face public un raport "devastator" al Curtii de Conturi care arata ca banii pentru diguri alocati dupa inundatiile din 2008 "s-au furat ca in codru".

"Nu inteleg de ce Curtea de Conturi tine sub fund acest document legat de modul in care au fost cheltuiti, in 2008, banii pentru asemenea interventii, ca urmare a inundatiilor din acel an, ca urmare a deciziilor luate ulterior, de construirea unor diguri care sa protejeze localitatile si populatia.

Este un raport devastator care evidentiaza, negru pe alb, cu subiect si predicat, ca s-a furat ca in codru si ca s-au alocat bani pentru localitati in care nu trece niciun rau", a susutinut Valentin Iliescu.

Cotele Dunarii sunt in scadere, in Giurgiu si Tulcea

Cotele Dunarii sunt in scadere in Giurgiu si Tulcea, dupa ce mai multe zile localitatile din apropiere de apa au fost inundate.

Judetul Giurgiu a iesit, luni, din dispozitivul de aparare instituit ca urmare a cresterii cotelor apelor Dunarii dupa ce cotele au ajuns luni, in Portul Giurgiu, la 528 de centimetri, situandu-se sub cota de atentie, de 570 de centimetri.

Potrivit specialistilor din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Giurgiu, Dunarea a ajuns luni la 528 de centimetri si un debit de 10.200 metri cubi pe secunda, dupa ce o perioada de aproximativ doua saptamani s-a mentinut peste cota de inundatie de 640 de centimetri.

In continuare, terenurile din zona dig mal se mentin cu exces de umiditate, dar apele se retrag si autoritatile urmeaza sa evalueze pagubele dupa ce au fost inundate peste patru mii de hectare de padure si peste o sute de hectare de plantatii agricole.

Cotele Dunarii au scazut, luni, cu pana la sapte centimetri pe raza judetului Tulcea. Astfel, Dunarea a scazut luni fata de cota inregistrata in ziua precedenta cu sapte centimetri, ajungand la 515 centimetri.

La Tulcea, nivelul Dunarii a scazut cu patru centimetri, cota fiind luni de 425 de centimetri, iar, la Sulina, nivelul Dunarii a scazut cu doi centimetri, cota fiind de 120 de centimetri.

Circulatia reluata in Tulcea, dupa restrictia impusa de cresterea Dunarii

Circulatia in centrul orasului Tulcea a fost reluata luni, dupa ce timp de aproape o saptamana a fost restrictionata pentru a preveni aparitia unor probleme cauzate de cresterea cotelor Dunarii.

In urma cu o saptamana, Primaria municipiului Tulcea a decis restrictionarea traficului pentru autoturisme pe o portiune de circa 200 de metri de pe strada Isaccei si inaltarea gurilor de canalizare care ar fi putut deversa pe aceasta artera apele uzate care ajung de obicei in Dunare.

Dupa ce aproape doua saptamani faleza orasului Tulcea a fost acoperita de apele Dunarii, in momentul de fata principalul loc de promenada al tulcenilor este acoperit de namol, Directia de Servicii Publice urmand sa curete zona.

Cotele Dunarii au scazut, luni, cu pana la sapte centimetri pe raza judetului Tulcea, dupa ce timp de aproape trei zile au fost in stationare.

Conform informatiilor furnizate de Administratia Fluviala a Dunarii de Jos (AFDJ), la Isaccea, fluviul a scazut luni fata de cota inregistrata in ziua precedenta cu sapte centimetri, ajungand la 515 centimetri.

La Tulcea, nivelul Dunarii a scazut cu patru centimetri, cota fiind luni de 425 de centimetri, iar, la Sulina, nivelul Dunarii a scazut cu doi centimetri, cota fiind de 120 de centimetri.

Curtea de Conturi verifica modul in care s-au alocat banii pentru diguri in 2008

Toate lucrarile realizate in timpul inundatiilor din 2008 au constat in ridicarea breselor si suprainaltarea digurilor, iar Curtea de Conturi face, la ora actuala, o reverificare a modului in care s-au alocat banii pentru acele constructii, a declarat, luni, Ana-Maria Tanase, purtator de cuvant al Administratiei Nationale Apele Romane (ANAR).

"Toate lucrarile pentru care s-au alocat bani in anul 2008 au vizat ridicarea si suprainaltarea digurilor. Aceste diguri nu au cazut din cauza unei erori de proiectare, ci din cauza debitului foarte mare. Digurile se fac in functie de clasa de importanta si pe baza unor studii de prefezabilitate si fezabilitate", a explicat Ana-Maria Tanase.

Aceasta a precizat ca singura institutie abilitata sa dea informatii despre destinatia banilor alocati pentru constructia digurilor in 2008 este Curtea de Conturi.

"Curtea de Conturi face la ora actuala o reverificare din punct de vedere procedural a modului in care s-au alocat banii in anul 2008. Tot Curtea de Conturi este singura institutie abilitata sa publice rezultatele acestei reverificari", a subliniat purtatorul de cuvant al ANAR.

Duminica, secretarul de stat pentru Relatia cu Parlamentul, Valentin Iliescu, a declarat la Ramnicu-Valcea ca banii alocati de catre Guvern pentru construirea de diguri, dupa inundatiile din 2008, 's-au furat ca-n codru'.

Oficialul a mentionat ca reprezentantii Curtii de Conturi au elaborat un raport care arata ca s-au alocat bani pentru localitati prin care nu trece niciun rau.

ING: Inundatiile ar putea duce la o scadere economica de peste 3%

Posibilitatea alegerilor anticipate nu poate fi exclusa, iar in aceasta situatie efectele asupra acordului cu FMI si asupra cursului monedei nationale ar fi negative, sunt de parere analistii ING.

O astfel de situatie ar forta statul se se imprumute mult mai mult ca sa finanteze deficitul bugetar. "Romania inca nu a simtit raul cel mare", sunt de parere analistii ING Bank Romania.

Totodata, ING considera ca inundatiile ar putea duce la o scadere economica de peste 3% in 2010, scrie Money.ro.

In aceste conditii, indicatorii macroeconomici ar putea arata mult mai rau decat indica prognozele actuale.

Conform estimarilor ING, PIB-ul s-ar putea contracta cu mai mult de 3% in 2010, deficitul bugetar ar putea fi peste 7,3%, iar inflatia la sfarsitul anului ar putea depasi cu mult 7%.

UNPR: Tanarul Ponta da navala la televizor in loc sa ii ajute pe sinistrati

UNPR il acuza pe liderul PSD, Victor Ponta, ca vorbeste fara sa gandeasca in prealabil si chiar si acum, cand zeci de mii de romani sunt afectati de inundatii, el "da navala la televizor in loc sa dea o mana de ajutor sinistratilor".

"UNPR a ramas fidel interesului national si a luptat pentru stabilitate politica si guvernamentala intr-o perioada in care dificultatile economice riscau sa arunce tara in haos. In afara unor vizite facute din interes de imagine, acesta nu a demonstrat ca este interesat de situatia romanilor", se arata intr-un comunicat al Uniunii, remis luni Ziare.com.

UNPR crede ca "ar fi bine daca toti liderii social-democrati, incepand cu tanarul lor presedinte, ar cobori printre oameni si ar merge in localitatile inundate".

"Statul cu picioarele in apa ar fi o buna ocazie ca tanarul Ponta sa inteleaga macar acum ca Romania are nevoie de solidaritate, de unitate si de responsabilitate din partea tuturor politicienilor, indiferent de partidul din care fac parte", mai sustin progresistii.

UNPR spune ca a propus mai multe masuri, printre care introducerea impozitului pe averea afisata, o masura de stanga menita sa creasca incasarile la buget.

"In aceste conditii, nu afilierea la o familie politica ne recomanda ca partid de centru-stanga, ci masurile si solutiile pe care le propunem. Ne dorim relatii bune cu Partidul Socialistilor Europeni si cu Internationala Socialista, dar preocuparile noastre de baza raman apararea interesului national si consolidarea dialogului sindical", mai afirma acestia.

Progresistii ii transmit liderului PSD ca "un adevarat om de stanga trebuie sa dea dovada de solidaritate.

"Aceasta este lectia pe care Victor Ponta nu poate sa o invete. Prin urmare, nu putem decat sa reluam recomandarea pe care am mai adresat-o tanarului presedinte PSD: sa fie mai relaxat si sa se impace cu ideea ca PSD a pierdut monopolul si va pierde in curand si suprematia pe zona stangii", se mai arata in comunicat.

Ziare.com

Adaugă la: Add to your del.icio.us del.icio.us | Digg this story Digg

Subscribe to comments feed Comentarii (0 publicat):

Total: | Afişate:

Publică un comentariu comment

Introdu codul pe care îl vezi în imagine:

  • email Email to a friend
  • print Versiune print
  • Plain text Numai text

Evaluează acest articol
0
Ştiri prin email. Serviciu gratuit!