Home | DEZVĂLUIRI | „Un atentat la demnitatea românilor din țară”. Nu există minoritate vlahă în Serbia. Premierul Ungureanu, contestat. Poveștile unui spion. Lustrație?

„Un atentat la demnitatea românilor din țară”. Nu există minoritate vlahă în Serbia. Premierul Ungureanu, contestat. Poveștile unui spion. Lustrație?

Publicat de

Dusa: Noi trebuie sa ne batem, in tara noastra, pentru autonomie culturala *** Nu exista minoritate vlaha. Serbia, ca pe vremea dictaturii - interviu Ziare.com *** Nastase, de acord cu Guvernul Ungureanu: Serbia ne-a dus cu vorba! *** Presedintele Consiliului National al Vlahilor din Serbia: Vlahii nu sunt romani ***Continuă măgăriile Puterii. Premierul Ungureanu, scos din Legea lustraţiei *** Legea Lustratiei a fost votata de Parlament - Vezi noile restrictii *** Ponta: Vin cu o echipa de ministri tineri, nu au cum sa intre sub incidenta Legii Lustratiei *** Legea Lustratiei: PDL si PNL, intre societatea civila si "preacinstita" CCR *** Iliescu: Legea Lustratiei este o rusine, nu exista in niciun regim democratic! *** Dinozaurul din gradina USL *** Avocata Cristiana Uzuna face o demonstraţie şocantă. "Demersul administrativ al desemnării lui Ungureanu în calitatea de candidat la funcţia de prim-ministru sub anulabilitate absolută" ***Grupul de Investigaţii Politice a făcut plângere penală împotriva lui Mihai Răzvan Ungureanu *** Dupa ce a fost arestat pentru mita, Solomon este premiat de americani pentru anticoruptie *** Secretarul de stat George Costin, retinut pentru luare de mita *** Ponta despre secretarul de stat George Costin: Un impostor al Revoluţiei, cu relaţii toxice cu Băsescu şi PDL *** Nastase, in dosarul Zambaccian: Nu i-am dat niciun ban lui Ioan Paun si nu l-am santajat *** Agresiunea Budapestei: M R Ungureanu, legături dubioase cu serviciile secrete ungureşti *** Serviciile Secrete, părinţii băieţilor deştepţi din energie *** Un spion gorjean la New York. Povești despre operațiuni cu generali și colonei, inclusiv cu Teodor Meleșcanu *** Sotii batausi, dati afara din casa - legea a trecut de Parlament

Dusa: Noi trebuie sa ne batem, in tara noastra, pentru autonomie culturala

Liderul deputatilor PSD, Mircea Dusa, afirma ca platforma-program a PPMT contine prevederi care reprezinta "un atentat la demnitatea romanilor", adaugand: "noi, romanii din Harghita si Covasna, (...) trebuie sa ne batem, in tara noastra, pentru autonomie culturala in cadrul autonomiei teritoriale".

Liderul deputatilor PSD, Mircea Dusa, a declarat, marti, corespondentului MEDIAFAX, ca Partidul Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) promoveaza, in platforma-program, o prevedere referitoare la acordarea autonomiei culturale pentru romanii din Tinutul Secuiesc, care reprezinta o "aberatie".

"Cand vorbesc de aberatii, ma gandesc la faptul ca in platforma-program a PPMT apare o noutate. Daca de 20 de ani, noi, romanii din Harghita si Covasna, ne batem sa nu se stearga urmele romanismului din cele doua judete, iata ca acum, potrivit programului PPMT, trebuie sa ne batem, in tara noastra, pentru autonomie culturala, in cadrul autonomiei teritoriale. Consider ca asemenea afirmatii si prevederi intr-un document politic al unui partid reprezinta un atentat la demnitatea romanilor. Cum, in tara ta sa primesti autonomie culturala de la o minoritate?", a adaugat Mircea Dusa.

De altfel, deputatul a sustinut ca aparitia acestui partid pe scena politica din tara este "o aberatie".

"Cate aberatii se mai intampla in Romania? Se pare ca la noi este posibil orice, inclusiv ca guverne din afara tarii sa isi infiinteze partide politice. Este de notorietate faptul ca Tokes este mana intinsa a premierului Orban Viktor in Romania si el isi dorea un partid care sa danseze asa cum canta el. Probabil ca el sprijina financiar acest partid, in loc sa sprijine cetatenii minoritari maghiari din Romania cu proiecte de dezvoltare economica si sociala", a conchis Mircea Dusa.

PPMT, partid aparut la initiativa europarlamentarului Tokes Laszlo, s-a constitut oficial, sambata, la Congresul desfasurat la Miercurea Ciuc, ca o alternativa politica a comunitatii maghiare din Romania la UDMR.

In cadrul Congresului de constituire, a fost adoptata si platforma-program a partidului in care, la capitolul referitor la "regiunile Transilvaniei", PPMT sustine ca "Tinutul Secuiesc, datorita traditiilor sale istorice si culturale autonomiste, trebuie sa obtina o autoritate de autoguvernare speciala, cu asigurarea autonomiei culturale a romanilor care reprezinta o minoritate in regiune".

Nu exista minoritate vlaha. Serbia, ca pe vremea dictaturii - interviu Ziare.com

Secretarul de stat MAE pentru Romanii de Pretutindeni, Eugen Tomac, a declarat, intr-un interviu acordat Ziare.com, ca Serbia ii discrimineaza pe romanii de pe teritoriul sau si se comporta cu minoritatile ca pe vremea cand era un stat totalitar, motiv pentru care Romania i-a blocat accesul la UE.

"Serbia de azi nu intelege ca minoritatile nu mai pot fi neglijate si tratate superficial cum se intampla in epoca dictatoriala, totalitara, si inainte de Milosevici", ne-a spus Eugen Tomac.

Oficialul de la Bucuresti a afirmat ca Romania, desi isi doreste statul vecin in UE, iar relatia e "exceptionala", are o mare problema cu faptul ca Serbia imparte comunitatea romaneasca in doua - romani si vlahi - pe ultima considerand-o o etnie inventata.

Presa internationala: Romania blocheaza aderarea Serbiei la UE

Tomac acuza si ca Serbia nu si-a respectat angajamentele luate fata de Romania in problema minoritatii romanesti, in ciuda faptului ca oficialii de la Bucuresti au insistat pe aceasta problema cu fiecare ocazie.

Secretarul de stat precizeaza ca Romania vrea pentru minoritatea nationala pe care o are in Serbia "educatie in limba romana, recunoasterea jurisdictiei episcopiei romane pe intreg teritoriul Serbiei, inclusiv in parohiile din Serbia de rasarit si, impreuna cu statul roman, sa subventioneze presa pentru minoritatea romaneasca pentru ca nu exista mecanisme de informare in limba romana pentru cei peste 250.000 de romani."

Romania joaca dur cu Serbia: Diaconescu - Partenerii sa se obisnuiasca cu o Romanie activa

Romania inca blocheaza Serbia pentru UE - surse

Care e problema numarul unu pe care o are Romania cu Serbia?

In primul rand, trebuie sa fac urmatoarea precizare: exista o eroare terminologica in ceea ce priveste romanii din Serbia de rasarit, din Valea Timocului. Nu exista minoritate nationala vlaha. Si vlahii, si moldovenii, si alte comunitati romanesti - aromanii, istroromanii - sunt vorbitori de limba romana, deci sunt etnici romani.

Noi stim foarte bine cine sunt romanii si unde locuiesc ei. Este regretabil ca Serbia astazi nu vrea sa inteleaga ca o comunitate minoritara reprezinta o bogatie pentru societate si nu trebuie discriminata si tratata superficial, asa cum se intampla azi cu minoritatea romaneasca din Valea Timocului. Este o minoritate neglijata, iar statul roman e extrem de ferm angajat in a lupta pentru ca aceasta minoritate sa fie respectata si sa li se asigure drepturi elementare.

Nu cerem lucruri exagerate, decat ca romanii din Valea Timocului, cei peste 250.000 de romani de acolo, sa aiba educatie in limba romana, acces la cursuri de limba romana in scolile in care exista comunitati majoritare vorbitoare de limba romana, indiferent cum se numesc ei, ca-si spun vlahi, ca-si spun moldoveni. Statul roman are obligatia sa-i protejeze si sa-i sprijine pentru a-si pastra identitatea.

Protocolul pe minoritati prevede exact lucrurile astea?

Acest instrument bilateral, Comisia Interguvernamentala Mixta pentru Protectia Minoritatilor, are in sarcina elaborarea acestui document, un plan de lucru in care ambele state isi asuma o serie de angajamente in ceea ce priveste protectia minoritatilor.

Din pacate, in relatia cu Serbia nu am evoluat pe aceasta problematica tocmai pentru ca Serbia nu vrea sa inteleaga ca a aborda un dublu standard in ceea ce priveste minoritatea romana, a-i imparti pe romani in romani si vlahi este un act pana la urma discriminatoriu pentru ca o minoritate nu poate fi creata artificial. Care e tara-mama pentru "vlahii" din Valea Timocului? Care este limba? Nu putem standardiza azi orice grai al limbii romane.

Nu vrem decat ca episcopia ortodoxa romana din Serbia sa aiba jurisdictie pe intreg teritoriul ei, nu putem trata diferit comunitatea romana din Banatul Sarbesc si altfel comunitatea romana din Valea Timocului, pe care (autoritatile de la Belgrad - n.red.) ii numim vlahi si incercam sa le impunem o identitate artificiala. Noi cunoastem toate aceste probleme, care au un trecut destul de dificil de parcurs in ce priveste recuperarea identitatii, dar nu vrem sa lasam la voia intamplarii evolutia acestei minoritati romanesti care a fost neglijata de aproape doua secole.

Sa intelegem ca vom bloca Serbia la infinit daca vor continua sa discrimineze minoritatea romaneasca?

Trebuie sa se inteleaga foarte clar ca statul roman doreste ca Serbia sa devina membru al Uniunii Europene, e obiectivul nostru ca statul vecin sa devina stat membru al Uniunii Europene. De altfel, avem o relatie exceptionala de mai mult timp, insa nu putem trece cu vederea faptul ca Serbia si-a luat o serie de angajamente in ce priveste protectia minoritatilor, iar in ce priveste alte minoritati decat cea romana, aceste angajamente sunt respectate, iar minoritatea romana e singura minoritate divizata in doua, intre romani si "vlahi".

Acest lucru nu-l putem accepta si vom insista in continuare ca Serbia sa renunte in a mai diviza comunitatea romana - exista o singura limba, o singura comunitate nationala, nu vorbim de graiuri si de alti termeni ce tin de terminologie pura.

A dat Serbia vreo motivatie, de ce recurge la discriminarea asta?

Din pacate, lucrurile au fost mostenite din perioada dictaturii comuniste. Nici astazi, cand pare ca societatea sarba doreste sa revina la valorile democratice, nu intelege ca acest tratament aplicat minoritatii romane, ca ceea ce pe timpuri putea fi trecut cu vederea pentru ca exista o politica de a neglija minoritatile nationale azi nu mai corespunde valorilor europene.

Se comporta Serbia asa cum se comporta Serbia lui Milosevici fata de romani?

Serbia de azi nu intelege ca minoritatile nu mai pot fi neglijate si tratate superficial cum se intampla in epoca dictatoriala, totalitara, si inainte de Milosevici.

Se refera nemultumirile Romaniei si la Consiliul National al Vlahilor, care se pare ca nu prea contine romani?

Din acest Consiliu, din pacate, fac parte si persoane care nu reprezinta opinia majoritatii romanesti din aceasta zona, intrucat sustin inexistenta romanitatii in acest spatiu, fara a avea argumente identitare, juridice si de alta natura. Din acest punct de vedere, e regretabil ca acest Consiliu nu face decat sa devina un instrument pe care statul sarb il foloseste impotriva propriilor cetateni de etnie romana.

A iesit domnul acela de la Consiliul National Vlah care vorbeste mai mult in sarba decat in romana.

Avem informatii ca Romania a presat Serbia de mai mult timp pe aceste probleme, pe canale oficiale si neoficiale. Asa este?

Acest subiect nu a lipsit niciodata din agenda bilaterala, indiferent ca ne referim la intalnirile dintre sefii de stat, sefii de guvern sau sefii diplomatiei romane.

Exista aceste instrumente pe cale bilaterala si am insistat ca ele sa devina functionale, iar romanii din aceste zone sa obtina drepturi elementare. Acest lucru nu s-a intamplat, motiv pentru care suntem extrem de ingrijorati si fermi in ceea ce priveste obtinerea unor drepturi clare pentru romanii din acea zona.

Are alta varianta Serbia decat de a da drepturi romanilor, daca vrea sa adere la UE?

Serbia trebuie sa faca un lucru foarte simplu - sa inceteze sa divizeze minoritatea romana in doua, sa le acorde drepturi elementare, educatie in limba romana, recunoasterea jurisdictiei episcopiei romane pe intreg teritoriul Serbiei, inclusiv in parohiile din Serbia de rasarit si, impreuna cu statul roman, sa subventioneze presa pentru minoritatea romaneasca pentru ca nu exista mecanisme de informare in limba romana pentru cei peste 250.000 de romani.

Serbia stie ce are de facut pentru a oferi garantii reale in ce priveste protectia minoritatii romane.

Romania nu doreste sa blocheze aderarea Serbiei la Uniunea Europeana, ci sa tragem un semnal de alarma in ceea ce priveste situatia dificila in ce priveste minoritatea romana din spatiul sarb. E absolut european ca o minoritate sa primeasca garantii in ce priveste sustinerea pentru a-si pastra specificul ei.

Nastase, de acord cu Guvernul Ungureanu: Serbia ne-a dus cu vorba!

Presedintele CN al PSD, Adrian Nastase, a declarat miercuri ca este de acord cu atitudinea Guvernului si a ministrului de Externe legata de Serbia, deoarece Belgradul a "tot dus Romania cu vorba" in ceea ce priveste asigurarea unor standarde pentru minoritati.

"Sper sa nu va surprinda ca de data asta sunt de acord cu atitudinea Guvernului si a ministrului de Externe. Serbia tot ne-a dus cu vorba si pot sa va spun, spre exemplu, ca numai in urma cu cateva saptamani au acceptat o propunere de a face un consulat intr-o zona locuita de romani, propunere care fusese facuta in urma cu opt ani.

Opt ani de zile nu au spus absolut nimic, acum au inceput sa raspunda. (...) Eu fac parte din Comisia de monitorizare a Consiliului Europei si pot sa va spun ca acolo au fost nenumarate discutii, nenumarate promisiuni care nu au fost realizate", a declarat Nastase.

Corlatean: Pozitia Romaniei privind Serbia e corecta pe fond, trebuia o comunicare mai buna

"Nu putem sa tinem seama numai de interesele Germaniei, nu putem sa tinem seama de faptul ca ei, dupa ce s-a realizat acordul intre Serbia si Kosovo, sub o anumita presiune evidenta, acum ei sunt gata sa treaca la introducerea Serbiei in proiectul de extindere in Balcani. Sigur, avem tot respectul pentru interesele celorlalte tari, dar eu sunt absolut de acord ca avem dreptul sa ne reprezentam si interesele noastre, care sunt interese legitime legate de statutul minoritatii romanesti in Serbia, si acesta este un moment in care aceste lucruri trebuie spuse cu seriozitate.

Dupa parerea mea, atitudinea este corecta, sigur trebuie sa sprijinim acceptarea Serbiei pentru obtinerea statutului de candidat, mai sunt cateva zile si in aceste zile va putea fi semnat un protocol pentru protectia reciproca a minoritatilor, noi am facut nenumarate eforturi in acest plan, avem dreptul sa cerem, intr-un mod legitim, in baza unor standarde europene ca si minoritatea romaneasca sa se bucure de aceste standarde", a adaugat fostul premier.

Consiliul Afaceri Generale a recomandat, marti, acordarea statutului de tara candidata Serbiei. Decizia finala in acest sens urmeaza sa fie luata la Consiliul European din 1 si 2 martie.

Pozitia ferma a Romaniei in ceea ce priveste recunoasterea statului de tara candidata la UE a Serbiei a dus la prelungirea dezbaterilor la care iau parte in prezent, la Bruxelles, ministrii europeni de externe.

Comunitatea romaneasca din Serbia numara aproximativ 250.000 de persoane. Cei mai multi locuiesc in Valea Timocului, in estul Serbiei, si Voivodina, in nordul tarii. Spre deosebire de romanii din Voivodina, care au fost recunoscuti oficial inca din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, cei din Timoc nu s-au bucurat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale.

In Voivodina, romanii beneficiaza de invatamant public, emisiuni de televizune si posturi de radio in limba romana, iar in 2001 a fost infiintata si o episcopie ortodoxa romana, care a fost recunoscuta de Ministerul Cultelor din Serbia in aprilie 2009 si care are sub jurisdictia sa doar parohiile romanesti din Voivodina. Numiti "vlahi", romanii din Timoc au fost privati de invatamant sau activitati culturale si religioase in limba materna.

EU Observer: Romania isi flexeaza muschii cu Serbia. Razbunare pentru Schengen?

Presedintele sarb Boris Tadici, aflat la Bruxelles, a declarat intr-o conferinta de presa ca "obiectiile Romaniei de a include garantii privind respectarea drepturilor minoritatilor in concluziile de astazi (marti - n. red.) sunt nejustificate".

Presedintele Consiliului National al Vlahilor din Serbia: Vlahii nu sunt romani

"Nimeni nu are dreptul sa le ceara vlahilor sa se declare romani", a declarat, marti, presedintele Consiliului National al Vlahilor din Serbia, Radisa Dragojevic.

Dragojevic a sustinut, marti, o declaratie de presa, precizand ca Romania "nu poate da ultimatumuri Serbiei" pe aceasta problema din doua motive: pentru ca vlahii nu sunt lipsiti de drepturi cetatenesti in Serbia si pentru ca tara recunoaste atat vlahii, cat si romanii ca minoritati etnice, noteaza B92.

Acesta a precizat ca recensamantul din 2002 a aratat ca existau in jur de 31.000 de etnici romani in Serbia si in jur de 40.000 de vlahi. Romanii traiesc mai ales in Banat, nord-estul Serbiei, in timp ce vlahii locuiesc in comunele din est.

"Indiferent de orice asemanare, acestea sunt doua minoritati nationale autohtone. Romanii considera Romania patria lor, in timp ce vlahii considera Serbia patria lor. Noi nu avem obiectii, nicio baza sa apelam la Romania, nici Romania nu are nicio baza sa faca vreo cerere in numele nostru", a mai comentat Dragojevic.

Potrivit acestuia, "un grup de nemultumiti din cadrul comunitatii vlahe considera ca limba lor este romana" si acesti nemultumiti au fost cei care "au creat problema apeland la autoritatile din Romania".

Romania joaca dur cu Serbia - Diaconescu: Partenerii sa se obisnuiasca cu o Romanie activa

Tara vecina - a adaugat Dragojevic - vrea ca vlahii sa fie stersi ca o optiune inainte de ultimul recensamant al populatiei, cu alte cuvinte, pentru a-i lega pe toti membrii comunitatii vlahe sa se declare romani ori "vlahi-romani".

Chiar si asa, puncteaza Dragojevic, "vlahii nu au fost gata sa accepte asa ceva". Acesta a declarat, totodata, ca numarul de cetateni sarbi care s-au declarat vlahi a crescut semnificativ la recensamantul de anul trecut fata de 2002, iar acum este de in jur de 64.000 de locuitori.

Marti, Romania a luat decizia de a bloca aderarea la UE a Serbiei si impune anumite conditii. Principala ar fi rezolvarea problemelor romanilor din Valea Timocului.

Referitor la acest lucru, presedintele sarb Boris Tadici a spus ca ii intelege pe "prietenii romani". "Este vorba de drepturile omului si noi mereu am luat in considerare pozitiile tuturor in aceasta chestiune", a preciza acesta.

Continuă măgăriile Puterii
Premierul Ungureanu, scos din Legea lustraţiei

Premierul Ungureanu, scos din Legea lustraţiei

Legea lustraţiei a fost modificată în aşa fel încât să nu-l vizeze pe premierul Ungureanu. Legea a fost votată în Cameră.

Camera Deputaţilor a dat marţi votul final pe o nouă variantă a Legii Lustraţiei. Reamintim, anul trecut, Legea lustraţiei a fost infirmată de Curtea Constituţională, deoarece încălca dreptul constituţional de a fi ales.

În forma votată acum, s-a eliminat prevederea care interzicea foştilor nomenclaturişti să candideze pentru funcţii alese (senator, deputat, consilier judeţean, local, primar, preşedinte de consiliu judeţean). S-a redus perioada de lustraţie de la 10 la 5 ani.

Totodată, s-au operat modificări şi în rândul categoriilor de persoaqne vizate de lege. Au fost scoşi de sub incidenţa legii, cei care au fost membri în CC al UTC. Deci, este vorba de o lege cu „dedicaţie" pentru premierul Mihai Răzvan Ungureanu, fost membru supleant al CC al UTC.

Consilierii lui Băsescu, membrii CSM şi diplomaţii nu sunt lustrabili!

Deputaţii jurişti ai PDL şi UNPR au diluat foarte mult Legea lustraţiei. Astfel, deşi în textul iniţial al legii şi chiar în raportul iniţial al comisiei juridice persoanele lustrabile nu puteau fi numite în Consiliul Superior al Magistraturii şi în funcţii de consilieri prezidenţiali şi consilieri de stat la Administraţia Prezidenţială, marţi, aceste prevederi au dispărut din textul legii.

De asemenea, din categoria lustrabililor au dispărut „persoanele care au deţinut calitatea de şef a unei misiuni diplomatice sau consulare române în străinătate", precum şi „persoana asimilată corpului diplomatic sau consular". Singurul mare câştig al legii îl reprezintă faptul că, până în februarie 2017, persoanele lustrabile nu pot acceda în Guvern sau în alte funcţii numite de mai mare sau mai mică importanţă.

Declaraţii pe proprie răspundere

Marea noutate a legii o reprezintă un act administrativ pe care candidaţii la alegerile parlamentare, europarlamentare sau pentru primării, consilii locale şi judeţene trebuie să îl îndeplinească. Concret, cei în cauză trebuie să dea o declaraţie olografă pe proprie răspundere, prin care să ateste că nu se încadrează sau nu în categoria lustrabililor.

Monica Macovei, eventual lustrată... 3 luni

O declaraţie greşit preluată de unii ziarişti a generat o mică manifestaţie de bucurie a puţinilor parlamentari PSD-işti prezenţi pe holul Camerei. La un moment dat s-a răspândit vestea că s-ar fi introdus în lege un amendament prin care intra sub incidenţa legii şi europarlamentara Monica Macovei. Lucrurile teoretic aşa stau, dar practic legea s-ar putea să nu o atingă deloc pe fosta ministresă. Macovei este eventual „lustrată" doar pentru 3 luni. Concret, doar dacă în decembrie 2016, PDL ajunge la Putere, nu o poate numi ministru până în februarie 2017. În rest, pe linie de europarlamentar în exerciţiu, Monica Macovei nu intră sub incidenţa legii, iar în 2014 poate candida din nou pentru Parlamentul European sau în 2016 pentru Parlamentul Naţional, funcţia de parlamentar fiind una eligibilă, deci nu intră sub incidenţa legii.

Parteneriatul strategic Marea Britanie - România, neinteresant pentru PDL

Pentru a nu exista probleme cu cvorumul pentru plenurile de marţi (obiective: numirea lui Teodor Meleşcanu, numirea unor membri în CNA şi diluarea Legii lustraţiei), conducerea PDL a interzis parlamentarilor orice deplasare oficială în străinătate. Astfel, între 26 şi 28 februarie, o delegaţie a Camerei Deputaţilor, compusă din Sever Voinescu-Cotoi, Costică Canacheu, Eugen Nicolicea şi care trebuia condusă de Roberta Anastase, a anulat o vizită oficială la Londra. Tema vizitei, Parteneriatul strategic dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, a fost pentru cei în cauză mai puţin importantă decât directivele de partid. Şi fără prezenţa celor patru ar fi existat teoretic cvorum pentru plenul de marţi. Mai ales că se anulase şi o altă delegaţie în străinătate, a unei delegaţii compuse din UDMR-iştii Korodi Attila, Farago Petru şi PDL-istul Marius Rogin.

Cine sunt lustrabilii:

  • persoana care a ocupat funcţii politice de conducere retribuite de Partidul Comunist Român, denumit în continuare PCR, în aparatul central, regional, raional sau judeţean, după caz, al Partidului Muncitoresc Român, denumit în continuare PMR, al PCR, al Uniunii Tineretului Comunist, denumită în continuare UTC, al Uniunii Tineretului Muncitoresc, denumită în continuare UTM, membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al PCR. Comitetul Central al PCR conducea întreaga activitate a Partidului Comunist Român în intervalul dintre congrese, conducea şi îndruma în mod nemijlocit activitatea organelor de stat, în domeniul apărării naţionale, al ordinii publice şi al securităţii de stat (conform Statutului PCR). Persoana care a indeplinit aceste functii a facut parte din conducerea la cel mai inalt nivel a regimului declarat a fi fost ilegitim si criminal, coordonand activitatea politiei politice din România (Securitatea) si încalcând, in mod repetat, articolele 27 – 34 din Constituţia Republicii Socialiste Romania adoptata in 1965, aflata in vigoare pana in 1990 ( privind dreptul de asociere, libertatea presei, a intrunirilor, a mitingurilor si a demonstratiilor, precum si libertatea cultelor religioase, inviolabilitatea persoanei si a domiciliului, secretul corespondemtei si a convorbirilor telefonice, dreptul de petitionare si dreptul de proprietate, precum si articolele 2 (privind egalitatea de tratament fara deosebire de religie, opinie politcă sau orice alta opinie, origine natională sau sociala, avere, naştere sau orice alte imprejurări), 3 (privind dreptul la viata, la libertate si securitatea persoanei sale), 5 (privind tortura si pedepsele sau tratamentele crude, inhumane sau degradante), 7 (privind egalitatea in fata legii), 10 (privind dreptul la un process echitabil), 12 (privind imixtiunile arbitrare in viata personala si secretul corespondentei), 13 (privind libera circulatie a persoanelor si dreptul de a părasi orice tara, inclusive a sa, si de areveni in tara sa), 17 (privind dreptul de proprietate. "Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa."), 18 ( privind libertatea gandirii, a constiintei si a religiei), 19 (privind dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii), 20 (privind libertatea de intrunire si de asociere) si 25 (privind dreptul la un trai decent) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului;
  • persoana care a deţinut calitatea de membru al Consiliului de Stat sau al Consiliului de Miniştri, precum şi cei care au avut calitatea de ministru secretar de stat, prim - adjunct şi adjunct al miniştrilor şi al secretarilor de stat, prim-adjunct si adjunct al miniştrilor si al secretarilor de stat. Persoana care a detinut una din funcţiile prevăzute in acest paragraf s-a aflat intr-una din cele mai inalte pozitii din executivul comunist, coordonând poliţia politică si încalcând, in conformitate cu atribuţiile de serviciu ale acesteia, articolele identificate in paragraful precedent (cel referitor la înalţii demnitari comunişti ce făceau parte din legislativ) din Constitutia Republicii socialiste Romania din 1965 si din Declaratia Universala a Drepturilor Omului;
  • persoana care a deţinut funcţia de prim-secretar, secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedinte, prim - vicepreşedinte şi vicepreşedinte al consiliilor populare judeţene, prim - secretar şi secretar al comitetelor judeţene ale UTC, precum şi persoanele care au deţinut calitatea de membru al Comisiei Centrale de Revizie sau al Colegiului Central de partid al Comitetului Central al PCR. Persoana care a deţinut o astfel de funcţie coordona nemijlocit activitatea Securitatii, aproba iesirea din tara in excursii organizate a cetatenilor care aveau studii superioare, precum si incadrarea in munca a cetatenilor care aveau studii superioare in orase considerate inchise, dupa efectuarea stagiaturii in localitati in care erau incadrati prin repartitie guvernamentala, incalcand articolul 13 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Persoana care a detinut o astfel de functie coordona activitatea de propaganda si cenzura incalcand articolele 18 si 19 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului si articolele 28, 29, 30 si 31 din Constituţia Republicii socialiste România adoptata in 1965;
  • persoana care a exercitat funcţia de activist remunerat de partid în cadrul aparatului de propagandă al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la nivel central, regional, raional sau judeţean, după caz, precum şi directorii de editură, redactorii–şefi, redactorii–şefi adjuncţi şi secretarii generali de redacţie ai instituţiilor de presă ale PMR, PCR, UTM şi UTC din România la nivel naţional, regional, raional sau judeţean, după caz. Persoana care a exercitat una din funcţiile prevăzute la art.1 lit. d a avut responsabilităţi nemijlocite de propaganda comunistă si cenzura incalcand prin atributiile sale de serviciu, articolele 28, 29 si 30 din Constitutia Republicii Socialiste Romania din 1965, precum si articolele 18 si 19 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului;
  • persoana care a ocupat o funcţie de conducere în învăţământul de partid, organizat şi finanţat de PCR, PMR, UTM şi UTC. Persoana care a exercitat una dintre functiile prevazute la art.1 lit. e) a avut responsabilităţi nemijlocite de propaganda comunista si cenzura incalcând prin atributiile sale de serviciu, articolele 28 - 30 din Constituţia Republicii Socialiste România din 1965, precum si articolele 18 si 19 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului
  • persoana care a făcut parte din structurile organelor de Securitate şi a colaborat cu Securitatea, ca poliţie politică, constatată ca atare de către organele în drept, potrivit legii. Persoana care a făcut parte din structurile organelor de Securitate si a colaborat cu Securitatea a incalcat, unul dintre articolele 27 – 34 din Constitutia Republicii Socialiste România adoptata in 1965, sau unul dintre art. 2, 3, 5 ,7 , 12, 13, 17 ,18, 19 si 20 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului.
  • persoana care a exercitat funcţia de preşedinte sau preşedinte al unei secţii a Tribunalului Suprem, de procuror, procuror general sau procuror general adjunct în cadrul unităţilor de procuratură, precum şi persoana care a îndeplinit funcţia de secretar de partid în oricare dintre instanţele judecătoreşti.
  • persoana care a ocupat funcţia de comandant, inspector şef sau inspector şef adjunct, la nivel central sau judeţean, după caz, în cadrul inspectoratelor de miliţie, comandanţii, adjuncţii şi ofiţerii anchetatori din centrele de detenţie politică şi lagărele de muncă forţată, secretarii de partid, precum şi ofiţerii politici din cadrul acestor instituţii.
  • Persoana care a activat in cadrul direcţiilor politice si de invatamant ideologic din cadrul Ministerului de interne si din cadrul Ministerului Apărarii Nationale. Militia a avut atributii de politie politica, preluând, in zona rurala, mai ales, atributii ale Securitatii;

Cine a scăpat de lustraţie:

  • şefii misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale române din străinătate şi adjuncţii acestora;
  • persoanele care au deţinut funcţiile de guvernator, viceguvernator ai Băncii Naţionale a României, respectiv preşedinţi, prim-vicepreşedinţi şi vicepreşedinţi ai băncilor de stat, la nivel central şi judeţean, precum şi persoanele cu responsabilităţi în domeniul operaţiunilor valutare;
  • membrii şi membrii supleanţi ai Comitetului Central al UTC
  • Prezenta lege nu se aplică persoanei care s-a aflat într-una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 (persoană lustrabilă –n.a.) înainte de a împlini vârsta de 18 ani. (Lucian Gheorghiu)
  • Cotidianul.ro

Legea Lustratiei a fost votata de Parlament - Vezi noile restrictii

Dupa mai bine de doua decenii de la caderea regimului comunist, Legea Lustratiei a fost din nou adoptata de Parlament, de aceasta data in concordanta cu precizarile Curtii Constitutionale din 2010.


Legea a fost votata marti de Camera Deputatilor, care este for decizional. In sala au fost insa prezenti doar 173 de parlamentari, toti ai Puterii. 167 de deputati au votat pentru, 4 s-au abtinut si niciun deputat nu a votat impotriva. Rezultatul a fost aplaudat de cei prezenti, inclusiv de revolutionarii aflati la balcoane, in frunte cu Teodor Maries, liderul Asociatiei 21 Decembrie.

Deputatul UDMR Marton Arpad si-a exprimat regretul ca liberalii nu au fost in sala pentru a vota si ei acest proiect, altadata sustinut deschis de PNL.

Conform TVR Info, cei care au facut parte din aparatul politic al fostei puteri comuniste si din aparatul represiv nu vor mai putea sa fie numiti in functii publice timp de 5 ani de la intrarea in vigoare a legii.

Intre acestia figureaza toti cei care au facut parte din guvernele Romaniei in perioada 1945-1989, de la nivel de ministri pana la secretari de stat, dar si cei din nomenclatura judeteana, cum ar fi prim-secretarii sau secretarii de judet. De asemenea, sunt lustrabili procurorii care au fost presedinti de sectii, procurori generali sau procurori generali adjuncti.

Proiectul mai prevede, printre altele, ca vor fi lustrate persoanele care au avut functii politice de conducere retribuite de PCR, in aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Roman, membrii si membrii supleanti ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de ministri, directorii de editura.

Liderul deputatilor PDL, Mircea Toader, a propus sa fie scosi din legea lustratiei cei care au facut parte din conducerea UTC. Mate Andras Levente a spus ca grupul UDMR nu poate fi de acord cu aceasta propunere, dar, in final, deputatii au decis, prin vot, ca cei care au fost in conducerea UTC sa nu fie lustrati.

Legea lustratiei a fost adoptata pentru prima oara in mai 2010 de catre Camera Deputatilor. Initiata de parlamentari liberali, intre care Eugen Nicolaescu, Adrian Cioroianu, Mona Musca, legea fusese adoptata la limita, in cursul anului 2006, de Senat, insa de atunci pana in 2010 a ramas blocata la Comisia juridica a Camerei Deputatilor.

Ca persoane lustrabile fusesera definite atunci urmatoarele categorii de persoane: cei care au ocupat functii de conducere si au fost remunerate pentru aceasta in PMR, PCR, UTC, UASCR, deputatii in Marea Adunare Nationala, membrii consiliilor populare judetene, municipale si orasenesti, membrii Consiliului de Stat si ai Consiliului de Ministri, conducatorii institutiilor de presa sau de propaganda ai PCR, directorii de editura, persoanele din invatamantul de partid, din structurile Securitatii sau colaboratorii acesteia ca politie politica, magistratii cu functii de conducere in sistemul judiciar comunist, comandantii din Inspectoratul General de Militie pana la nivelul sefilor de post inclusiv, sefii misiunilor diplomatice si consulare.

Tuturor acestor persoane urmau sa li se interzica sa ocupe timp de cinci ani de la intrarea legii in vigoare functii publice numite si alese. Legea prevedea insa ca lustrabilii care detin orice functie aleasa vor avea posibilitatea sa-si duca mandatul la bun sfarsit.

Judecatorii Curtii Constitutionale au decis insa, pe 7 iunie 2010, cu majoritate de voturi, ca Legea Lustratiei este neconstitutionala, deoarece incalca dreptul de a fi ales, consacrat prin Constitutie. Mai mult, judecatorii credeau ca limitarea dreptului de a fi ales, impusa prin legea contestata "aduce atingere insasi existentei dreptului si nu isi justifica necesitatea intr-o societate democratica".

Ponta: Vin cu o echipa de ministri tineri, nu au cum sa intre sub incidenta Legii Lustratiei

Victor Ponta, presedintele PSD si co-fondator USL, a declarat miercuri ca, dupa alegerile legislative, va veni cu o echipa de ministri tineri, care nu au cum "sa intre sub incidenta Legii Lustratiei".

"Pe noi nu ne priveste absolut deloc, cei care vor sa candideze candideaza. Eu in viitorul guvern o sa vin cu o echipa de ministri tineri, care biologic nu aveau cum sa intre sub incidenta acestei legi", a declarat Ponta, intrebat daca Legea Lustratiei va afecta in vreun fel PSD.

"Legea nu se aplica la nimeni, la cine sa se aplice, la domnul Iliescu? Nu cred ca domnul Iliescu vrea sa ocupe vreo functie in Guvern", a spus Ponta.

Liderul social-democrat a adaugat ca nici anumiti membri ai PDL, precum Monica Macovei sau Mihai Razvan Ungureanu, nu ar trebui sa fie lustrati, ci ar trebui sa ajunga in fata electoratului.

"Oamenii trebuie sa candideze, si doamna Macovei, despre care nu am o parere buna, nu trebuie sa o lustreze cineva, e pedelista si pedelistii o sustin. Oamenii voteaza sau nu", a spus Ponta.

Acesta a adaugat ca cei care au cel mai mult de pierdut dupa adoptarea Legii Lustratiei sunt cei din UNPR. "Cred ca uneperistii au cei mai multi securisti, am vazut ca au votat, cred ca nu stiu ce au votat", a mai spus acesta.

Legea Lustratiei a fost votata de Parlament - Vezi noile restrictii

Legea Lustratiei, care a fost adoptata marti de Parlament, nu permite persoanelor care au facut parte din aparatul politic al fostei puteri comuniste si din aparatul represiv sa fie numiti in functii publice timp de 5 ani de la intrarea in vigoare a legii.

Blocarea Serbiei, o decizie pripita

Victor Ponta a fost intrebat de jurnalisti si cum comenteaza masura luata de Romania, de a bloca accederea Serbiei la statutul de candidat al Uniunii Europene, pe motiv ca drepturile minoritatii vlahe nu sunt respectate.

"Cred ca a fost o decizie pripita si sper ca lucrurile se deblocheaza, Serbia este un vecin de care avem nevoie, drepturile minoritatilor trebuie respectate in toate tarile Uniunii Europene, dar ce faceam daca noua ne punea veto Ungaria sa intram in UE?", a spus Ponta.

Acesta a amintit si de opozitia Olandei la aderarea Romaniei la Schengen si a apreciat ca decizia Romaniei de a bloca Serbia este "incorecta".

Liderul PSD a adaugat ca Puterea trebuia sa consulte Opozitia inainte sa ia o astfel de decizie.

Barroso spune ca Serbia merita in UE, Suedia critica Romania

Romania a luat decizia de a continua sa blocheze obtinerea statutului de candidat pentru aderarea la UE de catre Serbia, la Consiliul Afaceri Generale, conditionand votul cu respectarea drepturilor minoritatii vlahe din aceasta tara.

Legea Lustratiei: PDL si PNL, intre societatea civila si "preacinstita" CCR

Adoptarea Legii Lustratiei de catre Parlamentul Romaniei, marti, a constituit un prilej de declaratii acide ale reprezentantilor Puterii si Opozitiei, insa ambele parti au cazut de acord ca decizia Curtii Constitutionale din 2010, care bloca precedenta varianta a legii, a diminuat efectele acestui act normativ.

In timp ce Puiu Hasotti de la PNL a acuzat "ipocrizia PDL" in adoptarea acestei legi, Sever Voinescu de la democrat-liberali i-a acuzat pe cei din PNL ca au absentat pentru a-l proteja pe Dan Voiculescu. Totodata, vicepresedintele PDL a spus ca societatea civila e cea care a impins Puterea sa adopte Legea lustratiei.

"A fost o discutie foarte rapida, a fost intai a evaluare a propunerilor venite dinspre societatea civila, am lucrat pe propunerile societatii civile.

Noi am avut doua constrangeri - prima, ce ne-a cerut societatea civila, a doua, ce era in decizia Curtii fata de ce era in prima lege. E foarte greu de reconstruit o Lege a lustratiei pe ceea ce a declarat Curtea neconstitutional, mai raman putine spatii pentru a aplica principiul fundamental al lustratiei - ca unul care a ocupat functii in comunism nu mai poate ocupa functii acum. Definirea functiilor din comunism si de acum sunt lucruri foarte delicate dupa decizia Curtii din 2010, care a criticat insusi principiul lustratiei", a declarat Voinescu pentru Ziare.com.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, a acuzat atat PDL, cat si Curtea Constitutionala, pe care a numit-o "precinstita".

"E un proiect PNL ca strat. E prea putin, in opinia mea ar fi trebuit sa interzica dreptul de a candida la functii, nu doar dreptul de a fi numit in functii.

(...) PDL a adoptat-o din ipocrizie politica. Adevarul e ca "preacinstita" Curte Constitutionala a spus ca nu e constitutionala interzicerea candidaturii. In opinia mea, pentru sanatatea politica si morala a societatii romanesti, ar fi trebuit sa li se interzica a candida comunistilor cu functii si securistilor", a afirmat Hasotti.

Intre identitate si Dan Voiculescu

Sever Voinescu e de parere ca adoptarea acestei legi consolideaza identitatea de dreapta a PDL, in timp ce PNL il apara pe Dan Voiculescu.

"Ma astept ca socialistii s-o conteste la Curte (...) am spus ca ne pare foarte rau ca PNL nu a venit alaturi de noi dupa ce in 2010 a votat aceasta lege. Au ales sa-l protejeze pe Dan Voiculescu si sa nu voteze aceasta lege.

Adoptarea legii arata doua lucruri - identitatea de dreapta a PDL si ca suntem un interlocutor important al societatii civile. Poate ca n-am fi avut suficienta energie politica sa continuam acest proiect dupa ce Curtea Constitutionala a dat decizia pe care a dat-o in 2010, dar societatea civila a fost in spatele nostru, ne-a cerut sa facem lucrul asta, a formulat proiecte, a formulat propuneri si i-am raspuns, firesc", a precizat vicepresedintele PDL.

Iliescu: Legea Lustratiei este o rusine, nu exista in niciun regim democratic!

Ion Iliescu declara ca Legea Lustratiei, adoptata marti de Parlament, este o rusine pentru Romania, deoarece o astfel de lege nu exista in niciun regim democratic, ci este specifica regimurilor totalitare.

Prezent miercuri la Palatul Parlamentului, fostul presedinte a raspuns intrebarilor jurnalistilor pe aceasta tema spunand ca asa cum mosierii si capitalistii au fost scosi in afara legii de regimul totalitar din Romania, acum "intoarcem foaia pe invers" si aplicam "acelasi principiu antidemocratic".

"Numai in regimuri totalitare se gasesc asemenea legi! Pentru Romania de astazi este o rusine!", s-a aratat revoltat Ion Iliescu, subliniind ca Legea Lustratiei nu este in concordanta cu Constitutia si cu principiile democratiei.

"Asa ceva nu gasiti in niciun regim democratic!(...)Vrei sa incriminezi persoane? Da! Raspunderea trebuie sa fie personala, trebuie judecat omul si faptele lui", a mai explicat fostul presedinte al Romaniei.

Intrebat de jurnalisti daca se simte vizat de lege, Iliescu a replicat "Eu nu am cum sa fiu vizat", referindu-se, cel mai probabil, la faptul ca nu mai ocupa si nici nu intentioneaza sa mai ocupe functii de demnitate publica.

Totodata, Ion Iliescu a explicat ca nu stie daca legea va fi atacata la Curtea Constitutionala, aceasta decizie urmand sa fie luata in conducerea USL.

Dinozaurul din gradina USL

Nu e Tyrannosaurus Rex. Dincolo de o teama care-i facea pe stramosii lebedelor sa se scape in pantaloni, ala starnea respectul. Nici macar un dinozaur clasic, ca era simpatic.

Ion Iliescu are mai curand legaturi cu pakasuchus kapilima, un stramos al crocodilului. Era cat o pisica, avea dinti de mamifer si coada flexibila. Plesnea cu ea diverse chestiuni care-l enervau. O porcarie de animal care nu semana cu nimic si se hranea cu licurici.

Spre deosebire de vietatea respectiva, care ar fi putut sa-i serveasca drept pet, domnul Iliescu n-a disparut odata cu ruperea continentului Pangeea. Asa au ajuns romanii sa-i pretuiasca vorbirea si sa nu se mai cutremure.

Din pacate pentru ei. Daca ar fi avut tinere de minte, enuntul in care Ion Iliescu afirma ca Legea Lustratiei e o frectie la picior de lemn, deoarece ar fi trebuit adoptata imediat dupa Revolutie, i-ar fi scos in strada. De fapt nu, ca n-au iesit ei nici cand le-a taiat Emil Boc salariile, dar macar in balcon, la o tigara de nervi.

Nu ca n-as fi de acord cu ceea ce a afirmat presedintele de onoare al PSD. Scremerea legislativa, menita, in viziunea unor pedelisti deranjati la ratiune, sa contribuie la recladirea increderii electorale, este in cel mai bun caz o gluma buna. Activistii si securistii si-au facut deja sumele, si-au epuizat fortele dormind in posturi caldute, au secatuit si au smotocit aceasta tara pana au transformat-o intr-un sac cu scame.

Dar sa vina 'mnealui sa spuna ca trebuia adoptata imediat dupa 1989, cand este responsabil pentru trimiterea in derizoriu a Punctului 8 din "Proclamatia de la Timisoara", si a ingaduit, prin non-actiune, jefuirea patriei sale taman de catre candidatii la lustratie este mai mult decat se poate imagina in materie de ipocrizie.

Dupa acelasi model, in curand va veni Ion Iliescu sa-l acuze pe Emil Constatinescu de faptul ca nu a orientat Romania spre NATO si Uniunea Europeana.

Dupa acelasi model se va trezi intr-o zi sa-i acuze de lipsa de viziune pe cei care l-au fugarit pe regele Mihai in loc sa-l puna in capul mesei, cum au facut bulgarii cu fostul lor monarh.

Si tot dupa acelasi model, Ion Iliescu va descoperi intr-o dimineata ca balbaielile in materie de garantarea proprietatii - "un moft" - au scos din buzunarul contribuabililor o groaza de bani, iar autorul moral nu a platit niciodata. Dar si ca fragmentarea proprietatii prin Legea 18 a fost primul pas care a condamnat agricultura la mizerie.

Acest sir ar putea culmina cu infierarea celor care i-au adus pe mineri la Bucuresti ca sa le infinga democratia in fund visatorilor din Piata Universitatii si sa le-o scoata pe nas. Ca sa nu mai vorbim despre legitimarea loviturii de stat din decembrie prin sangele unor precursori ai categoriei "mai, animalule"!

Domnule Victor Ponta, cat va mai mintiti ca Ion Iliescu aduce voturi USL?(CM Chis)

Avocata Cristiana Uzuna face o demonstraţie şocantă
"Demersul administrativ al desemnării lui Ungureanu în calitatea de candidat la funcţia de prim-ministru sub anulabilitate absolută"

Avocata Cristiana Uzuna din Baroul Bucuresti ne-a trimis la redactie un punct de vedere referitor la legalitatea desemnarii premierului Razvan Ungureanu in functia de premier, prin decretul semnat de presedintele Traian Basescu. Avocata Uzuna considera ca aceasta desemnare s-a facut cu incalcarea prevederilor legale privitoare la interdictii si incompatibilitati, precum si cu ignorarea rolului Parlamentului in incetarea functiei de director al SIE a lui Ungureanu. Publicam in continuare punctul de vedere al avocatei Cristiana Uzuna pe aceasta tema.

Punct de vedere

<< In fapt - La data de 6 februarie 2012, prin Decretul nr. 259/2012, publicat in M.Of. 95/2012, presedintele Romaniei desemneaza pe dl. Mihai Razvan Ungureanu in calitate de candidat la functia de prim-ministru. Prin acest decret domnul Ungureanu urma a cere votul de incredere al Parlamentului asupra programului si listei noului Guvern, potrivit art. 103 al. 2 din Constitutia Romaniei. La data de 8 februarie 2012 dl Ungureanu si-a inaintat demisia din functia de director al Serviciului de Informatii Externe, devenita efectiva la 9 februarie 2012.

Ca nota, demisia a fost anuntata pe site-ul Administratiei Prezidentiale cu mentiunea ca „Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a luat act de demisia din functia de director al Serviciului de Informatii Externe a domnului Mihai Razvan Ungureanu".

Intre luni, 6 februarie 2012 si miercuri, 9 februarie 2012, Romania a functionat cu premier interimar, domnul Catalin Marian Predoiu si un candidat desemnat la functia de prim-ministru, directorul in functie al Serviciului de Informatii Externe.

In drept,

Contestand decizia de desemnare drept candidat la functia de prim-ministru inteleg sa analizez decretul de desemnare si, pe cale de consecinta, dispozitivul acestui decret. Dispozitivul decretului face trimitere la art. 94 lit. c) din Constitutia Romaniei, ce se refera la numirea in functii publice, fara o precizare in concret a elementului supus numirii. In Constitutia Romaniei la art. 16 al. 3 se vorbeste de functii si demnitati publice, termeni ce arata misiunile constitutionale diferite atribuite fiecareia in parte. Daca pentru functia publica avem raportarea stricta la functionarul public, demnitatea publica exprima mai mult decat o categorie a dreptului administrativ, retinand totusi ca functiile publice si demnitatile publice sunt intr-o incontestabila legatura.

Din diferentierea terminologica anterior mentionata se arata neechivoc intentia legiuitorului la a limita atributul constitutional al numirii, de catre presedintele Romaniei, doar la functiile publice.

Acum, analiza se poate dezvolta pe doua paliere. Primul, in care calitatea de candidat la functia de prim-ministru reprezinta o demnitate publica si, al doilea, in care calitatea de candidat reprezinta o functie publica.

Chiar daca textul constitutional, prin raportare la dispozitivul decretului sus-mentionat si potrivit atributiilor constitutionale conferite presedintelui Romaniei, afirma situatia unei functii publice, consider ca ne aflam in cazul demnitatii publice. Daca per a contrario am considera situatia unei functii publice, aflata in sfera de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 188/1999, consider ca sunt suficiente elemente pentru a concluziona fara putinta de tagada ca domnul M.R.Ungureanu se afla in incompatibilitate la momentul desemnarii.

Inainte de a mai merge mai departe, se impun cateva precizari de ordin general cu privire la situatia juridica in care se afla candidatul desemnat la momentul semnarii decretului si pana la anuntul demisiei sale.

In 5 decembrie 2007 Camerele reunite ale Parlamentului au validat numirea lui Razvan Ungureanu in functia de director al Serviciului de Informatii Externe, functie cu rang de ministru. Ori potrivit Legii nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, la art. 15, personalului SIE ii este interzis sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda prin orice mijloace sau alte activitati in favoarea acestora.

La numirea sa in functie directorul S.I.E. a depus un juramant prin care asigura ca isi va indeplini cu buna-credinta si nepartinire atributiile.

Intr-o prima concluzie, consider ca directorul S.I.E. nu si-a respectat obligatia de nepartinire ce se refera si la echidistanta politica si la neimplicarea in ceea ce putem defini drept lupta politica, act de guvernare ori alte aspecte ale vietii social-politice ce presupun angajarea manifesta in favoarea puterii sau opozitiei.

Obligatoriu se face distinctia intre membrii guvernului si seful guvernului, acesta din urma fiind o figura juridica distincta in cadrul guvernului. Acesta este desemnat pe criterii politico-juridice, el urmand a prezenta lista cu membrii guvernului.

Daca asupra criteriilor de ordin politic Constitutia trimite la partidul care are majoritatea absoluta in Parlament ori la consultarea partidelor reprezentate in Parlament, asupra criteriilor de ordin juridic trebuie sa ne raportam ca dispozitii constitutionale si legale.

Intrucat decretul invocat utilizeaza indirect termenul de numire, pentru realizarea acesteia, chiar daca vorbim de desemnare a unei candidaturi, consider ca trebuie indeplinite o serie de criterii prealabile, necesare validitatii acestui act. Astfel, in lipsa unei reglementari legale exhaustive privind criteriile prealabile desemnarii unui candidat la functia de prim-ministru, aceste criterii le interpretam prin coroborarea diverselor texte de lege in vigoare, lato sensu in raport cu cele aplicabile functiei publice.

Intrucat ne raportam la o desemnare printr-un act administrativ, Decretul nr. 259/2012, prin raportare la dispozitivul acestui decret (act normativ cu caracter individual), consider ca acest act este un act administrativ de numire in forma scrisa.

Aplicabilitatea unora din conditiile de ocupare a functiilor publice la speta de fata este justificata de conditiile ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem (temeiul legal al numirii, numele persoanei si denumirea functiei publice, in speta de fata, cea de demnitate publica numita).

Pe cale de consecinta, pentru a putea fi desemnat in calitatea de candidat la functia de prim-ministru, consider ca orice persoana trebuie sa indeplineasca cumulativ cel putin urmatoarele conditii, prevazute de legislatia in vigoare cu privire la functiile publice:

1.are cetatenia romana si domiciliul in Romania,

2.cunoastere limba romana,

3.are capacitatea deplina de exercitiu,

4.are varsta de minimum 18 ani impliniti,

5.nu a fost condamnata pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie cu exceptia situatiei in care a intervenit reabilitarea,

6. nu a desfasurat activitate de politie politica, astfel cum este definita prin lege,

7. nu se afla in situatie de incompatibilitate ori conflict de interese.

Pentru conditiile de la lit. a) si b) textul constitutional este explicit la art. 16 al. 3 (functiile si demnitatile publice pot fi ocupate de personale care au cetatenia romana si domiciliul in tara) si art. 13 (limba oficiala este limba romana).

Pentru conditiile de la lit. c) – e) am in vedere incapacitatile de a incheia acte juridice civile, inclusiv cele cu caracter de sanctiune, incapacitati ce ar impiedica in mod absolut exercitarea functiei de demnitate publica.

Conditia de la lit. f) este una prealabila, chiar si in situatia unei candidaturi. Astfel la art. 3 din Legea nr. 187/1999 republicata, se arata ca persoanele ce candideaza spre a fi numite in functia de demnitate publica de membru al Guvernului sunt obligate sa faca o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind apartenenta sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca politie politica.

La al. 2 al aceluiasi articol se stipuleaza neechivoc faptul ca declaratia prevazuta la alin. (1) se va depune o data cu declaratia de acceptare a candidaturii, rezultatele verificarii realizate de C.N.S.A.S. urmand a fi publicate imediat in Monitorul Oficial si diseminate mijloacelor de informare in masa.

Or, nici pana in prezent nu am luat cunostinta, nici de declaratia autentica nici de rezultatele verificarii C.N.S.A.S. cu privire la candidatura domnului M.R. Ungureanu.

Critica de nelegalitate, cu privire la desemnarea candidatului la functia de prim-ministru cu calcarea regimului incompatibilitatilor rezida in aplicabilitatea conditiei de la lit. g).

Astfel Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, arata, la art. 80, ca incompatibilitatile privind demnitatile publice si functiile publice sunt cele reglementate de Constitutie, de legea aplicabila autoritatii sau institutiei publice in care persoanele ce exercita o demnitate publica sau o functie publica isi desfasoara activitatea.

Ulterior, la art. 99, persoanelor care exercita urmatoarele demnitati publice si functii publice de autoritate din cadrul autoritatilor si institutiilor aflate exclusiv sub control parlamentar, in speta directorului Serviciului de Informatii Externe si adjunctilor sai, li se aplica dispozitiile art. 72 si regimul incompatibilitatilor prevazut in pentru ministri si, respectiv, secretari de stat, precum si incompatibilitatile prevazute in legi speciale.

Aceasta in conditiile in care, la art. 72 din aceeasi lege, „Persoana care exercita functia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau functii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligata sa nu emita un act administrativ sau sa nu incheie un act juridic ori sa nu ia sau sa nu participe la luarea unei decizii in exercitarea functiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine."

Consider ca directorul al S.I.E., in functie la momentul desemnarii, pe langa implicarea de ordin politic incompatibila cu juramantul prestat si calitatea de director al unui serviciu de informatii, se afla in conflict de interese producand in fapt un folos material pentru sine prin acceptarea desemnarii.

Pe cale de consecinta - Domnul M.R. Ungureanu a fost mandatat de Parlamentul Romaniei sa indeplineasca functia de director al S.I.E., functie ce implica neechivoc o echidistanta in raport cu intreg spectrul politic. Incetarea acestui mandat, prin vointa exclusiva a unei parti, trebuia sa se produca prealabil desemnarii sale in calitatea de candidat la functia de prim-ministru,

Incunostintarea doar a Administratiei Prezidentiale asupra demisiei sale din functia de director S.I.E. este o eroare de procedura, prin excluderea Parlamentului de la aceasta, intrucat presedintele Romaniei indeplineste doar formal actul de numire, aceasta fiind atributul exclusiv al Parlamentului,

Birourile Permanente reunite ale celor doua Camere ar fi trebuit sa discute solicitarea lui M.R. Ungureanu de eliberare din functia de director al Serviciului de Informatii Externe. M.R. Ungureanu nu trebuia sa isi paraseasca postul pana cand Parlamentul nu-i aproba demisia, seful Senatului si cel al Camerei Deputatilor, urmand sa-i trimita presedintelui Traian Basescu o scrisoare cu privire la decizia Legislativului, in care sa-i ceara, totodata, sa propuna o noua persoana care sa preia conducerea serviciului.

In cele aproape trei zile de coexistenta a celor doua demnitati au coexistat si doua mandate aflate in conflict, unul de echidistanta politica acordat de Parlament – puterea legislativa, si unul politic acordat de presedintele Romaniei – puterea executiva. Chiar neinregimentat politic, candidatul nu se poate deroba de sarcina politica ce o incumba calitatea in care a fost desemnat, implicand astfel S.I.E. in lupta politica si calcand juramantul depus,

Cele de mai sus nu numai ca infrang textul constitutional, ci pun sub anulabilitate absoluta demersul administrativ al desemnarii sale si actele juridice subsecvente acesteia.>>

Preluare de pe luju.ro

Grupul de Investigaţii Politice a făcut plângere penală împotriva lui Mihai Răzvan Ungureanu

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) a sesizat Parchetul General în legătură cu conflictul de interese în care s-a aflat fostul director SIE, Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui familie a primit 170.000 de euro în 2009 şi 2010 de la firma austriacă OMV AG.

GIP considera, de asemenea, ca era de datoria Comisiei Parlamentare de control al SIE sa il ancheteze pe Mihai Razvan Ungureanu cu privire la problemele de securitate nationala pe care le implica relatia sa cu OMV AG.

Potrivit declaratiilor de avere ale lui Mihai Razvan Ungureanu, in perioada in care a fost director al SIE principala sursa de venit a familiei sale a fost firma austriaca OMV AG. Daniela Ungureanu, sotia lui Mihai Razvan Ungureanu, a primit, in 2009 si in 2010, in baza unui contract de "servicii de consultanta medicala" suma totala de 711.866 RON, adica 170.000 de euro, de la firma austriaca.

1. GIP a sesizat Parchetului General faptul ca fostul director al SIE s-a aflat in conflict de interese incepind cu anul 2009, cind sotia sa a inceput sa fie platita de OMV. Potrivit art. 70 din Legea 161/2003 (Legea Anticoruptie), "prin conflict de interese se intelege situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative".

In decembrie 2007 Mihai Razvan Ungureanu a fost numit director al SIE, functie de demnitate publica asimilata rangului de ministru. Incepind cu 2009, firma OMV a devenit principala sursa de venit a familiei Ungureanu, Daniela Ungureanu incasind de la aceasta cite 85.000 de euro pe an (7000 de euro pe luna), de aproape 6 ori mai mult decit incasa Mihai Razvan Ungureanu de la SIE.

Potrivit Art. 1 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea si functionarea Serviciului de Informatii Externe, "Serviciul de Informatii Externe este organul de stat specializat in domeniul informatiilor externe privind siguranta nationala si apararea Romaniei si a intereselor sale". Firma austriaca OMV AG face parte din zona de interes a SIE deoarece este proprietara Petrom, fiind una dintre firmele straine cu cele mai importante interese in Romania, cu rol strategic in domeniul energiei.

Prin urmare, Mihai Razvan Ungureanu s-a aflat in conflict de interese. Pe perioada in care a exercitat demnitatea publica de director SIE, Mihai Razvan Ungureanu a avut un interes personal de natura patrimoniala (cei 7.000 de euro pe luna primiti de la OMV) care ar fi putut influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor sale (activitatea SIE referitoare la firma austriaca).

2. Pe de alta parte, GIP cere Comisiei comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului Parlamentar asupra Serviciului de Informatii Externe sa explice de ce nu a realizat o ancheta cu privire la problemele de securitate nationala pe care le implica relatia dintre fostul director al SIE si OMV AG.

Activitatea si actionariatul OMV AG sint probleme care tin de securitatea nationala a Romaniei. In noiembrie 2006, de pilda, presedintele Traian Basescu declara ca a cerut Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) sa analizeze actionariatul OMV, deoarece "avem riscul de a nu sti, de fapt, cine este actionarul majoritar al OMV Petrom". Presedintele Basescu se declara ingrijorat de faptul ca compania rusa Gazprom "cumpara masiv actiuni OMV". Potrivit lui Traian Basescu, "nu am vindut OMV-ului nici productia de ace, nici productia de brice, ci am vindut, pur si simplu, exploatarea resurselor energetice".

La un an de la aceste declaratii, presedintele Traian Basescu l-a numit in functia de director al SIE pe Mihai Razvan Ungureanu. Ulterior, sotia directorului SIE a inceput sa primeasca sume foarte mari de bani de la o companie care face obiectul activitatii institutiei conduse de sotul ei. Acest fapt poate crea probleme care tin de securitatea nationala.

Comisia de control a SIE trebuie sa explice de ce nu l-a audiat pe Mihai Razvan Ungureanu referitor la problemele pe care le implica relatia dintre familia Ungureanu si OMV:

1. Cum este posibil ca sotia directorului SIE sa primeasca bani de la o companie straina cu interese strategice in Romania?

2. Ce servicii a prestat Daniela Ungureanu firmei din Austria in schimbul unei sume de aproximativ 7.000 de euro pe luna?

3. Cum se explica faptul ca sotia directorului SIE este cel mai bine platit medic din Romania? Spre comparatie, Irinel Popescu, la acea vreme director medical al Institutului Fundeni, a avut in 2009 un salariu de 81.825 RON pe an, adica de 4 ori mai putin decit suma incasata de Daniela Ungureanu de la OMV.

4. Daniela Ungureanu este medic anestezist. Ce fel de "consultanta medicala" poate acorda un medic cu aceasta specializare unei firme austriece?

5. In ce tara si-a desfasurat Daniela Ungureanu activitatea de consultanta medicala pentru firma austriaca OMV?

29 februarie 2012

Mugur Ciuvica

presedintele GIP

Declaratiile de avere din 2010 si 2011 ale lui Mihai Razvan Ungureanu si sesizarea facuta de GIP la Parchetul General se gasesc pe site-ul: www.grupul.ro

Dupa ce a fost arestat pentru mita, Solomon este premiat de americani pentru anticoruptie

Primarul Craiovei, Antonie Solomon, s-a laudat intr-o conferinta de presa ca a fost premiat de americani pentru proiectele sale de lupta contra coruptiei.

Solomon sustine ca Primaria Craiovei a fost premiata de o directie de la New York apartinand Natiunilor Unite pentru lupta contra coruptiei. Potrivit uneperistului, citat de Romania Tv, institutia pe care o conduce a primit premiul doi de la organizatia din SUA.

Anuntul sau a fost comentat, ironic, de senatorul PSD Lia Olguta Vasilescu.

"Ori e o comicarie a cuiva care a vrut sa faca glume pe spinarea primarului care a stat jumatate de mandat 'la armata' (...), ori Natiunile Unite au cel mai prost serviciu de cercetare a celor carora le confera diplome. (...) Locul intai cine sa-l fi luat, oare? Primaria Cluj Napoca? Nu e asta cel mai tare banc?", a scris Olguta Vasilescu pe blogul personal.

Antonie Solomon, arestat pentru 29 de zile (Video)

Solomon a fost arestat preventiv, in urma cu doi ani, fiind acuzat ca ar fi primit mita 50.000 de euro de la un actionar principal al firmei PIC din Pitesti pentru a-si indeplini in mod necorespunzator atributiile de serviciu legate de exercitarea functiei de primar al municipiului Craiova si de presedinte al Comisiei de Sistematizare a Circulatiei Rutiere si Pietonale a municipiului Craiova.

Secretarul de stat George Costin, retinut pentru luare de mita

Secretarul de stat pentru problemele revolutionarilor George Costin a fost retinut pentru 24 de ore, luni, in jurul orei 15.00, de procurorii DNA.

El a fost adus de politisti, luni dupa-amiaza, la sediul DNA din Pitesti, unde a fost audiat in cazul unor acuzatii privind infractiunea de luare de mita. Costin a iesit de la audieri incatusat, anunta TVR Info.

Potrivit presei, George Costin este acuzat de luare de mita, in acest dosar fiind facute cercetari timp de aproximativ un an, dupa ce la sediul Asociatiei "Decembrie 1989 Metrou" din Bucuresti a fost gasita o suma de bani pe care Costin ar fi primit-o ca mita.

In paralel cu audierea lui George Costin, a avut loc o perchezitie la sediul Asociatiei revolutionarilor din Campulung Muscel.

Potrivit presedintelui Asociatiei 21 Decembrie din Arges, Oliver Ionita, secretarul de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989 ar fi acuzat de luare de mita, in urma unui flagrant care i s-ar fi organizat in urma cu un an. Presedinte "Asociatiei 21 Decembrie "din Arges a mai afirmat ca, in opinia sa, audierile de luni ar avea legatura si cu faptul ca la ora 16.00 ar fi urmat sa fie dezbatute in Parlament cinci articole la legea revolutionarilor, informeaza Newsin.

Deputatul Niculae Mircovici a sustinut ca demiterea lui George Costin din functia de secretar de stat va fi decisa probabil in cursul zilei de luni, urmand ca marti, cel tarziu, sa fie numit un nou secretar de stat pentru problemele revolutionarilor.

Ziare.com

Ponta despre secretarul de stat George Costin: Un impostor al Revoluţiei, cu relaţii toxice cu Băsescu şi PDL

Întrebat luni cum comentează audierea la DNA a secretarului de stat pe problemele revoluţionarilor, președintele PSD Victor Ponta a răspuns: "George Costin şi Doru Mărieş sunt cei doi impostori care au relaţii toxice cu preşedintele Traian Băsescu şi cu PDL şi au reprezentat tot ceea ce înseamnă murdărirea idealurilor celor care au ieşit în stradă în decembrie 1989. Dacă Justiţia îşi face datoria, mai bine mai târziu decât niciodată".

Secretarul de stat pentru problemele revoluţionarilor George Costin a fost adus de poliţişti, luni după-amiază, la sediul DNA din Piteşti, unde este audiat în cazul unor acuzaţii privind infracţiunea de luare de mită.

Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax, Costin ar fi suspectat de luare de mită, în acest dosar fiind făcute cercetări de aproximativ un an, după ce la sediul Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou" din Bucureşti a fost găsită o sumă de bani pe care Costin ar fi primit-o ca mită.

În paralel cu adierea lui George Costin, are loc o percheziţie la sediul Asociaţiei revoluţionarilor din municipiul Câmpulung Muscel.

Cotidianul.ro

Nastase, in dosarul Zambaccian: Nu i-am dat niciun ban lui Ioan Paun si nu l-am santajat

Fostul premier Adrian Nastase a declarat, luni, la instanta suprema, unde a fost audiat pentru prima data in dosarul Zambaccian, ca nu l-a santajat niciodata pe Ioan Paun, fostul consul al Romaniei la Beijing, si ca nu i-a dat niciodata bani pentru a-i aduce mai multe bunuri din China.

Instanta suprema a reluat, luni, discutiile in dosarul Zambaccian, in care sunt judecati pentru fapte de coruptie fostul premier Adrian Nastase, sotia sa, Daniela Nastase, si fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii Irina Paula Jianu.

Mitrea: Nastase nu mi-a cerut vreodata sa numesc sau sa mentin pe cineva in functie

De la inceputul acestui proces, in 2010, cei trei au aratat instantei ca nu vor sa dea declaratii decat la un moment ulterior. Astfel, la ultimul termen de judecata cei trei au anuntat instanta ca sunt pregatiti sa dea o declaratie in calitate de inculpati in acest dosar.

Primul audiat luni este fostul premier Adrian Nastase, care a vorbit despre presupusa acuzatie de santaj facuta de procurori pe numele sau. Nastase a sustinut ca el nu putea sa-l santajeze pe fostul consul Ioan Paun, ca prin prisma functiei sale el nu putea sa coordoneze direct numirea acestuia in functia de consul si ca la momentul numirii acestuia el nu mai era presedinte al Camerei Deputatilor.

De asemenea, Adrian Nastase a spus ca nu i-a dat in mod direct niciun ban lui Ioan Paun pentru a-l ajuta cu importul unor bunuri din China si ca nu i-a cerut acest lucru, iar inregistrarea ambientala a procurorilor anticoruptie dintre el si Octavian Cretu nu reprezinta decat fragmente si extrase din context.

Astfel, Adrian Nastase a aratat ca, desi exista unele pasaje sugestive care ar arata anumite presiuni facute de el la adresa lui Ioan Paun prin prietenul acestuia din urma, Octavian Cretu, respectivele fragmente nu reprezinta decat reactia lui generata de supararea ca Ioan Paun si-a schimbat declaratiile la DNA de la acea vreme.

Nastase lanseaza noi acuzatii

"In acest proces este acuzat omul politic Adrian Nastase si nu persoana. La inceputul lui 2006 existau aproximativ 25 de dosare la DNA... DNA pastrand practic rezervat o succesiune de numere pentru eventuale dosare. Se faceau denunturi camera langa camera in DNA... la acea vreme existand o epidemie de denunturi. Au existat peste 1.500 de materiale de presa, toate fiind prin prisma unor surse judiciare, toata actiunea de linsaj mediatic fiind orchestata de DNA", si-a inceput declaratia Adrian Nastase.

In opinia lui Nastase, ministrul Justitiei de la acea vreme, in presupusa complicitate cu presedintele de la acel moment, ar fi modificat inclusiv legislatia in vigoare, astfel incat el sa poata fi acuzat si trimis in judecata de DNA.

Fostul premier a dat ca exemplu modificarile "discriminatorii" ale Legii raspunderii ministeriale sau acele privind modul de numire a procurorilor sefi.

Adrian Nastase le-a aratat judecatorilor ca a aflat despre schimbarea declaratiei lui Ioan Paun dintr-una favorabila intr-una nefavorabila lui prin fostul sau avocat Gheorghe Diaconescu, care a decedat intre timp.

"Ioan Paun a incercat sa ia legatura cu mine, dar nu m-am intalnit cu el. Am acceptat la insistentele lui Octavian Cretu de a se intalni cu mine, si asta contrar spuselor DNA cum ca eu am convocat acea intalnire. El a sunat la cabinetul meu de la Camera Deputatilor de mai multe ori.

Ioan Paun a facut un denunt in care spune ca i-am dat o suma foarte mare de aproximativ 700.000 de dolari, respectiv de sapte ori mai mare decat suma prevazuta in cererea DNA de perchezitie transmisa Camerei Deputatilor la acea vreme. In discutia ambientala din 13 sau 14 martie, Octavian Cretu incerca sa ma convinga sa confirm despre banii pe care Ioan Paun ii primise de la mine. Eu i-am spus ca acele lucruri erau absurde.

Atunci am inteles ca Octavian Cretu venise la mine cu o misiune. Tot atunci am aflat prin avocatul meu ca Irina Paula Jianu a aratat, in fata a mai multor avocati, la DNA ca Ioan Paun este ofiter acoperit, amanunt aflat chiar de la acesta din urma.

La acel moment am fost ingrijorat de un eventual scandal diplomatic. Irina Paula Jianu era nemultumita de faptul ca declaratiile lui Ioan Paun schimbau situatia ei juridica in acest dosar. Din reactia ei de la DNA am dedus asta", a declarat Nastase in sala de judecata.

Fostul premier a aratat ca ceea ce DNA numeste santaj pentru el reprezinta "o protejare a unei teme sensibile", aratand ca daca la acel moment informatia detinuta de Paula Jianu se scurgea in presa ar fi fost periclitate relatiile bilaterale cu China.

"Eu am incercat sa protejez o tema sensibila, iar din aceasta inregistrare reiese foarte clar ca nu am facut decat sa transmit aceasta intentie a Irinei Paula Jianu. Nu doream sa se produca un astfel de scandal. In aprilie 2006, presedintele Romaniei trebuia sa mearga la un targ expozitional la Shanghai.

Personal, nu cred ca Ioan Paun a facut acele declaratii din proprie initiativa, ci fiind santaja de DNA, calitatea acestuia s-a schimbat sistematic in acest dosar din faptuitor, invinuit, denuntator, parte vatamata, martor. Cred ca in acest dosar presiunea pe umerii acestui om a fost imensa", a mai precizat Nastase.

Intrebat de procurorul DNA cum comenteaza afirmatia "....a fost o greseala ca nu ne-am coordonat cum trebuia, ca nu apareau problemele astea", Nastase a explicat ca lipsa de coordonare despre care se face vorbire in acea inregistrare o viza pe Irina Paul Jianu in sincron cu Ioan Paun.

"Prin afirmatia mea potrivit careia il voi 'decredibiliza, nu am alta varianta', mi-am exprimat revolta fata de Ioan Paun si fata de declaratiile sale de la DNA, fara a pune in aplicare o astfel de afirmatie. Ioan Paun spunea foarte clar ca efectele au decurs prin aparitia rechizitoriului de la DNA din dosarul Zambaccian unde figura ca fost invinuit...

L-as fi decredibilizat prin faptul ca as fi contestat afirmatiile acestuia, insemnand astfel ca ele au un caracter mincinos. Nu l-am ajutat pe Ioan Paun pentru a fi numit in functia de consul general sau mentinut in aceasta functie si spun asta in contradictie cu ce reiese din inregistrare si contrar afirmatiei de atunci 'eu stiu cat m-am batut pentru el'", a conchis Nastase.

Intrebat daca in vreun mod vreodata i-au fost dati bani lui Ioan Paun, Nastase a admis ca sotia sa i-a dat la un moment dat, in doua transe, sumele de 15 si, respectiv, 20.000 de dolari, bani pe care Paun trebuia sa-i foloseasca pentru aducerea in Romania a unor medici chinezi si a unui tratament adecvat pentru soacra acestuia. El nu a putut preciza daca acea suma a fost cheltuita in totalitate.

Povestea Zambaccian

Audierea lui Adrian Nastase la instanta suprema continua, fostul premier dand declaratii in legatura cu acuzatiile privind lucrarile de constructie si de renovare de la imobilele din strada Zambaccian si de la casa din localitatea Cornu.

Fostul consul al Romaniei la Beijing, Ioan Paun, declara in 17 februarie, la instanta suprema ca a reusit sa paraseasca tara cu valuta in cuantum dublu fata de cel maxim admis pentru ca, avand pasaport diplomatic, nu era controlat la vama.

Ioan Paun preciza ca suma totala pe care a primit-o de la sotii Nastase pentru a face achizitii de bunuri in China a fost de 700.000 de euro, iar cea primita in acelasi scop de la Paula Jianu, de 30.000 de euro. Fostul consul a explicat ca o transa din acestia, respectiv 20.000 de euro, a primit-o in decembrie 2002, pe cand se afla in tara.

Ponta: Nu am calculat cat dauneaza imaginii PSD condamnarea lui Nastase

Directia Nationala Anticoruptie i-a trimis in judecata, in 5 mai 2010, pe fostul premier PSD Adrian Nastase, pentru luare de mita si santaj, sotia acestuia, Dana Nastase, pentru complicitate la luare de mita si santaj, si pe fostul inspector general de stat la Inspectoratul de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, pentru dare de mita si spalare bani.

Procurorii DNA sustin ca, in perioada 2002-2004, in calitate de prim-ministru - cu atributii de coordonare a activitatii membrilor Guvernului, de numire a conducatorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului si a altor persoane ce indeplinesc functii publice, cu atributii de control in ce priveste activitatea ministrilor si atributii de control asupra autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale prin Aparatul de lucru al primului ministru - Adrian Nastase ar fi primit, in mod direct si prin intermediul Danielei Nastase, foloase necuvenite in valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau in contravaloarea unor bunuri importate din China si cheltuielile aferente acestor importuri, precum si contravalorea unor lucrari efectuate la imobilele lui Nastase din localitatea Cornu si din Bucuresti.(Mediafax)

Agresiunea Budapestei: M R Ungureanu, legături dubioase cu serviciile secrete ungureşti

Datele şi informaţiile deţinute de Serviciile Secrete ale ţării noastre dovedesc penetrarea de catre Serviciile de Informaţii ale Ungariei a structurilor de decizie româneşti, la toate nivelurile. Acţiunile acestora sunt subsecvente planului de integrare treptată a Transilvaniei în Ungaria, prin acţiuni lente, dar ferme, în toate domeniile, dar în special cel economic, pe care îl consideră fundamental în realizarea ţintei vizate. Informaţiile obţinute de Serviciile Secrete româneşti în urmã cu câţiva ani, după vizita incognito efectuată în România de şeful Serviciilor Secrete maghiare de la acea dată, atestau faptul ca Ungaria, prin concernul MOL, spre exemplu, pregătea o politică agresivă, în vederea dobândirii unei poziţii dominante pe piaţa carburanţilor din România, prin înfiinţarea a peste 200 de staţii de distribuţie în principalele oraşe ale ţării şi pe traseele şi în zonele considerate strategice.

De altfel, informaţii şi date despre activitatea Serviciilor de Informaţii (de spionaj) maghiare îndreptate împotriva intereselor politice, economice şi militare româneşti s-au deţinut cu mult înainte de 1990 şi toate aveau ca punct de pornire Consulatul ungar din Cluj. Documentarea lor a necesitat o activitate intensă din partea organelor de contraspionaj româneşti, iar munca acestora s-a concretizat în cursul anului 1988, când Ceauşescu, pus în faţa unor probe indubitabile, a ordonat desfiinţarea oficinei de spionaj respective. Dupa 1990, acţiunile spionajului maghiar au fost reluate cu şi mai mare forţă şi, favorizate de inacţiunea Serviciilor Speciale româneşti, determinată de complicitatea factorului politic, au reuşit să penetreze structurile de decizie ale Statului Român, atât la nivel de Guvern, cât şi la nivel de Preşedinţie. Într-un singur caz, contraspionajul românesc şi-a mai spus cuvântul, în anul 1993, când fostul ministru de Externe în Guvernul Văcăroiu, Teodor Meleşcanu, i-a prezentat omologului său ungar, Gyula Horn, date despre activitatea de spionaj a unui cadru activ al serviciilor maghiare. De atunci, cu toate că acţiunile au luat amploare o dată cu cooptarea la guvernare a UDMR în Guvernul CDR, orice date, informaţii, acţiuni ale spionajului maghiar au fost trecute sub tăcere de către factorii politici, ceea ce a facilitat desfăşurarea de forţe ostile maghiare în toate domeniile de activitate şi de decizie ale Statului Român.

În timpul guvernarii CDR-iste, la nivelul unităţii româneşti de contraspionaj economic, începuseră să fie de notorietate acţiunile cadrelor de spionaj maghiare de la ambasadă, care acţionau pe faţă pentru culegerea de informaţii cu caracter economic care să-i ajute să obţină evidente avantaje materiale pentru ţara lor de origine, mai ales în domeniul privatizărilor. Cazul cel mai relevant a fost cel legat de vicepreşedintele FPS la acea dată, Victor Eros, evreu maghiar, care, fără nici o teamã, începuse să furnizeze date despre intenţiile de privatizare ale guvernanţilor români, atât telefonic, cât şi prin intermediul secretarei şi al şoferului său chiar direct, consilierului economic al Ambasadei Ungariei la Bucureşti. Erau folosiţi în acest timp ca „prieteni" în afaceri fraţii Andrei şi Sorin Dimitriu, stimulaţi cu diverse atenţii, inclusiv concedii şi petreceri în Ungaria, zona Lacului Balaton. Acelaşi tratament l-au aplicat şi succesorului acestuia la fotoliul de preşedinte al FPS, clujeanul Radu Sârbu, momit să intre în afaceri de Zoltan Arpad Paszkany. Acest Paszkany a devenit, într-un interval extrem de scurt, din dealer de maşini second hand, un prosper om de afaceri, care deţine reprezentanţele locale ale firmelor Opel si Chevrolet, precum si cel mai important imobil de birouri din Cluj, Sigma Center, este administratorul companiei Polus şi reprezentant în România al holdingului TriGranit Feijlesztesi RT din Budapesta. La Cluj, Paszkany este unul dintre cei mai tari jucători din domeniul imobiliar, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local si Polus. Afacerea POLUS a intrat în atenţia organelor speciale române încă din 1998, atunci când un teren proprietate publică a statului, de 34 hectare, aflat în imediata apropiere a Municipiului Cluj-Napoca, a intrat în posesia firmei respective prin contribuţia directă a fostului prefect de Cluj, Alexandru Farcaş, şi a lui Radu Sârbu. Afacerea POLUS a început în timpul Regimului Constantinescu, care, de altfel, a primit vizita celebrului congresman american de origine maghiaro-evreiasca Tom Lantos, anume venit în vizită pentru a uşura investiţia lui Paszkany, Polus Center. După Cluj, Firma Polus vizează pătrunderea în Bucureşti si în câteva dintre oraşele mari ale României, intenţionând implementarea a 7 mari investitii, de peste 2,5 miliarde de euro. Corporaţia pe care o reprezintă Arpad Paszkany este TriGranit, cu baza în Canada – un centru al iredentismului maghiar, care este şi o sursă de finanţare a Serviciului de Informaţii ungar AVO – şi subsidiare în Marea Britanie, Ungaria si România şi ale cărei investiţii vizează Ungaria şi ţările din jur, cu minorităţi maghiare semnificative. TriGranit are, printre acţionari, Fondul de Investiţii Immoeast, un puternic investitor pe piaţa imobiliară românească, precum şi pe Nathaniel Rothschild, copreşedinte al Fondului de Investiţii Atticus Capital, descendent al cunoscutei familii de bancheri evrei din Marea Britanie. De altfel, Paszkany şi-a creat imperiul financiar prin infuzii dubioase de capital din Ungaria şi SUA, provenite de la lobby-ul maghiar, antiromânesc prin definiţie. Este foarte interesant cum acest Paszkany, cercetat în mai multe dosare penale, între care şi unul pentru instigare la şantaj şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, el fiind un cunoscut cadru activ al spionajului maghiar în România, este lăsat liber, să-şi desfăşoare în linişte afacerile, să-şi organizeze şi să-şi dirijeze reţeaua pe teritoriul ţării, fără măcar sa fie cât de puţin deranjat. Nimeni nu se întreabă cum de este posibil ca acesta să finanţeze, nestingherit, cu banii spionajului maghiar de la Budapesta, echipa de fotbal CFR Cluj. Potrivit apropiaţilor, el are la dispoziţie sute de milioane de euro, din care, în urmatorii ani, în CFR Cluj se vor investi aproximativ 100 milioane de euro. Fugit şi revenit în ţara atunci când i s-a promis că nu va păţi nimic, acest spion are ca sarcina să câştige Campionatul în România tocmai pentru a influenţa mai puternic zona de nord a ţării, acolo unde, în lipsa altor echipe competitive, echipa clujeană este percepută ca una fanion. Preluarea de către Zoltan Arpad Paszkany a celui mai vechi club de fotbal din România, CFR Cluj, nu a fost însa întâmplătoare. Întemeiată în anul 1907, în Cluj, echipa era perceputa ca fiind a maghiarilor, în timp ce Universitatea Cluj, întemeiata în anul 1919, era considerată a românilor. Această delimitare provine din anul 1940, cand nord-vestul Transilvaniei a fost cedat Ungariei horthyste prin Diktatul de la Viena, iar Universitatea din Cluj s-a refugiat la Sibiu şi, o dată cu ea, şi echipa de fotbal a studenţilor. CFR Cluj a rămas în oraş şi chiar s-a înscris în campionatul de fotbal al Ungariei în perioada 1940-1944, act considerat de români o trădare făţişă. Prin echipa de fotbal „ungurească" din Ardeal, Paszkany vizează un control simbolic al zonei, deoarece el controlează şi un „grup regionalist" – „Eureka", acesta acţionând sub comanda Budapestei şi având ca obiectiv regionalizarea României. Membrii acestui grup au relaţii inclusiv în Poliţie şi în Serviciile Secrete. Liviu Man, unul dintre oamenii de încredere ai omului de afaceri maghiar, este apropiat de Vladimir Tismăneanu, ca şi de alţi membri de vârf ai GDS-ului, promotori ai tezelor Budapestei, pe filiera Soros. Grupul „Eureka" este, oficial, o organizaţie „non profit", care se ocupă însă şi de afaceri (prin societăţile Group Eureka SRL si Eureka Media SRL) şi al cărei lider politic, la vedere, este fostul ministru al Comunicaţiilor, Zsolt Nagy. Liderul informal al grupului „Eureka" este tot Paszkany, iar organizaţia sa, conectată puternic la mediul de afaceri maghiar din Transilvania, susţine financiar UDMR-ul. Prin acelaşi Zsolt Nagy, echipa de fotbal CFR Cluj a beneficiat de un contract de publicitate cu Poşta Română, companie căreia Paszkany i-a mai vândut, fără licitaţie, 8 autoturisme, prin firma Ecomax General Investments SRL. Numitul Paszkany este şi principalul sponsor, cu sume uriaşe, al campaniei electorale din iunie 2004 a lui Emil Boc pentru câştigarea Primăriei Clujului, ca şi al Alianţei DA în judeţul Cluj. Tot el este personajul pe care şeful statului, Traian Băsescu, l-a dat ca exemplu de civism în şedinţa de bilanţ a Ministerului Public din 6 martie 2007, afirmând că a primit un memoriu de la „un om de afaceri clujean", în care se face referire la fapte grave de corupţie ale unor oameni politici şi de afaceri. Pe Paszkany îl regăsim şi alături de premierul Tăriceanu şi de Dinu Patriciu, asociaţi, printre alţii, în selecta lojă a Clubului Vinului SRL, înfiinţat în 11 noiembrie 2004 de avocaţii Ernest Popovici, Florian Niţu şi Sorin Alazăroaie, de la Casa „Popovici&Asociaţii". La nici o lună de la constituire, în Club au intrat 31 de noi asociaţi, printre care Tăriceanu şi Patriciu.

Un alt nume strâns legat de cel al lui Călin Popescu-Tăriceanu este Rudas Erno, fost şef al agenturii maghiare în România. Cunoscut drept spion, diplomat, dar şi om de afaceri de succes în România, Rudas Erno are legături si în Voivodina, unde se află o semnificativă minoritate maghiară, ca şi în Croaţia si în Transcarpatia, în spaţiul ucrainian. Rudas Erno a intrat în atenţia Securităţii încã din 1982, când folosea valiza diplomatică pentru a introduce în România materiale antiromâneşti pentru o revistă coordonată de Laszlo Tokes si Szocs Geza. În 1988 a fost retras de la post, pentru a nu fi expulzat. În 1989 a fost retrimis în România ca să coordoneze implicarea Ungariei în „revoluţie", prilej perfect pentru scopurile sale revizioniste. A coordonat difuzarea de manifeste în Bucureşti, o maşină a Ambasadei Ungariei fiind reţinută de către organele de Miliţie în timp ce împrăştia pe raza Capitalei materiale cu conţinut antiromânesc. După 1990, pentru meritele sale deosebite, este repus în funcţia de ambasador al Ungariei la Bucureşti, continuându-şi activitatea de spionaj. Chiar dacă în 1993 a fost retras din funcţie ca urmare a înţelegerii dintre miniştrii de Externe român, Teodor Meleşcanu, şi cel maghiar, Gyula Horn, Rudas Erno a continuat să-şi exercite calitatea de spion, de data aceasta sub acoperire comercială. În noua postură de om de afaceri, în baza informaţiilor obţinute, Rudas Erno s-a îndreptat spre Călin Popescu-Tăriceanu, un candidat cu mari şanse la fotoliul de premier. Este posibil ca Tăriceanu să fi intrat în atenţia Serviciului de Spionaj ungar şi prin prisma faptului că tatăl său adoptiv, Dan Amedeo Lăzărescu, cunoscut mason, beneficiind de contacte la nivel internaţional, fusese angrenat de fostul DSS (Departamentul Securităţii Statului) în supravegherea activităţilor iredentiste maghiare. Ca în multe alte cazuri, a apărut suspiciunea că bătrânul ar fi putut fi „întors", adică transformat în agent dublu, iar fiul său adoptiv n-ar face decât să-i urmeze calea. De fapt, Lăzărescu scria în 1990 în ziarul „Liberalul" că „federalismul este unicul drum pe care România trebuie sa meargă", aceasta fiind, după cum se ştie, una dintre temele predilecte ale discursului public al UDMR. Cert este că, speculând pasiunea lui Tăriceanu pentru motociclete, în 2003 Rudas Erno i-a propus o asociere, şi astfel a luat naştere, în septembrie acelaşi an, firma H-D Clasic Motorcycles SRL. Potrivit Registrului Comerţului, obiectul de activitate este „comerţ cu motociclete, piese şi accesorii aferente; întretinerea şi repararea motocicletelor", iar acţionari ai societăţii sunt cetăţeanul ungar Rudas Erno (50% din capitalul social) şi Automotive Trading Services SRL - ATS (50%), firma care îi aparţine lui Călin Popescu-Tăriceanu, în proporţie de 90%, conform propriei Declaraţii de Avere. Rod al „apropierii" continue a premierului Tăriceanu de Budapesta, perioada 2005-2006 a fost marcata de o efervescenţă în „colaborarea" româno-ungară la nivel guvernamental – şedinţa comună a guvernelor român şi ungar la Bucureşti, în luna octombrie 2005, consultări regulate, realizarea unor „proiecte comune", între care deschiderea Consulatului maghiar de la Miercurea Ciuc, inaugurarea cursei aeriene directe între Târgu Mureş şi Budapesta, înfiinţarea Camerei de Comerţ româno-ungare –, susţinute şi promovate, evident, de premierul Tăriceanu şi omologul său Ferenc Gyurcsony. Folosindu-se de „bunăvoinţa" lui Tãriceanu, spionajul maghiar a reuşit să planteze în domenii-cheie ale guvernului său la agenţii aflate în subordinea acestuia personaje cu ajutorul cărora obţine informaţii de o importanţă excepţională privind siguranţa naţională a României şi dirijează, totodată, anumite decizii ale Executivului de la Bucureşti în favoarea ţării de origine.

Unul dintre acestea este Dezsi Iosif Zoltan, preşedintele Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat (ANRS), organism aflat în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. În această instituţie se concentrează secrete de stat de o importanţă excepţională atât pe timp de pace, cât şi pe timp de război, despre rezervele de stat şi strategia cu privire la acestea, ca resursă internă de securitate, prin constituirea stocurilor de produse şi bunuri de strictă necesitate necesare intervenţiilor operative pentru protecţia populaţiei, a economiei şi siguranţei naţionale în situaţii excepţionale, determinate de calamităţi naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe sau acţiuni asimetrice nepremeditate. Prin numirea acestui evreu maghiar în fruntea ANRS s-a realizat cea mai „legală" formă de transmitere de informaţii clasificate către o putere străină. Un alt punct sensibil îl reprezintă Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor, a cărui misiune este asigurarea condiţiilor de trecere la societatea informaţională, care presupune implementarea coerentă şi generalizată de sisteme informatice integrate. Faptul că organizaţiile, oricare ar fi ele, depind de reţelele de comunicaţii electronice şi de sistemele si serviciile informatice face ca acestea să fie mult mai vulnerabile la ameninţările de securitate, astfel că sunt evidente importanţa şi sensibilitatea acestui domeniu în ecuaţia siguranţei naţionale. Cu toate acestea, prin algoritm politic, el a fost atribuit UDMR-ului, astfel că lui Zsolt Nagy i-au urmat la şefia ministerului Iuliu Winkler şi apoi Borbely Karoly, fost consilier parlamentar al lui Iuliu Winkler între 2000 si 2002 şi angajat al Societăţii Ungare de Interes Public pentru Promovarea Investiţiilor şi Comerţului în intervalul 2002-2005. Un alt domeniu strategic în care s-a infiltrat agentura maghiară este cel al pădurilor, domeniu folosit pentru acumularea de resurse financiare necesare alimentării unor activităţi specifice. Cu alte cuvinte, prin politica pe care o promovează în subramura economică respectivă, din informaţiile deţinute pînă în prezent se evidenţiază faptul că secretarul de Stat din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Istvan Toke nu reprezintă interesele României, ci interesele unui grup economic condus de Verestoy Atilla, care acţionează la comanda Budapestei. Pentru a sprijini afacerile derulate de acest grup pe spaţiul maghiar cu lemnul exploatat din pădurile judeţelor Covasna şi Harghita este folosit Istvan Toke, care a repartizat prin HG nr.1262/2007, numai la nivelul unui singur judeţ din cele douã, 15% din volumul total de lemn pe picior aprobat spre recoltare în anul 2008, ceea ce înseamnă o suplimentare cu 30% a cantităţilor aprobate în anii precedenţi. În acest mod, după judeţul Suceava, care primeşte de drept cea mai mare cantitate de masă lemnoasă pe picior ce trebuie exploatată, calculată în funcţie de suprafaţa de teren împădurită, judeţul Harghita se situează pe locul doi la repartiţie, înaintea altor judeţe cu suprafeţe împădurite mult mai mari, cum este Caraş-Severin. În concluzie, Istvan Toke favorizează afacerile colegului său de formaţiune, care astfel va suplimenta exporturile de material lemnos pe spaţiul Ungaria, exportând, practic, venit naţional din România către Ungaria, în conformitate cu obligaţia unanim cunoscută a oricărui Serviciu Special al unei ţări de a contribui la alimentarea bugetului acesteia prin aşa-numitul aport valutar special. Se afirma, îndeobşte, că orice Minister de Externe reprezintă principala centrală de spionaj a unei ţări, fiind de la sine înţeles ce înseamnă implantarea unui cadru de informaţii al altui stat în propriul tău fief informativ. De aceea, analiştii Serviciilor Speciale române apreciază că un fapt de o gravitate excepţională, numirea cu bună-ştiinţă a unui cadru sau agent, dovedit sau suspectat, al unor Servicii de Informaţii străine în Ministerul Afacerilor Externe al ţării tale. Cu toate acestea, ascuns sub umbrela unui nume românesc, Anton Niculescu, fost purtător de cuvânt al UDMR, desfăşoară o intensă activitate informativă din poziţia de secretar de Stat în ministerul menţionat. Născut la Târgu Mureş, la 6 mai 1964, are o fişă profesională de invidiat, care-i relevă pregătirea sub auspiciile uneia dintre cele mai bune şcoli de spionaj din lume, CIA. Astfel, deşi a studiat şi a obţinut o licenţă în Chimie Industrială în 1991, el nu a profesat nici un moment în acest domeniu, îndreptându-se încă din 1990-1991 către zona mass-media, ca redactor la săptămânalul „Valosag" din Bucureşti şi corespondent al postului Europa Liberă, în 1992. De aici a intrat direct în sfera politicului, începând cu decembrie 1991, ocupând succesiv sau concomitent posturi de consilier politic (la Fundaţia „Friedrich Naumann", Bucureşti, 1991-1993, şi la cabinetul preşedintelui UDMR 1993-1997), expert parlamentar (aprilie 1995-mai 1997) şi guvernamental (mai-iunie 1997) pentru care a fost pregătit intens printr-o serie de cursuri şi programe speciale: Seminarul „Introducere în drepturile omului", Academia Internacional Liberdade Desenvolvimento – Lisbon Youth Meeting, Sintra, iulie/august 1992; Programul PHARE Democracy în Marea Britanie (partide politice, administraţie locală, Parlament), Belgia (NATO, Parlamentul European), Germania (Parlament), aprilie 1994; „Managementul conflictelor inter-etnice" la Centrul Berghof, Berlin, iulie/august 1994; „Administraţiile locale şi de stat" în SUA, iunie/iulie 1995, la Agenţia de Informaţii a SUA (USIA); „Administraţii publice locale", Belgia, Spania şi Danemarca, martie 1997, în cadrul European Union Visitors Programme; Eisenhower Fellowship, SUA, februarie-mai 1999. Pregătirea i-a fost desăvârşită în intervalul mai 1999-iunie 2001 în cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, unde a fost încadrat ca „specialist politic", după care a mai urmat un stagiu ca director de program pentru integrare europeană al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă (iunie 2001-ianuarie 2002).

În paralel, începând din 1997, a fost plasat in funcţii în interiorul Executivului român, ca secretar general adjunct, aprilie 1997-mai 1998, apoi ca secretar de Stat la Departamentul pentru integrare europeană, mai 1998-februarie 1999. În intervalul 2000-2004, la intervenţia Serviciilor Speciale române, a fost ţinut în afara sferei Executivului, dar a revenit în forţă odată cu intrarea la guvernare a UDMR-ului alături de PNL, ca secretar de Stat pentru afaceri globale şi relaţii interinstituţionale în Ministerul de Externe, din iulie 2005. Dacă se mai adaugă şi faptul că actualul director al Serviciului de Informaţii Externe şi fost ministru al Afacerilor Externe, Mihai Razvan Ungureanu, a fost semnalat, la rândul lui, de contraspionajul românesc cu legături suspecte în mediul Serviciilor Speciale de la Budapesta, avem tabloul complet al penetrărilor care s-au produs la nivelul sistemului decizional românesc. Specialişti în munca de contraspionaj apreciază că asocierea în afaceri a unor politicieni cu putere de decizie cu cadre sau agenţi ai Serviciilor de Informaţii sub acoperire diplomatică sau comercială s-a dovedit a fi o cale fără întoarcere pentru cei dintâi.

spyology.myforum.ro

Serviciile Secrete, părinţii băieţilor deştepţi din energie

Un serial despre o reţea internaţională, cu conexiuni în comerţul cu arme, care stoarce sistemul energetic românesc
28 februarie 2012
 Foto: RADU TUTA / Agerpres 
Jurnalul Naţional a publicat sub titlul "Pinalti Transelectricu’. Baronul de Neamţ trece de la folcloriste la afa­ceri în energie şi mass-media" un articol în care se enumerau numai câteva dintre combinaţiile liderului PDL. Jurnalul Naţional vă prezintă, în se­rial, lanţul de afaceri în care apar personaje din servicii secrete din România şi Serbia, politicieni miori­ti­ci şi din Muntenegru, dar şi o pleiadă de firme off-shore de al căror nume se leagă inclusiv traficul de arme.

Green Energy, firma lui Gabriel Şte­fan, fiul lui Pinalti, cumpăra energie ieftină de la Complexul Turceni şi Hidroelectrica. La sfârşitul lui iulie 2003 se înfiinţa în Bucureşti firma Mec Media SRL, care avea ca patron pe Eduard-Marius Ciucu. Doi ani mai târziu, părţi sociale ale firmei au fost transferate către Alina Ştefania Gorghiu, deputat PNL, membră printre altele şi în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii din Camera Depu­ta­ţilor. Cunoscută pentru relaţiile strân­se, tovărăşeşti cu diverşi politicieni, ea şi-a pus tatăl director la Electrica ime­diat ce a ajuns parlamentar. Astfel, în iulie 2005, structura firmei MEC Media era urmă­toarea: Eduard-Ma­rius Ciucu, Gabriel Ştefan, An­drei-George Ursărescu, Alina-Ştefania Gorghiu şi Aurel Roman, toţi cu câte 20%. Andrei Ursărescu s-a în­dră­gostit de tânăr de afacerile cu ener­gie, pentru că la numai 16 ani, în 2003, avea activităţi în domeniu. Ursărescu este fiul fostului deputat Do­rinel Ursărescu. Atunci când au pre­luat părţile sociale, noi patroni au decis şi modificarea numelui. Astfel, Mec Media a devenit Green Energy.

Afacere parlamentară
În septembrie 2005, Gorghiu s-a decis să iasă din structura Green Energy, părţile ei sociale fiind preluate de Alexandru Petrişor Drăgoiu, care lucra pentru Rosal Grup al lui Silviu Prigoană. Morişca cedărilor de părţi sociale era departe însă de a se fi terminat. În decembrie 2005, Ciucu i-a dat partea sa din firmă lui Gabriel Ştefan, fiul lui Pinalti, şi unui nou asociat, Lucian Bădescu, fiul lui Dumitru Bădescu, fost ofiţer de Securitate care a devenit general SRI în decembrie 1994. Bădescu a fost şeful UM 0146 de contraspionaj econo­mic, a jucat un rol major în "Ţigareta 2" şi în aprilie 1999 a fost înlăturat din funcţie după ce una dintre sursele sale a dezvăluit că Bădescu l-a forţat să-l intoxice pe redactorul-şef de la Ziua cu informaţii false. În august 2007, a apărut în acţionaria­tul Green Energy primul off-shore, Scucci Limited, care deţinea 40% din părţile sociale. Scucci a fost înregistrată în Cipru pe 29 decembrie 2006. Tot în august, fiul lui Pinalti s-a retras din Green Energy, astfel că, în noiembrie 2007, patronii Green Energy erau: Eduard-Marius Ciucu şi Scucci Limited, care deţinea 90%, off-shore reprezentat de Adinel Tudor. În 2005, profitul Green Energy era de un milion de euro, iar un an mai târziu de 30 de milioane. Pe de altă parte, Lucian Bădescu declara că MEC Media a devenit Green Energy atunci când firma a încheiat un contract de achiziţionare a unor turbine eoliene şi că nici nu se poate pune problema de spălare de bani în afa­ceri cu energie. Green Energy a fost unul din sponsorii principali ai PNL când partidul era condus de Theodor Stolojan.

Profit pe spatele statului
Decizia fiului lui Pinalti de a părăsi, cel puţin la vedere, firma este se pare legată de procesul pe care Complexul Energetic (CE) Rovinari l-a câştigat împotriva Green Energy. Cei de la Turceni au decis să crească preţul ener­giei la nivelul folosit pe piaţa de energie, dar Green Energy refuzase să semneze noul contract şi în decembrie 2006, CE Rovinari a decis încheierea unilate­rală a contractului de aproape 400.000 MW. Procesul a ajuns până la Curtea Supremă, care a decis în două cauze diferite în favoarea CE Tur­ceni. Green Energy cumpăra, aşa cum s-a mai arătat în Jurnalul Naţio­nal, energie cu 95 de ron/MW, în timp ce costul de producţie al energiei la Tur­ceni era de 124 ron/MW. Conform lui Ciucu, cât timp el a fost administrator la Green Energy, firma a vândut energie către RAFO la un preţ cu­prins între 155 de ron în noiembrie 2005 şi 220 de ron începând cu ianuarie 2007. Marin Anton, cel care semnase contractul din parte RAFO ca manag­er, a fost şi el deputat şi a declarat că el a negociat contractul direct cu Bădescu.
Va urma
Jurnalul.ro

Un spion gorjean la New York
Povești despre operațiuni cu generali și colonei, inclusiv cu Teodor Meleșcanu

Povești despre operațiuni cu generali și colonei, inclusiv cu Teodor  Meleșcanu
Fotografie cu Emil Andreescu și Mele într-un parc american

La sfârşitul anului 2009 am fost audiat de Comisia pentru apărare, siguranţă naţională şi ordine publică a Senatului României pe tema afacerii "Răpirea din Irak". Nu mai insist asupra subiectului, pentru că rezultatul expunerii mele în faţa aleşilor ţării a avut rezultatul aşteptat – ZERO. Cu acest prilej, am avut plăcerea să-l cunosc pe preşedintele comisiei, domnul senator Teodor Viorel Meleşcanu, care într-o scurtă pauză m-a invitat în biroul său. Uns cu toate alifiile, mai ales cele diplomatice, senatorul afişa o superioritate reţinută şi o siguranţă de sine caracteristice diplomaţilor din structurile militarizate. După cuvintele de întâmpinare, Meleşcanu şi-a aprins un trabuc din cele scumpe şi cu zâmbetul pe buze, aştepta să deschid vorba despre problemele mele. Ştiţi dumneavoastră: răpiri, Hayssam, terorişti. Trabucul de foi fumega ideea unui adevărat simbol falic al superiorităţii masculului alfa în faţa haitei.

"Îl cunoaşteţi pe Emil Andreescu?", l-am întrebat pe senator. Zâmbetul i-a pierit într-o clipă. Trabucul de abia început îşi găsi odihna de îndată în scrumieră.

"Da." Răspunse el cu glas pierit şi îşi aprinse îndată o nouă ţigară de foi.

Povestea spionului gorjean Emilian Traian Andreescu nu a început cu "a fost odată ca niciodată", ci cu un joc al sorţii. În iulie 2010, pe când coordonam două dintre cele mai vechi publicaţii din Gorj, o ştire mi-a atras atenţia. Trecut binişor de 60 de ani, un fost spion extern îşi susţinea licenţa la Universitatea Constantin Brâncuşi, alături de studenţii care îi puteau fi copii sau chiar nepoţi. Cu un CV impresionant, cunoscător de multe limbi străine, căpitanul DIE (r) Emil Andreescu era la a treia licenţă, ba chiar a patra (licenţa la o cunoscută universitate americană este la secret) cum aveam să aflu mult mai târziu de la apropiaţii săi. Viaţa fostului ofiţer DIE este o adevărată epopee cu suişuri şi coborâşuri, demnă de un scenariu de film, dar poate cel mai interesant lucru este modul cum un nepot de boier a reuşit să ajungă ofiţer al Departamentului de Informaţii Externe (DIE) a Securităţii. Andreescu Traian Ion Emilian se trage dintr-o familie de boieri gorjeni, bunicul său Ion Andreescu fiind un cunoscut om de afaceri în Bucureştiul interbelic, iar tatăl Gheorghe, un medic cunoscut. Andreescu a avut o copilărie şi o adolescenţă lipsită de griji. A terminat liceul Petru Groza (actualul Colegiu Tudor Vianu) alături de odraslele protipendadei comuniste a anilor '60.

Iniţial, Andreescu a absolvit două facultăţi din cadrul ASE: Finanţe, credit, contabilitate – 1968 şi Comerţ Exterior – 1970, facultate la care se intra pe bază de dosar. În timpul studenţiei, Andreescu muncea ca ghid şi interpret poliglot la ONT.

Cum a ajuns spion DIE un fiu de boier? Din întâmplare, povestesc foştii colegi ai gorjeanului de la externe. După marea epurare din partid şi din aparatul de Securitate de după 1965, se căutau cadre noi cu facultate. Vechii ofiţeri cu 6-7 clase primare, necunoscători de limbi străine, dar şcoliţi în Uniunea Sovietică erau scoşi din sistem la grămadă. Mulţi dintre aceştia erau racolaţi de KGB şi căsătoriţi cu rusoaice, evreice sau ucrainence.

"Nicolae Ceauşescu a ordonat o epurare masivă a aparatul de securitate, o curăţare de fostele cadre pregătite în URSS. Mulţi întorşi în ţară cu soţii rusoaice. Şi potenţiali spioni URSS din instituţiile de siguranţă ale statului român. Pentru a fi sigur de epurarea aparatului, Ceauşescu l-a adus şef de personal la DIE pe fratele său Nicolae Andruţă Ceauşescu, colonel. Totodată vechiul sediu DIE deconspirat de numeroase trădări în special din RFG din anii '60 ale spionilor cunoscuţi Ciuciulin, Horobeţ şi alţii, foşti colegi cu generalul Pacepa, a fost mutat la Banca din Batiştei", îşi aduce aminte un fost coleg de spionaj al gorjeanului Andreescu. Aceeaşi poveste s-a repetat şi cu analfabeţii promovaţi în Armată. Omul îmi spune că în cazul lui "Emil", norocul sau ghinionul său s-a numit Dumitru Dănău, fost şef pe spaţiul RFG în Direcţia a III-a Contraspionaj şi bun prieten cu viitorul şef al DSS generalul Iulian Vlad. Gorjean, învăţător şi activist ca şi generalul Vlad, Dănău a fost adus în Securitate după un stagiu în rândul cadrelor de nădejde ale PCR.

De aici înainte, limbajul cercetătorului DIE cu care stau de vorbă se specializează. Îmi explică răbdător, cu o limbă de lemn, că datorită hiatusului creat prin epurarea masivă a cadrelor DIE cu studii în URSS (replasate în viaţa civilă, în diverse instituţii, în special la ONT Carpaţi sau în vestitele întreprinderi de comerţ exterior ca ofiţeri în rezervă), era imperios necesară reconstituirea instituţiei cu "personal tânăr, patriot, foarte bine pregătit profesional", care să preia din mers sarcinile unor ofiţeri cu experienţă trecuţi în rezervă. Pe scurt, după ce căpitanul Dănău s-a întâlnit cu un cadrist DIE pe holul Ministerului de Interne şi acesta l-ar fi întrebat dacă nu are un băiat pentru coordonare la V2, fostul contraspion i l-ar fi recomandat pe prietenul său Emil Andreescu. Pur şi simplu nu aveau oameni de încredere care să coordoneze spaţiul SUA, mai precis New York. Întâmplător sau nu, Emil (bun cunoscător al limbii engleze) o curta intens pe viitoarea cumnată a lui Mitică Dănău. Erau amândoi gorjeni şi de aici toată dandanaua. Aşa a ajuns tânărul Emil să coordoneze în 1973 spaţiul America din sediul V2 de pe Mătăsari, biroul de pe colţ, la etajul întâi.

"Aşa se explică de ce nişte puţoi ca noi, locotenenţi, nişte puşti acolo, ocupam funcţii mult prea mari. Noi am făcut coordonare fără să facem o zi de şcoală. Noi am învăţat din dosare, înţelegeţi? Am făcut ucenicie la locul de muncă pentru că eram deştepţi şi ne-am adaptat. Din dosare ne-am dat seama ce prostii au făcut unii, ce imbecilităţi erau acolo. Şcoala din Băneasa era ticsită cu ofiţeri luaţi de obicei din şcoli militare, cu origine socială bună, băieţi deştepţi, dar care nu puteau să facă faţă peste noapte cerinţelor muncii externe. Şi atunci au fost obligaţi să ia din Facultatea de Comerţ Exterior, d'ăştia super-pregătiţi. Aşa se explică infuzia masivă de ofiţeri din comerţ exterior. A fost singura soluţie logică.", povesteşte un fost ofiţer SD, subordonat al generalului Ion Mihai Pacepa.

Dar cum pentru orice compromis există şi un preţ, Emil Andreescu avea să plătească scump intrarea în DIE. Mai întâi a renunţat la cumnăţica lui Dănău, fiind însurat de „serviciu" cu o frumuseţe de unguroaică, Mariana, ofiţereasă şi ea.

Când au fost trimişi la post la ONU, Mariana a primit misiunea să se infiltreze în diaspora maghiară din New York şi să culeagă informaţii despre iredentiştii unguri şi evrei, mai ales despre cei care lucrau în redacţia revistei Menorah. Spionii externi şi familiile lor relaţionau foarte greu între ei. Se fereau unii de ceilalţi mai rău decât se fereau de duşmanul imperialist. Nu ştiau niciodată ce rapoarte dă cutare la Bucureşti despre colegi. Prieteniile se legau foarte greu. Mariana Andreescu era bună prietenă cu nevasta spionului Horotan – nume de cod Horaţiu, vărul generalului afacerist Ileş, aflat la post la Geneva în acea perioadă. Soţiile diplomaţilor ONU socializau la cursurile de limbi străine organizate de Hospitality Commity (foto Mariana Andreescu alături de soţiile altor diplomaţi ONU) sau la diverse recepţii. Mariana se mai îndeletnicea printre altele şi cu traducerea interceptărilor în limba maghiară, realizate de cifrorii reprezentanţei. La întoarcere în ţară, după şapte ani, Mariana a primit o primă de 10.000 de lei. În ultimii zece ani, femeia suferă de o boală grea care a pus-o la pat.

După mai bine de trei decenii, ofiţerii "D", cum erau denumiţi codificat toţi colegii lui Andreescu de la divizia V2, critică dur politica de cadre dusă de conducerea DIE de la vremea aceea. Foştii externişti spun că trimiterea ofiţerilor gen Emilian Andreescu la post la ONU, însemna deconspirare.

"Era clar că dintre atâtea milioane de români, ăia puţinii care mergeau în America erau agenţii statului. Când eşti plecat în numele statului afară, eşti agentul statului. Pe Andreescu l-au distrus când mergea cu acoperire oficială. Şi în ziua de azi e cu stea în frunte, că organul contrainformativ ştia clar că tot ce era diplomat, agenţie economică, TAROM, atunci erau oamenii puterii comuniste.", spun aceştia.

Colegii de la Externe

Marele regret al lui Andreescu este că nu a fost folosit ca ofiţer deplin conspirat "S", adică ilegal în cadrul unităţii speciale "U". Trimis în Vest încă din vremea când activa ca student în cadrul ONT, putea fi căsătorit cu o turistă străină, perfect acoperit. Legendat la nivel înalt, într-o primă fază, viitorul ofițer S, avea parte de "șicane" din partea statului statului român. Autoritățile comuniste se prefăceau că nu-l lasău să plece. Apoi, viitoarea soţie îi scria senatorului X, care făcea lobby pe lângă Nicolae Ceauşescu. Şi acoperirea era gata.

Emilian Andreescu a fost trimis la post de urgenţă în 1973 pentru a-l schimba pe un alt diplomat cu probleme Nicolae Ropotean, care se implicase într-o relaţie amoroasă cu o cipriotă, funcţionară internaţională la ONU. Profesorul Ropotean, ardelean de fel, era un bun vorbitor de limbă engleză şi a fost mutat la ISMB (Securitatea Municipiului Bucureşti), apoi la BRCE, unde a lucrat până în 1989 la un serviciu special care se ocupa de repatrierea moştenirilor. Bun prieten cu ambasadorul Traian Chebeleu, Ropotean avea să fie reîncadrat în MAE, la Direcţia ONU şi alte Organizaţii Internaţionale (vezi foto Anuarul Diplomatic şi Consular al României 1990, pag. 38), apoi promovat diplomat de preşedintele Ion Iliescu.

Revenind la ofiţerul DIE Ropotean de la jumătatea anilor '70, în mod normal, înlocuirea unui diplomat la post se făcea în timp. Câteva luni, un an dura pregătirea, predarea şi preluarea agenturii. În cazul lui Ropotean, înlocuirea s-a făcut de urgenţă, tânărul Andreescu fiind obligat să-i ducă mai departe agentura şi să o completeze. Totul s-a făcut fără nicio pregătire prealabilă, pe baza dosarelor avute la studiu în coordonare. Exista posibilitatea ca agenţii aflaţi în legătura lui Ropotean să refuze colaborarea cu noul ofiţer. Mai mult, ofiţerii trimişi la New York sub acoperirea Institutului de Conjunctură Economică, erau obligaţi să facă şi comerţ exterior, altfel „mai rău dăunau României".

„Degeaba făceai spionaj, dacă pierdeai aiurea un contract de sute de mii, milioane de dolari", povesteşte unul dintre foştii coordonatori din Centrala DIE.

Fiind sub supraveghere continuă (chiar dacă aveau statut diplomatic şi nu intrau sub jurisdicţia autorităţilor din New York, toţi diplomaţii erau lucraţi informativ de personalul de securitate ONU, format din foşti ofiţeri FBI sau CIA), la Naţiunile Unite se filma, se înregistra şi se fotografia. Tot ce se face în ONU rămâne pentru eternitate, ca urmare Andreescu trebuia să facă o figură frumoasă la locul de muncă. Andreescu apare deseori în presa vremii, susţinând discursuri la ONU pe diverse teme. Subiectul preferat de organele de partid şi de stat fiind "cursa înarmărilor, pacea şi securitatea" aşa cum reiese dintr-o ştire publicată în cotidianul România liberă la data de 30 noiembrie 1976. Andrescu a activat în cadrul Comisiei de Securitate ONU ca membru nepermanent în perioada 1976-1978, în Comisia a I-a şi a II-a a Adunării Generale ONU, în Comisia pentru pentru codul de conduită al companiilor transnaţionale sau în Comitetul pentru explorarea cosmosului în scopuri paşnice. Locotenentul major Emilian Andreescu a reprezentat România şi la Conferinţa ONU asupra Dreptului Mării, unde a avut colegi celebri ca Teodor Meleşcanu sau Lazăr Comănescu (vezi foto de grup).

Membri Misiunii Permanente (DIE) a României la ONU - New York, sâmbătă 25 octombrie 1977- Upstate New York - Exit 4. Sus cu pălărie, lt. major Emilian Andreescu, jos cu haină de piele Teodor Meleşcanu. Ceilalţi ofiţeri DIE sau diplomaţi: Nicolae Chiroiu, Ion Goriţă, Mitică Roşu, George Cartas, Dragoş Şerbănescu şi soţiile unora dintre ei.

N.O.

Când m-am dus la Parlament, la cantină, mă întâlnesc cu colegul meu Meleşcanu. Ce faci, pe unde mai eşti? Vom reveni şi la tovarăşul Dumitru Mazilu. Că toţi ăştia au fost cu mine la Conferinţa Dreptului Mării în perioada aia. Mai ales la cei din Secretariatul ONU, la cei din Secretariatul Internaţional care au fost: Stelică Ilinoiu, agentul meu, mort acum vreo 2 ani. Fi-sa e la Băsescu [consilier], Lascu Daniel spion fugit, frate-su era în Ministerul Comerţului Exterior.

Fotografie în premieră. Locotenent Emilian Andreescu ofiţer "D" al unităţii UM 0920/V2 – Spionaj Politico-Economic America şi alte regiuni, în uniformă. Micul detaliu care-i deosebeşte pe ofiţerii DIE de ceilalţi securişti este lipsa însemnului de armă de pe epoleţi. Spionii externi nu aveau însemn de armă. Fotografia de legitimaţie era unică şi strict secretă. Cei care păstrau astfel de fotografii puteau fi excluşi din DIE sau chiar condamnaţi.

Ulterior, prin anii '80, pentru toţi ofiţerii români au fost înlocuite petliţele cu însemne metalice.

Carieră şi pregătire

L-am găsit pe Emilian Andreescu cu ajutorul unor colegi de spionaj la ONU din anii '70. Spre surprinderea mea, fostul cercetător la New York stă într-un apartament modest cu două camere în apropiere de Primăria Sectorului 1. Deşi ar putea să ceară retrocedarea proprietăţilor şi terenurilor înaintaşilor săi, boieri cu stare, Andreescu trăieşte într-o sărăcie lucie. În casa lui, nici urmă din bunăstarea securiştilor postdecembrişti, mulţi dintre aceştia având proprietăţi şi vile care se rotesc după soare pe tot cuprinsul ţării. Deşi prin mâinile sale au trecut milioane de dolari cât a lucrat în întreprinderile de comerţ exterior şi băncile Securităţii (Chimimport sau Bancorex), spionul Emil este "rupt în cur", cum spune românul. Mobila casei este veche de pârâie, iar covoarele cu ţesătura rărită au peste 30 de ani. Singurul lucru nou la vedere este o plasmă agăţată pe perete şi aceea achiziţionată în rate. Andreescu are TV nou, dar nu are cablu, aşa că prinde 2-3 programe cu o antenă montată în balcon pe vremea lui Ceauşescu. Deşi este sărac lipit şi trăieşte de pe azi pe mâine cu un munte de datorii în spinare, gorjeanul stă cu coada pe sus. Şi-a luat patalama de jurist la peste 60 de ani şi acum învaţă pentru examenele de limbă engleză Toefl şi Cambridge. Sărăcia l-a împins să facă acelaşi lucru ca în studenţie: ghid turistic. Fişa postului include de cele mai multe ori şi căratul bagajelor. La vârsta lui, spionul nu poate face nazuri. Îl căutasem să-mi povestească câte ceva din vremurile bune, mai ales despre cei avuţi în coordonare, ofiţeri celebri, unii dintre aceştia personalităţi marcante ale zilelor noastre. Voiam să aflu câte ceva despre agentul său de la New York, S. Ilinoiu, tatăl unei consiliere apropiate preşedintelui Traian Băsescu sau despre doctorul B.Marinescu, pregătit intens de DIE pentru SUA. Fostul spion este o adevărată enciclopedie, dar...

„Baza operativă e a ţării. De ăştia nicio vorbă....!", mă repezi el. Agentura este tezaurul ţării, chiar şi acum după atâţia de ani, e de părere Andreescu. Cuvântul securist îl scoate din sărite. În opinia lui, DIE a fost o elită, un departament independent care avea prea puţin de a face cu Securitatea. Nici de Pacepa "trădătorul" nu vrea să audă. Nu ştie de unde am informaţiile şi fotografiile publicate deja (imaginea cu ofiţerul la costum este chiar fotografia sa de dosar), dar confirmă o parte din informaţii şi este de părere că majoritatea colegilor săi erau luaţi direct din topul facultăţilor de la acea vreme.

"Ei au beneficiat de entuziasmul şi patriotismul generaţiei 1968. Noi ăştia am fost! Dacă nu erau trădările acelea, duceam România departe.... Dacă nu se întâmpla nenorocirea Pacepa să distrugă generaţia mea.", spune Andreescu.

Pregătirea unui ofiţer DIE pentru post era de durată. Dar existau şi excepţii. Ofiţerul "D" putea prelua o parte sau toată reţeaua aflată pe teritoriul altui stat, apoi era obligat să o mărească şi să o îmbunătăţească. De obicei viitorul cercetător sau diplomat făcea cursuri la Ştefan Gheorghiu, apoi continua pregătirea la Ministerul Afacerilor Externe. Rezerviştii spun că metoda de pregătire era complet imbecilă, pentru că prezenţa în mai multe instituţii deodată însemna deconspirare. Emil Andreescu a preluat din mers agentura spionului Neculae Ropotean. A fost nevoit să se descurce pentru că nu i-a predat nimic ofiţerul dinaintea sa. Norocul lui Emil a fost că ştia pe de rost agenţii lui Ropotean şi ai altor ofiţeri din dosarele pe care le coordona în Centrala DIE. Dealtfel, aceasta se pare că a fost cea mai mare calitate a fostului ofiţer DIE – o memorie fenomenală.

„Ţineţi minte ce vă spun. Generaţia de Comerţ Exterior, în special după 1965, au fost baza spionajului românesc până la Pacepa şi după. Probabil şi acum. Nu puteai să trimiţi un ofiţer cu pregătire la Băneasa, luat după principiile alea ale epocii, din producţie sau chiar din liceu. Făcut la şcoala de Securitate Băneasa, să-l trimiţi să facă Comerţ Exterior, când el nu avea pregătire. Sau pe ăştia de la şcoala de miliţieni de pe Olteniţei. Ei ce făceau? În anul trei îi băgau la Drept şi nu învăţau nici drept nici altceva. Ieşeau şi ei cu o diplomă de jurist. Un fals. Făceau nişte cursuri de teorie generală a dreptului, în cadrul unei şcoli axate pe contraspionaj ...", spune fostul spion.

Emilian crede că după "marea epurare" din anii '60, la externe au fost cooptaţi cei mai buni studenţi, de obicei şefii de promoţie din toate facultăţile ţării. Mai ales cei care terminaseră Facultatea de Comerţ Exterior sau vorbitorii de limbi străine. Încă din vremea studenţiei, Emil Andreescu vorbea fluent engleză, franceză, spaniolă, rusă şi germană.

Certificatele eliberate de celebra Academie Ştefan Gheorghiu dovedesc faptul că, după toate standardele PCR, ofiţerul Andreescu era bine pregătit politico-ideologic pentru activitatea externă. Are note maxime la: „Momente principale din istoria patriei, a Partidului Comunist Român şi a mişcării muncitoreşti din România sau Coordonatele şi principiile politicii externe ale partidului şi statului nostru", discipline predate intens pentru îndoctrinarea cadrelor. Andreescu a trecut prin multe şcoli specializate. La şcoala DIE din Brăneşti, comandant era generalul Budişteanu, tatăl Cameliei, fostă colegă de liceu cu Emilian. La Brăneşti, viitorii externişti erau iniţiaţi în tehnici speciale ca lucrul cu cerneluri speciale, substanţele speciale de desprindere a peliculei de gelatină de pe celuloid, legendarea, micropunctarea, comunicaţiile prin cifru personal, supracifru, cifru de stat, filmul umed, etc. Alţi colegi de liceu pe care avea să-i mai întâlnească în sistem sunt: fostul consilier acoperit la Washington Dan Costel, dar şi pe Anca, fata demnitarului comunist Leonte Răutu, căsătorită Oroveanu. Aceasta din urmă, intrată sub protecţia lui Andrei Pleşu după evenimentele din '89. Chiar după ce a fost scos din externe, Emil Andreescu nu a terminat cu şcolile. În 1981, pe când era trimis în pregătire la Regimentul I Securitate Băneasa (unde este acum Jandarmeria – foto în uniformă cu arma), l-a avut coleg de cameră pe celebrul scriitor M. Cărtărescu, sublocotenent de Securitate, adus într-o concentrare cu scoatere din producţie de o lună. Spionii externi îşi amintesc de astfel de concentrări ale celor care făcuseră armata la Securitate (absolvenţi de drept, litere, limbi străine, istorie, filozofie) ca fiind ceva normal. Era trecerea de la ofiţeri în rezervă, la activişti de partid. Un viitor activist caricaturist desena, iar Cărtărescu scria epigrame toată noaptea pentru revista Activistul. Îi mâncau ţânţarii până adormeau.

Agentura

Agenţii erau cunoscuţi de ofiţerii coordonatori din Centrală şi de ofiţerul de la post, cel care ţinea direct legătură cu ei. Sistemul copiat de la sovietici funcţiona după nişte reguli simple: ofiţerul DIE din Centrală coordona agenţii şi ofiţerii de legătură 2-3 ani, apoi era trimis în locul unuia dintre ei. Locotenenţii proaspăt încadraţi la V2 Emil Andreescu şi Ilie Nedelcu - nume conspirativ Nisipeanu aveau la coordonare ofiţeri pe agenţia economică New York, plus toţi ofiţerii de pe partea ONU - domeniu politic. Pe spaţiul canadian erau coordonatori ofiţerii "D" Ilie Suba şi Rădulescu Viorel. În lipsa coordonatorilor pe America, Emil Andreescu a ajuns să cunoască baza operaţională a 4-5 vechi ofiţeri epuraţi. Ajuns la post, i-a luat pe rând pe toţi şi s-a împrietenit cu ei. Vechea gardă (din vremea generalului Ion Mihai Pacepa) spune că, spre deosebire de omologii lor americani, externiştii români nu dispuneau de fonduri pentru cumpărarea agenţilor. Trebuiau să-şi folosească priceperea şi de cele mai multe ori şantajul.

Unul dintre ofiţerii coordonaţi din sediul V2 de pe Mătăsari de Emil Andreescu (al treilea din stânga în fotografie) era Constantin Săpătoru (primul din stânga), trimis la spionaj pe agenţie economică alături de Ion Datcu (al doilea din stânga, cu pălărie, nume similar cu ambasadorul Ion Datcu). Imaginea a fost surprinsă pe aeroportul din Washington, în aşteptarea preşedintelui Nicolae Ceauşescu, în vizită în SUA la invitaţia omologului american Richard Nixon. După '90, doi dintre aceștia aveau să lucreze în sistemul bancar sau în fondurile de investiţii. Andreescu a ajuns consilier la Bancorex, Banca Agricolă şi Banca Armatei, iar Săpătoru în Consiliul de Încredere, al faimoasei GELSOR, alături de Ion (Luigi) Ciulu, ofiţer acoperit pe ţările arabe, Constantin Rudăreanu, Victor Velişcu sau Mihai Tirigan. Asta ca să înțelegeți mai bine cine avea grijă de banii dumneavoastră la FNI ! Ultimul personaj din dreapta imaginii era şoferul reprezentanței care se ocupa printre altele şi cu problemele tehnice sau contrafilajul.

"Ştiţi când m-am înfuriat eu? Ăsta, Predoiu (este vorba despre generalul Silviu Predoiu, adjunct al directorului SIE), ne vorbea la Brăneşti, la adunări: Domne', noi avem ofiţeri care vin la servici cu Lamborghini şi cu nu ştiu ce maşini de lux.", spune Andreescu fluturându-mi pe sub nas fluturaşul cu ultima pensie. Şase sute de lei şi ceva. Când era la post, la New York, Emil deconta obligatoriu şi ultimul cent cheltuit cu agenţii la masă. Cadourile scumpe erau o raritate.

"Şi acum vă spun... I-am văzut. Au aer condiţionat în Mătăsari, poza aia de aţi dat-o dumneavoastră (fostul sediu UM 0920-V2)", încheie Andreescu.

Nota Ofiţerului

Trădătorii au dat o mare lovitură, începând cu 1972, prin cele două acţiuni de amploare denumite "Cenuşa". Au ars sute de mii de dosare de informatori pentru a se acoperi. Prima mare acţiune a avut loc prin '72, apoi a mai avut loc una puţin înainte de fuga lui Pacepa. S-au distrus toate dosarele operative cu informatori membri de partid. Până în 1972 nu se ţinea cont dacă informatorul era membru de partid sau nu. Probabil că ăştia care erau marii trădători, tocmai ca să acopere, pentru că între timp intraseră mulţi în partid, d-ăştia cu dosare ... I-au băgat în cap lui Ceauşescu ... După ce s-au ars toate dosarele, noi nu am mai avut voie să recrutăm membri de partid. Nu Securitatea trebuia să verifice Partidul, ci Partidul trebuia să verifice Securitatea. Toţi ăştia care aveau dosare nasoale la Securitate, li s-a ars tot, inclusiv activitatea lor de informatori. Se făcea proces verbal că s-a ars dosarul numărul... S-au dus. E scrum. S-a spus aşa: "pe membri de partid nu-i mai recrutaţi voi cum vreţi. Veniţi la noi la partid, să vă dăm noi voie". Când pleca la post tovarăşul cutare, noi ne duceam la primul secretar şi ăla îl chema şi îi spunea: " Tovarăşul X, Partidul te trimite la post în Oagadugu şi ai sarcină de partid. Şi el urma sarcina în calitate de comunist. Ai sarcină de partid să colaborezi cu tovarăşii de la Securitate. Şi cu asta basta. El devenea în clipa aia colaborator-coleg. Ei deveneau un fel de semi-ofiţeri din punctul de vedere al sistemului şi al modului în care erau încadraţi. Între colaboratori erau unii foarte buni şi aceştia aveau statut de rezidenţi. Erau plătiţi ca rezidenţi şi li se făceau dosare de semi-ofiţeri. Printre ăştia era şi colegul meu, domnu' Balthazar. El era mai mult decât colaborator, el era deja semi-ofiţer cu plată. Acei colaboratori prolifici şi productivi, primeau statut de semi-ofiţeri, pentru că primeau bani. Erau retribuiţi lună de lună.

În 1978, Andreescu a venit în concediu în România şi nu s-a mai întors la post. Se pare că a fost oprit în ţară datorită trădării generalului Pacepa, la recomandarea şefului său colonelul Gheorghe Horotan. Agentura lui a fost preluată de celebrul Liviu Turcu, care a defectat în ianuarie 1989. Emil Andreescu a fost scos definitiv din sistem în anul 1983.

Eduard Ohanesian

(fragment din volumul II al cartii Puterea din Umbra aparut la editura Junimea 2011)

Sotii batausi, dati afara din casa - legea a trecut de Parlament

Femeile agresate vor putea solicita evacuarea sotilor batausi din casa. De asemenea, agresorul va putea fi obligat sa isi despagubeasca victima si va fi amendat in cazul in care mai intra in contact cu aceasta.

Proiectul de modificare a legii de combatere a violentei in familie, initiat de deputatul PDL Petru Movila, a trecut, marti, de Parlament, cu 166 de voturi "pentru", Camera Deputatilor fiind for decizional.

"Este un succes al colaborarii intre societatea civila si clasa politica. Acest demers legislativ a fost initiat in urma consultarilor cu reprezentantii Centrului de Mediere si Securitate Comunitara Iasi si ai altor ONG-ri. (...)

Noua lege aduce astfel doua modificari esentiale in acest sens: victima violentei in familie poate cere instantei un ordin de protectie si un ordin de restrictie fata de agresor. Legea urmeaza sa fie promulgata de presedintele tarii in maxim 30 de zile si, dupa ce va fi publicata in Monitorul Oficial, va intra in vigoare", transmite deputatul Petru Movila intr-un comunicat remis Ziare.com.

Sotii batausi, dati afara din casa. Vezi ce alte sanctiuni vor primi agresorii

Vorbim de violenta domestica atunci cand o persoana incearca sa controleze si sa-si impuna puterea asupra partenerului sau intr-o relatie intima, iar acest abuz poate fi fizic, emotional ori abuz financiar.

In cazul unei agresiuni in familie, victima poate sa fie sotie, copil, frate, dar si parinti.

Ce sanctiuni primeste agresorul

Potrivit legii, victima are dreptul sa se adreseze instantei si sa solicite ordin de protectie cu caracter provizoriu, iar instanta poate sa interzica agresorului sa ramana sau sa se reintoarca in locuinta comuna.

De asemenea, instanta poate sa-l oblige pe agresor sa suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecata, cele generate de adapostirea victimei.

Victima poate sa ceara ordin de restrictie care prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, pastrarea distantei de minimum 200 de metri fata de persoana vatamata, interzicerea oricarui contact telefonic sau corespondente. Acest ordin de interdictie nu poate depasi doi ani, se mai arata in lege.

De asemenea, legea prevede si sanctionarea cu amenda intre 1.000 si 5.000 de lei pentru refuzul primirii in adapost ori refuzul de a acorda asistenta medicala victimelor, amenda intre 500 si 1.000 de lei pentru refuzul parasirii adapostului in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut, amenda intre 500 si 1.000 de lei pentru incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla victima.

Semnarea documentului de catre presedintele Traian Basescu este ultimul pas pentru ca documentul sa devina lege.

Ziare.com

Subscribe to comments feed Comentarii (5 publicate)

avatar
Servena 03/06/2016 18:57:58
I really apeitcrape free, succinct, reliable data like this.
avatar
Keylon 07/06/2016 08:53:36
This site is like a <a href="http://bgiwwrednhk.com">clsosraom,</a> except I don't hate it. lol
avatar
Christiana 07/06/2016 15:48:00
Ecomenios are in dire straits, but I can count on this! http://bbtaavwg.com ihfvxz [link=http://eoxuonjymjg.com]eoxuonjymjg[/link]
avatar
Bison 09/06/2016 04:47:02
Boom <a href="http://yytqbhxyol.com">shlkkaaaa</a> boom boom, problem solved.
avatar
Heaven 10/06/2016 09:53:31
I wanetd to spend a minute to thank you for this. http://pcccjzdcd.com nhpkveqf [link=http://gsuwqds.com]gsuwqds[/link]
total: 5 | afişare: 1 - 5

Spune-ţi părerea despre acest articol!

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Te rog să introduci codul din imagine:

Captcha
  • Trimite unui prieten Trimite unui prieten
  • Versiune pentru imprimantă Versiune pentru imprimantă
  • Versiune text Versiune text

Informatii Autor

Administrator

Articolul este etichetat cu:

Acest articol nu are etichete

VOTEAZĂ ACEST ARTICOL

0