Home | DEZVĂLUIRI | Cum se învârt banii la verificarea integrităţii. Idealurile Revoluției au fost batjocorite. Legea lustrației, părtinitoare și ridicolă

Cum se învârt banii la verificarea integrităţii. Idealurile Revoluției au fost batjocorite. Legea lustrației, părtinitoare și ridicolă

Publicat de
Cum se învârt banii la verificarea integrităţii. Idealurile Revoluției au fost batjocorite. Legea lustrației, părtinitoare și ridicolă

Cum se respectă legea şi cum se învârt banii la verificarea integrităţii. Căţeii lui Traian Băsescu de la ANI. Multiubită de preşedintele Traian Băsescu, care-şi satisface prin ANI poftele de răzbunare împotriva opozanţilor săi politici *** Idealurile revolutiei batjocorite dupa 22 de ani. PDL face lege pentru protejarea propriilor lustrabili *** Premierul a fost lasat in offside de serviciile secrete. De ce nu a fost informat M.R.Ungureanu despre coruptia unui secretar de stat? *** Chiar dacă Antonescu a aflat că Meleşcanu n-a fost agent secret acoperit ori descoperit, e foc şi pară *** Alegeri prezidenţiale anticipate. Totul pentru Ungureanu *** PSD: CNA, controlat politic - ofera certitudinea abuzurilor *** Legea Lustratiei nu vizeaza toti procurorii - autorii amendamentului controversat *** Antonescu: Lustratia s-a ratat acum 20 de ani, puterile straine nu ne-au ajutat *** Teodor Melescanu, o reevaluare periculoasa (Opinii) *** Vosganian: Legea Lustratiei este partinitoare si pe alocuri ridicola *** Alina Mungiu-Pippidi: Lustratie, dar nu pentru securisti

Cum se respectă legea şi cum se învârt banii la verificarea integrităţii
Căţeii lui Traian Băsescu de la ANI

Cetăţeanul Alexandru Cătălin Macovei a fost desemnat vicepreşedinte al ANI la înfiinţarea acestei instituţii, în 2007, iar în 2008 a devenit primul preşedinte al ANI, în urma unei proceduri de selecţie organizate de Consiliul Naţional de Integritate. Preşedintele ANI este licenţiat al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o cu o medie mediocră, iar în perioada 1995-2006 a activat ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Giurgiu (unde a fost procuror şef) şi la Direcţia Naţională Anticorupţie. În 2006, Macovei a fost dat afară din DNA (procurorul şef Daniel Morar poate confirma) pentru ineficienţă în activitate şi absenţe repetate de la serviciu. Conform unor surse din DNA, procurorul Macovei avea obiceiul să frecventeze restaurantele în timpul serviciului, împreună cu actualul secretar general al ANI, Horia Georgescu (mâna sa dreaptă), care activa atunci ca specialist economico-financiar la DNA şi care a fost eliberat din funcţie pentru aceleaşi motive. Până la numirea sa la ANI, Macovei a fost director al „Direcţiei Generale Juridice" a unei societăţi comerciale pe care nu o nominalizează în CV-ul său. Promovarea lui Alexandru Cătălin Macovei în fruntea ANI s-ar datora, potrivit unor surse, legăturii sale de rudenie cu fostul ministru al Justiţiei, Monica Luisa Macovei (mai exact, cu fostul soţ al acesteia).

Înfiinţată prin Legea nr. 144/2007, Agenţia Naţională de Integritate constituie o instituţie unică în România şi unicat în Uniunea Europeană având surate în Albania, Muntenegru, Mauritius, Singapore, Hong Kong şi Coreea de Sud. Moşită de fostul ministru al justiţiei, Monica Luisa Macovei, ANI a fost acceptată şi votată de clasa noastră politică ca să facă pe plac Europei pe frontul luptei anticorupţie declanşate înainte şi după aderarea la UE. Societatea civilă şi opinia publică românească şi-au pus însă mari speranţe că ANI va combate, va contracara şi va diminua corupţia la nivel înalt. După aproape cinci ani de la naştere, speranţele par a fi însă deşarte. Deşi are în jur de 200 de angajaţi, mulţi cu salarii peste sau apropiate de cele ale parlamentarilor, deşi are ca şef (preşedinte), cu rang de secretar de stat, un fost procuror şi deşi a beneficiat în anii de activitate de bugete mai mult decât generoase, comparativ cu alte instituţii importante ale statului, ANI a înaintat anual la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie mai puţine sesizări decât degetele de la două mâini, adică mai puţin de o sesizare pe lună (fapt confirmat inclusiv de procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, într-o declaraţie făcută la Satu Mare). Iar majoritatea acestor sesizări au fost soluţionate cu neînceperea urmăririi penale (NUP). Pe de altă parte, după cinci ani de activitate, instanţele din România n-au confirmat (definitiv şi irevocabil) mai multe sesizări ale ANI decât degetele de la o mână.

Ce este şi mai grav, şefii şi inspectorii ANI au săvârşit grave abuzuri procedurale şi gafe juridice lamentabile în numeroase cazuri, ca, de exemplu, în cele privind pe fostul ministru al Mediului, Nicolae Nermischi (PSD), fostul ministru al Sănătăţii, deputatul Eugen Nicolăescu (PNL), fostul ministru al Tineretului şi Sportului, senatorul Luminiţa Plăcintă (PDL), fostul ministru al Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea (PDL), fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană (PSD), senatorul PNL Mircea Diaconu, senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu, poetul Mircea Dinescu (membru al Colegiului CNAS). A devenit tot mai evident că, dacă preşedintele Băsescu era iritat de vreun ministru, parlamentar sau alt demnitar, ANI dădea un comunicat de presă că „proscrisul" este cercetat cu privire la modul de dobândire a averii sau pentru cazuri mai mult sau mai puţin închipuite de incompatibilitate. A devenit tot mai clar că ANI este o jucărie în mâinile preşedintelui jucător, o executantă întocmai şi la timp a comenzilor primite de la Palatul Cotroceni împotriva unor opozanţi sau neagreaţi politici. Beneficiind de înalta şi înălţătoarea protecţie prezidenţială, şefii de la ANI şi-au permis să sfideze pe toată lumea şi, în mod deosebit şi ostentativ, Parlamentul, forul legiuitor suprem, care nu numai că i-a emis certificatul de naştere, dar căruia ANI îi este subordonată, prin intermediul Consiliului Naţional de Integritate, care este ales de Senat. Şefii de la ANI au atins culmea sfidării faţă de Parlament în toamna anului trecut, când, deşi au fost convocaţi în scris, au refuzat, în trei rânduri, să se prezinte în faţa Comisiei juridice şi a Comisiei pentru drepturile omului din Senatul României pentru a răspunde faţă de acuzaţiile ce le sunt aduse printr-un raport al Curţii de Conturi a României.

Conform raportului transmis Senatului de Curtea de Conturi a României în anul 2011, în urma controalelor efectuate de această instituţie la Agenţia Naţională de Integritate în perioada 2008-2010 au fost constatate o serie de nereguli în activitatea ANI, cea mai mare parte generatoare de prejudicii pentru fondurile publice, prejudiciul total stabilit fiind de 508.713 lei. Principalele nereguli consemnate în raportul Curţii de Conturi sunt următoarele:

„1. Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate a delegat competenţa de ordonator de credite secretarului general, limitând această competenţă numai la situaţiile în care preşedintele nu se află în instituţie. Cu toate acestea, secretarul general a exercitat aceste atribuţii şi în alte cazuri în care, ordonatorul de drept, conform fişelor de prezenţă, s-a aflat în instituţie.

2. Structura organizatorică a Agenţiei Naţionale de Integritate, a fost aprobată de preşedintele Agenţiei, fără a ţine seama de limitele stabilite prin prevederile legii bugetului de stat, în sensul că:

- nu au fost respectate prevederile bugetare în ceea ce priveşte numărul total şi structura funcţiilor de conducere, instituţia angajând personal pe funcţii de director general, director general adjunct şi şef serviciu fără a avea posturi aprobate prin anexa 3 la legea bugetului de stat;

- au fost prevăzute 7 posturi de inspectori de integritate superiori treapta 1 cu un salariu de bază de 3500 lei în timp ce prin anexa 3 la legea bugetului de stat au fost aprobate posturi de inspectori de integritate de rang inferior, cu un salariu mai mic.

3. Agenţia Naţională de Integritate a organizat cabinetul vicepreşedintelui (asimilat cu funcţia de subsecretar de stat) şi a angajat personal în cadrul acestuia prin încălcarea prevederilor legale care nu permiteau organizarea unui cabinet la nivelul acestei funcţii. În plus, funcţionarea ilegală a cabinetului a continuat şi în perioada în care funcţia de vicepreşedinte nu a fost ocupată.

De asemenea, cabinetul preşedintelui a fost organizat în condiţiile încălcării prevederilor legale, numărul de personal din cadrul acestui cabinet fiind depăşit cu un post de consilier personal.

4. Instituţia verificată a încălcat prevederile legale în vigoare cu privire la numirea prin detaşare a personalului în cadrul Agenţiei Naţionale de Integritate.

Astfel, un angajat al cancelariei Primului Ministru a fost detaşat la Ministerul Justiţiei pe o funcţie de execuţie, iar ulterior, numit pe funcţia de consilier al ministrului justiţiei, pe durata mandatului acestuia. La numai două zile de la această numire şi totodată cu câteva zile înainte de încetarea mandatului ministrului justiţiei, acesta, la rândul său, a dispus detaşarea persoanei respective la Agenţia Naţională de Integritate, pe o funcţie publică de execuţie. Astfel, în momentul detaşării, statutul şi funcţia pe care această persoană o deţinea în cadrul Ministerului Justiţiei, precum şi durata de ocupare a funcţiei, nu permiteau o astfel de detaşare.

5. Agenţia Naţională de Integritate a suportat, din bugetul său pe anul 2008, indemnizaţia de şedinţă pentru reprezentantul Ministerului Justiţiei (secretarul general al agenţiei – domnul Horea Georgescu) în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plata indemnizaţiei s-a efectuat, contrar prevederilor legale din bugetul Agenţiei Naţionale de Integritate şi nu din bugetul Ministerului Justiţiei.

6. Activitatea de achiziţii publice s-a desfăşurat cu nerespectarea prevederilor legale, astfel:

a). programul anual al achiziţiilor publice nu a fost corelat cu bugetul aprobat, nu a fost actualizat în funcţie de achiziţiile efectuate pe parcursul anului şi nu a fost corelat cu programul de investiţii publice, respectiv cu poziţia „Alte cheltuieli de investiţii";

Totodată, pentru achiziţiile publice finanţate de la titlul „cheltuieli de capital" instituţia s-a orientat preponderent către „cumpărarea directă", în defavoarea procedurilor în sistem competiţional, procedându-se la:

- divizarea unor poziţii înscrise în lista „Alte cheltuieli de investiţii";

- calcularea eronată a valorii estimate a contractelor fără a se ţine seama de produsele similare, de valoarea cumulată, fără TVA, a produselor care se preconizau a se achiziţiona, sau de momentul prevăzut de lege pentru determinarea valorii estimate a contractelor;

- elaborarea de specificaţii tehnice cu referiri la brandul producătorului fapt care a determinat achiziţionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe cu precădere prin cumpărare de la un anumit furnizor, cu vicierea mediului concurenţial.

b). Agenţia Naţională de Integritate a achiziţionat servicii de închiriere constând într-un apartament duplex într-o zonă centrală a capitalei achitând pentru o perioadă de trei luni suma de 85.832,12 lei, în condiţiile în care:

- în perioada 07 noiembrie 2008 – 31 ianuarie 2009, în care contractul de închiriere a produs efecte, sediul respectiv nu a fost utilizat;

- nu a fost efectuată o evaluare a spaţiului de care dispunea Agenţia, pentru a determina şi justifica situaţia care a generat necesitatea şi oportunitatea închirierii apartamentului şi efectuarea plăţilor din credite bugetare;

- chiria lunară prevăzută în contractul încheiat se situează aproape de valoarea estimată iniţial pentru toată perioada contractului, de două luni, ceea ce constituie un indiciu că achiziţia s-a efectuat la un preţ dublu faţă de cel real, fapt de altfel confirmat de preţurile de pe piaţa imobiliară din perioada respectivă, pentru aceeaşi zonă.

De asemenea, Agenţia Naţională de Integritate a încheiat în luna iulie 2008 un contract de achiziţii publice în valoare de 11.777 euro (echivalentul a 42.900 lei la cursul din perioada încheierii contractului) cu o durată de 4 luni, având ca obiect închirierea a 30 de sisteme informatice, în condiţii de lipsă de transparenţă şi cu cheltuirea neeconomicoasă şi ineficientă a resurselor bugetare. Concluzia se bazează pe faptul că preţul închirierii pe bucată, pe cele 4 luni, reprezenta 58,6% din preţul unui echipament nou cu aceleaşi performanţe tehnice, de tipul celor pe care agenţia le achiziţionase într-o perioadă anterioară. Deosebit de acestea, procedura de achiziţie nu s-a derulat în condiţii de transparenţă, iar echipamentele nu au fost închiriate pentru lucrări care ar fi putut comporta o anumită urgenţă, ci pentru activitatea permanentă a instituţiei, ceea ce conduce la concluzia că soluţia adoptată a fost dezavantajoasă pentru bugetul statului, întrucât, aşa cum reiese din analiza efectuată, echipamentele care puteau asigura necesităţile funcţionale puteau fi achiziţionate, la un preţ echivalent cu chiria pe aproximativ 7 luni.

7. Alte nereguli:

- nerespectarea prevederilor legale privind dotarea cu autoturisme, agenţia deţinând un autoturism în plus faţă de normativul legal;

- efectuarea cheltuielilor cu carburanţii şi serviciile de telefonie fără respectarea principiilor eficienţei şi economicităţii;

- nereguli în procesul de inventariere a patrimoniului în conformitate cu prevederile legale;

- neelaborarea de norme proprii de control intern, în conformitate cu prevederile legale."

Curtea de Conturi a României a emis Decizia nr. 4/21.07.2009, prin care a dispus măsuri de cuantificare integrală şi recuperare a prejudiciilor generate de neregulile menţionate la punctele 2,3,4,5 şi 6b de mai sus, precum şi măsuri de înlăturare a celorlalte nereguli, menţionate la punctele 1, 6a şi 7 de mai sus. Agenţia Naţională de Integritate a contestat decizia emisă atât la Curtea de Conturi cât şi la instanţa de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti, care a admis plângerea ANI şi a anulat integral Decizia Curţii de Conturi nr. 4/21.07.2009. Curtea de Conturi a declarat recurs, pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a admis prin Decizia nr. 5047/17.11.2010 (rămasă definitivă şi irevocabilă), dispunând respingerea în totalitate a acţiunii ANI. În consecinţă, prejudiciul total de 508.713 lei trebuie imputat preşedintelui Cătălin Macovei şi secretarului general Horia Georgescu, în calitate de ordonatori principali de credite ai Agenţiei Naţionale de Integritate. Referitor la acest prejudiciu, solicit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi /sau de neglijenţă în serviciu împotriva preşedintelui ANI, Cătălin Macovei, şi a secretarului general Horia Georgescu.

Modul în care aceştia au folosit fondurile publice arată o risipă greu de crezut pentru o instituţie însărcinată cu supravegherea averilor politicienilor şi funcţionarilor publici. Conform unor surse din ANI, preşedintele Macovei şi secretarul general Georgescu au organizat o licitaţie pentru achiziţionarea a patru autoturisme de teren pentru şefii instituţiei, solicitând prin caietul de sarcini ca un jeep să fie dotat cu scaun pentru copil, întrucât preşedintele ANI devenise tătic. Potrivit aceloraşi surse, la ANI a fost trucată licitaţia pentru serviciile de publicare electronică a declaraţiilor de avere. La licitaţie au participat două firme, SC Teamnet International SA, care a făcut o ofertă de 1,6 milioane de euro, şi SC Star Storage SRL, care a depus o ofertă de 1,9 milioane de euro. În mod normal, ar fi trebuit să fie declarată câştigătoare firma care a făcut oferta cea mai mică, dar licitaţia a fost anulată. Ulterior a fost organizată o altă licitaţie, la care s-a înscris doar SC Star Storage SRL, care a depus de data aceasta o ofertă de 3,3 milioane euro, pentru care i s-au atribuit serviciile de arhivare electronică. Referitor la această licitaţie, solicit DNA să se sesizeze sub aspectul unor posibile fapte de corupţie.

Senator Valer Marian

P.S. Cam aceasta este feciorelnica (în fapt, minora) şi multiubita ANI. Multiubită de preşedintele Traian Băsescu, care-şi satisface prin ANI poftele de răzbunare împotriva opozanţilor săi politici. Şi multstimată de birocraţia autistă de la Bruxelles (care o ridică în slăvi, alături de DNA, în rapoartele anuale pe justiţie ale Uniunii Europene) şi de marile cancelarii, îndeosebi de la Washington şi Londra (care o curtează şi o protejează prin ambasadorii lor în România). Am folosit în titlul declaraţiei cuvântul căţei, pentru că, am constatat şi pe pielea mea, câinii lui Băsescu sunt în altă parte, respectiv în serviciile secrete, îndeosebi în Serviciul Român de Informaţii (SRI). La finele lunii martie 2011, după o suită de declaraţii şi interpelări antiguvernamentale şi antiprezidenţiale, am fost invitat la ANI, pentru a fi înştiinţat că a fost declanşată din oficiu procedura de verificare a averii mele şi fiicei mele minore (11 ani), avere compusă dintr-un apartament cu 3 camere în Satu Mare, un teren de 14 ari în satul natal (Dăbâca, judeţul Cluj) şi un cont pentru salariu (la Banca Transilvania). Intuind că la mijloc este o tentativă palidă de intimidare, am făcut şi eu investigaţii, aflând că preşedintele ANI, Cătălin Macovei, s-a sesizat faptic din oficiu, în data de 11 ianuarie 2011, ca urmare a unei comenzi primite de la generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI (omul de încredere al preşedintelui Băsescu şi şeful de facto al principalului serviciu secret din România). Acest Coldea a ţinut să mi-o plătească pentru că l-am pomenit (cu câteva păcate, care între timp s-au înmulţit) într-o declaraţie politică făcută cu trei săptămâni înaintea sesizării ANI (în data de 22 decembrie 2010), intitulată „Gaşca lui Falcă". Mai mult, în cursul lunii mai 2011 am fost înştiinţat de un ofiţer SRI că la Satu Mare a venit un colonel SRI de la Bucureşti care investighează ce afaceri şi ce avere am. Toate acestea m-au împins să deduc că ANI este doar o anexă sau o cuşcă a SRI.

Idealurile revolutiei batjocorite dupa 22 de ani
PDL face lege pentru protejarea propriilor lustrabili

28 Februarue 2012 - Adrian Popescu

Cu o intarziere de 22 de ani, legea lustratiei, una dintre principalele revendicari ale Declaratiei de la Timisoara, a fost adoptata marti de Camera Deputatilor, intr-o maniera ce lasa loc la dezbateri furtunoase.

In esenta, legea ar fi trebuit sa limiteze accesul la functiile publice a fostilor demnitari comunisti. In practica, legea se limiteaza doar la numirile in posturile din institutiile publice, nu si la acele demnitati unde se organizeaza alegeri (presedinte al statului, primar, presedinte de consiliu judetean, consilier local sau judetean), astfel ca fostii nomenclaturisti vor avea dreptul sa participe la alegeri. Ei trebuie sa dea insa o declaratie pe proprie raspundere privind trecutul lor.

Mai mult, pe ultima suta de metri, parlamentarii PDL au scos din lege un paragraf privind lustrarea persoanelor care au detinut calitatea de sefi ai misiunilor diplomatice sau consulare in strainatate. In acesta categorie intra exact noul sef al SIE, Teodor Melescanu, diplomat de cariera inca de pe vremea comunismului.

Parlamentarii PDL au eliminat din legea lustratiei si pe cei care au ocupat functii de conducere in Uniunea Tineretului Comunist. Ca din intamplare, actualul premier Mihai Razvan Ungureanu a fost, in perioada 1985-1989, membru supleant in Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist, la fel ca si predecesorul sau Emil Boc, care a fost numarul doi in conducerea UTC in judetul Cluj, ocupand functia de presedinte al Uniunii Asociatiilor Studentesti Comuniste din Romania (UASC).


Cine va fi lustrat

Proiectul prevede, printre altele, ca vor fi lustrate persoanele care au avut functii politice de conducere retribuite de PCR, in aparatul central, regional, raional, al Partidului Muncitoresc Roman, membrii si membrii supleanti ai Comitetului central al PCR, membri ai Consiliului de stat, de ministri, directorii de editura.

Legea stipuleaza limitarea temporara a accesului la unele functii si demnitati publice pentru persoanele care au facut parte din structurile de putere si din aparatul represiv al regimului comunist in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Persoana care se afla in acest caz nu va putea fi numita pe o perioada de cinci ani consecutiv de la data intrarii in vigoare a acestei legi.

Initial, in legea votata in urma cu cateva luni tot de Camera Deputatilor, era prevazuta si interdictia, pe o perioada de cinci ani, pentru aceste persoane de a fi alese in functie, dar Curtea Constitutionala a decis ca aceasta prevedere este neconstitutionala.

In consecinta, membrii Comisiei juridice si plenul Camerei au decis sa existe interdictie doar pentru numirea in functii.


CNSAS ii va controla pe alesi

Persoanele care vor candida la o functie publica au obligatia doar sa dea o declaratie pe proprie raspundere privind trecutul lor.

In schimb, toti cei numiti in functii vor fi verificati dupa intrarea in vigoare a legii lustratiei. Institutia care se va ocupa de aceste verificari este CNSAS. Astfel, o persoana poate candida pentru functia de presedinte al tarii, dar poate fi blocata sa ocupe functia de prim-ministru, daca trecutul sau intra sub incidenta legii lustratiei.

Cei numiti in functii trebuie sa depuna un CV extins, in care sa enumere cronologic toate locurile de munca si functiile avute de la prima sa angajare. Alaturi de CV, acestia trebuie sa depuna si o declaratie pe propria raspundere potrivit careia nu au facut parte din aparatul represiv comunist.

"Subsemnatul,...., declar ca nu am facut parte din aparatul de partid si de stat comunist si nu am fost colaborator sau agent al fostei securitati", se arata in formularul care trebuie completat.

Cele doua documente vor fi verificate ulterior de CNSAS, la solicitarea conducatorului autoritatii publice din care face sau va face parte, insa decizia poate fi contestata in instanta. Formula seamana cu cea folosita in legea CNSAS privind colaborarea cu fosta Securitate.


Ion Iliescu: Legea lustratiei este "discriminatorie, aberanta si total inutila"

Fostul presedinte s-a opus vehement acestei legi: "Ar fi fost oarecum rational sa se discute despre o asemenea lege in primii ani de dupa caderea dictaturii, dupa 1989, anii “90. Asa incat mie mi se pare in general aberanta si inutila o asemenea lege intr-un cadru democratic de politica deschisa si cand se pronunta fiecare si este mai ales cenzura populara care decide asupra tuturor lucrurilor. Mi se pare absolut inutila o asemenea lege astazi, la 22 de ani dupa revolutie".

Ion Iliescu a detinut inalte functii in aparatul de stat si in PCR: secretar al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, membru al Comitetului Central al PCR, presedinte al Comitetului de organizare a Asociatiilor Studentesti, sef de sectie la CC al PCR, prim-secretar al CC al UTC, sef al Departamentului de propaganda al Comitetului Central al PCR, ministru pentru problemele legate de tineret, vice-presedinte al Consiliului Judetean Timis, presedinte al Consiliului Judetean Iasi, director la Editura Tehnica.


Pe cine afecteaza legea

Legea a fost adoptată cu amendamente formulate de deputații Mircea Toader (PDL), Mate Andras (UDMR) și Mircea Grosaru - minorităti naționale.

Ion Iliescu, membru al Comitetului Central al PCR, secretar al CC al PCR, membru al Consiliului de stat, prim - secretar al Consiliului Judeţean Iaşi și Octav Cozmâncă, secretar general al Consiliului de Miniştri al R.S.R. ar fi intrat sub incidența legii, dar nu mai ocupă funcții publice.

Totuși, sunt lustrabili senatorii Viorel Hrebenciuc, fost membru în Consiliul Judeţean al PCR Bacău și Șerban Mihăilescu, secretar al Consiliului de Miniştri cu grad de secretar de stat. În cazul lor, legea va fi aplicată abia după ce își termină mandatul.

De asemenea, sunt vizate persoanele care au făcut parte din structurile fostei Securităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică. Printre aceștia se numără Rodica Stănoiu (verdict CNSAS de colaborare cu Securitatea) și Dan Voiculescu (verdict
CNSAS de colaborare cu Securitatea).

Au mai fost incluși în lege ca lustrabili şi cei care au ocupat funcţii ca preşedinte sau preşedinte de secţii la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct.

Desi la propunerea lui Mircea Toader au fost scoși din legea lustrației cei care au făcut parte din conducerea UTC, unul dintre aceștia fiind chiar actualul premier Mihai Răzvan Ungureanu (fost membru supleant al CC în UTC), la propunerea deputatului UDMR, Mate Andras Levente, deputații au decis introducerea procurorilor angajati in perioada comunista în categoria personalelor lustrate, presa speculînd că cea vizată este Monica Macovei, fost procuror înainte de 1989.

Premierul a fost lasat in offside de serviciile secrete
De ce nu a fost informat M.R.Ungureanu despre coruptia unui secretar de stat?

28 Februarue 2012 - Adrian Popescu

Serviciile secrete au obligatia sa atentioneze autoritatile atunci cand au informatii despre coruperea unui inalt demnitar. Cu toate acestea, noul premier Mihai Razvan Ungureanu a fost suprins sa afle ca secretarul de stat George Costin, seful Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor, a fost retinut de procurorii DNA pentru luare de mita.

Presedintele si primul ministru sunt primii oameni din stat care primesc rapoarte de la serviciile secrete cu privire la zonele vulnerabile pentru coruptie.

Abia dupa ce procurorii l-au retinut pe George Costin, premierul a dispus eliberarea acestuia din functia de secretar de stat.

George Costin este acuzat ca, in calitate de presedinte al Asociatiei Decembrie 1989 Metrou Romania, impreuna cu mai multe persoane, intre care Mihai Bolocan si Serafim Cotenescu (presedintele unei asociatii de revolutionari din Campulung Muscel), a constituit si condus in perioada 2009 - 2011 un grup infractional organizat care viza obtinerea de beneficii financiare.

Practic acestia au perceput o taxa celor care depuneau cereri pentru preschimbarea certificatelor de revolutionar.

Persoanele respective au fost obligate sa incheie contracte de reprezentare, in baza carora plateau asociatiei diverse sume de bani.

Asociatia condusa de George Costin a obtinut astfel suma de 9.453.390 de lei, din care 2.470.000 de lei au fost virati in conturile personale ale lui George Costin.

Fostul secretar de stat pentru problemele revoluţionarilor George Costin şi cei doi membri ai Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", Mihai Bolocan şi Serafim Cotenescu, au fost arestaţi preventiv, marţi dupa-amiaza pentru 29 de zile, de magistraţii Tribunalului Argeş. Decizia instanţei nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Piteşti, potrivit MEDIAFAX. Cei trei au fost prezenţi în sala de judecată, fiind duşi apoi sub escortă în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş.

Potrivit unui comunicat al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, George Costin, care la momentul producerii faptelor era preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", iar ulterior a fost secretar de stat la Secretariatul de stat pentru problemele
revoluţionarilor din decembrie 1989, este cercetat pentru infracţiunile de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă continuată, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat.

Alături de Costin în acest dosar sunt cercetaţi şi Mihai Bolocan, membru al aceleiaşi asociaţii de revoluţionari, pentru infracţiunile de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă
continuată, spălare a banilor, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional organizat şi Serafim Cotenescu, de asemenea membru al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", pentru infracţiunile de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine de bani sau de foloase necuvenite, în formă continuată şi constituire a unui grup infracţional
organizat.

Conform DNA, în calitate de preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România" George Costin, împreună cu mai multe persoane, între care Bolocan şi Cotenescu, au constituit şi condus, în perioada 2009 - 2011, un grup infracţional organizat
care viza obţinerea de beneficii financiare. Grupul infracţional a fost organizat în perioada în care persoanele care aveau certificate de revoluţionar în baza Legii 42/1990 au formulat cereri pentru preschimbarea acestor acte şi pentru obţinerea adeverinţei în baza căreia ar i urmat să beneficieze de indemnizaţiile conferite de Legea 341/2004.

În calitate de preşedinte al Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", George Costin şi-a exercitat influenţa şi autoritatea asupra persoanelor îndreptăţite să preschimbe certificatele de revoluţionar, pentru a obţine pentru sine ori pentru altul sume de bani şi foloase necuvenite, menţionează procurorii DNA.

Astfel, Costin, în calitatea sa de preşedinte al asociaţiei, le-a impus membrilor să facă demersurile de preschimbare numai prin asociaţie şi nu în nume personal, prin Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, avertizându-i că, în caz contrar, vor fi excluşi din asociaţie. În acest fel, persoanele îndreptăţite să beneficieze de indemnizaţii au fost determinate să încheie contracte de reprezentare prin care erau obligate, după obţinerea drepturilor legale, să plătească asociaţiei anumite sume de bani şi anume: 12.000 lei şi 5% din suma totală încasată sau 15% din suma totală încasată cu titlu de indemnizaţie reparatorie începând cu anul 2004. În baza contractelor de reprezentare s-a constatat că a fost obţinută suma totală de 9.453.390 de lei, din care 2.470.000 de lei au fost viraţi în conturile lui George Costin.

"Pentru a disimula adevărata natură a provenienţei sumelor de bani, au fost încheiate 54 contracte de împrumut fictive semnate de George Costin, ca reprezentant al Aociaţiei Decembrie 1989 Metrou România, prin care ar fi fost dată cu împrumut suma totală de 5.500.000 lei unor membri revoluţionari, clauzele din contractele de împrumut fiind vădit neconforme cu realitatea, întrucât majoritatea persoanelor care au semnat contractele îşi primiseră deja drepturile în baza Legii nr.341/2004", precizează procurorii DNA. Printre beneficiarii contractelor de împrumut au fost persoane din conducerea Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", printre aceştia aflându-se şi Mihai Bolocan.
romaniacurata.ro

Chiar dacă Antonescu a aflat că Meleşcanu n-a fost agent secret acoperit ori descoperit, e foc şi pară

Emil Berdeli

Naivitatea domnului Crin Antonescu, ca să mă exprim elegant, poate fi o calitate. Şi asta pentru că, de regulă, râdem de naivi cu atâta înţelegere încât devin personaje pozitive. După ce Traian Băsescu l-a propus pe Teodor Meleşcanu în funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), şeful liberalilor a demonstrat că, deşi aplaudată de multe ori, naivitatea rămâne întotdeauna cea păcălită.

Luni, liderul liberal a spus: „Nu cred că Meleşcanu ar putea fi numit şef la SIE.” Pentru ca marţi să se supere foc pentru faptul că Meleşcanu doreşte să conducă spionii, declarând că o să-l dea afară din partid fiindcă s-a înţeles cu Băsescu peste capul său.

Nu doresc să repet că Antonescu a căzut grămadă în capcana lui Băsescu. Las această sarcină zecilor de analişti politici care se vor perinda pe toate televiziunile după validarea lui Meleşcanu. Spun doar că este de notorietate faptul că trei oameni l-au indicat pe Teodor Meleşcanu drept agent acoperit al serviciilor secrete de dinainte de 1989. Şi nu-i vorba despre fiştecine, ci despre: Mircea Răceanu, Ion Mihai Pacepa, Liviu Turcu, iar toţi ştiu foarte bine ce şi cum cu fosta Securitate. Pentru că sunt un ziarist cu un nivel deontologic ridicat, consemnez şi un răspuns băşcălios al lui Meleşcanu la acuzaţiile aduse: „N-am fost nici ofiţer acoperit, nici descoperit al Securităţii.”

Iată însă că domnul Antonescu chiar n-a anticipat că, la rigoare, ordinele se execută, nu se discută. Chestiunea era elementară fiindcă trecutul lui Teodor Meleşcanu nu plutea chiar într-o nebulosă. Mai mult, în loc să înghită găluşca după o bătălie pierdută, să pregătească o ripostă pe măsură, şeful PNL l-a înfierat cu mânie proletară pe colegul de partid, arâtând tuturor că naivitatea poate fi păguboasă şi chiar rudă bună cu prostia.

În ce-l priveşte pe Traian Băsescu, cel care a câştigat şi această rundă cu Antonescu, faptul că l-a propus pe Meleşcanu la SIE demonstrează că nu-i mai pasă de nimic. Şi, dacă tot nu-i pasă, continuă să practice un politicianism de două parale. A fost mai important să-l pleznească pe şeful liberalilor decât să ţină cont de interesele reale ale României, numind la SIE un om fără legătură cu „agenturili” - vorba lu’ Răposatu’.
Agentia.org

Alegeri prezidenţiale anticipate. Totul pentru Ungureanu

Apropierea alegerilor amplifică discuţiile din PDL legate de mişcările strategice pe care le pun la cale liderii partidului şi preşedintele Traian Băsescu. Printre parlamentarii PDL, ultimul scenariu dezbătut şi întors pe toate feţele este legat de prelungirea legislaturii actuale până în martie 2013 astfel încât alegerile parlamentare să coincidă cu alegerile prezidenţiale anticipate.

Unii democrat-liberali iau în serios scenariul amânării cu câteva luni a alegerilor parlamentare, alţii sunt însă sceptici cu privire la punerea lui în aplicare. "Vom avea alegeri parlamentare în martie 2013. Legislatura va fi prelungită până în martie ca să coincidă cu alegerile prezidenţiale anticipate", a declarat pentru RTV.NET un parlamentar PDL, care a preferat să-şi păstreze anonimatul.

Scopul acestei mişcări ar fi ca PDL să aibă o locomotivă electorală, astfel scorul pe care să-l obţină să fie mai mare decât cel indicat de actualele sondaje, iar locomotiva ar fi chiar actualul premier, Mihai Răzvan Ungureanu, pregătit să concureze împotriva candidatului USL, Crin Antonescu. "Va fi ţinut ca să mai crească în sondaje până în martie. Este modelul Putin", au spus sursele citate.

Demisia preşedintelui Traian Băsescu ar putea surveni chiar şi în cazul în care opoziţia va refuza categoric şi definitiv ideea modificării Constituţiei în sensul introducerii în legea fundamentală a Parlamentului unicameral de maxim 300 de membri, cu preţul scurtării mandatului actualului şef al statului.

"Are sens scenariul pentru că am avea certitudinea că venim cu un candidat în funcţie care are şanse să crească", a declarat un alt democrat-liberal. Alţi pedelişti nu cred însă că un astfel de scenariu ar fi realizabil. "Ar fi o forţare a Constituţiei. Şi ce rost ar avea?", s-a întrebat unul dintre juriştii parlamentari ai PDL. Senatorul Radu Berceanu exclude categoric varianta. "Este foarte greu de prelungit mandatul Parlamentului actual, conform prevederilor actuale. Pe lângă asta, ar fi nevoie de un acord cu opoziţia privind prelungirea şi să se modifice între timp Constituţia. Cei de la opoziţie ar vrea şi poimâine anticipate, nu văd cum ar putea fi ei de acord cu amânarea alegerilor. Aşa să discutăm despre variante de astea...", a declarat Berceanu.

Din punct de vedere tehnic, varianta nu este cu totul lipsită de fezabilitate, chiar dacă în Constituţie este fixat termenul mandatului de parlamentar la 4 ani, cu posibilitatea prelungirii doar în cazul stării de mobilizare, război, de asediu sau de urgenţă.

Portiţa este oferită de alineatul 2 al articolului 63 din Constituţie care prevede că "alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult trei luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului". De asemenea, alineatul 4 al aceluiaşi articol stipulează că mandatul Camerelor se poate prelungi până la întrunirea noului Parlament, perioadă în care nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate sau modificate legi organice.

Sociologul Sebastian Lăzăroiu a reintrodus în dezbaterea publică, săptămâna trecută, subiectul alegerilor prezidenţiale anticipate, amintind că preşedintele Băsescu şi-a exprimat mai demult disponibilitatea de a-şi scurta al doilea mandat, astfel încât prezidenţialele să coincidă cu parlamentarele, dacă opoziţia va fi de acord cu revizuirea constituţională.

La începutul lunii ianuarie şi preşedintele PSD, Victor Ponta, prezent la Timişoara, şi-a exprimat temerile legate de amânarea alegerilor parlamentare. “Mă aştept ca alegerile din noiembrie să fie amânate. PD-L va încerca orice pentru a câştiga aceste alegeri. Vor cumpăra voturi, vor fura voturi şi vor intimda oameni. Cu toate acestea, noi vom câştiga alegerile pentru că există o diferenţă prea mare între USL şi PD-L”, a spus Ponta.

Agentia.org

PSD: CNA, controlat politic - ofera certitudinea abuzurilor

Partidul Social Democrat a acuzat Partidul Democrat Liberal de subordonarea CNA, institutie despre care spune ca e folosita pentru "abuzuri".

"Partidul Social Democrat atrage atentia ca, prin incalcarea brutala a practicilor parlamentare, PDL a pus mana pe o institutie publica cu rol extrem de important in campania electorala", se arata intr-un comunicat remis Ziare.com de PSD.

Desi CNA nu are atributii referitoare la partide, ci la presa, PSD considera ca aceasta institutie e folosita pentru abuzuri impotriva formatiunilor de opozitie.

"In acest moment, Consiliul National al Audiovizualului este controlat de actuala Putere, ceea ce ofera certitudinea unor abuzuri la adresa Opozitiei si a televiziunilor care nu servesc interesele lui Traian Basescu si ale PDL", se mai afirma in comunicat.

PSD acuza PDL ca nu a respectat algoritmul parlamentar si a numit, la ultima sedinta pe aceasta tema, doi reprezentanti ai Puterii in CNA.

"Desi isi manifesta public disponibilitatea de dialog cu Opozitia si cu societatea civila, in realitate coalitia majoritara a instituit o adevarata tiranie a majoritatii. Dialogul clamat este doar o minciuna. In spatele acestui discurs se ascund demersuri concrete si explicite menite sa conduca la o permanentizare si consolidare a puterii.

Partidul Social Democrat doreste sa informeze ca, in virtutea algoritmului politic, l-a propus pe domnul Grigore Zanc pentru un nou mandat in CNA. Acesta a fost inca din 2004 membru al Consiliului si, la expirarea mandatului, in octombrie 2010, PSD s-a pronuntat pentru continuitate, sustinandu-l in continuare pe domnul Zanc pentru postul de la CNA.

Acest altgoritm vizeaza mentinerea unui echilibru intre Putere si Opozitie, fiind legitimat de votul popular. Dar, daca in cazul UDMR regula a fost respectata, in ceea ce priveste Opozitia, candidatul sustinut de PSD a fost respins, in locul sau fiind numit candidatul PDL", mai spun cei din PSD.

PDL e acuzat ca a pregatit inca din 2010 CNA pentru campania electorala.

"Din octombrie 2010 si pana acum, in pragul campaniei electorale pentru alegerile locale, actuala Putere nu a fost interesata de numirea unor noi membri in CNA. Este clar ca PDL se pregateste sa foloseasca toate institutiile statului in campania electorala, anuland astfel competitia libera si votul democratic".

Plenul reunit al celor doua camere ale Parlamentului a aprobat marti desemnarea a doi noi membri titulari in Consiliul National al Audiovizualului si a unui membru supleant.

Noii membri titulari ai CNA sunt Lorand Turos din partea UDMR si Valentin Alexandru Jucan din partea PDL, iar membrul supleant al CNA care a fost ales marti in Parlament este Badea Marius Mihail (PDL).

"Membrul CNA propus de grupurile UDMR va fi numit pana la data de 19.12.2012. Iar membrul titular si membrul supleant, propusi de grupurile PDL, vor fi alesi pentru un mandat de 6 ani", a anuntat Vasile Blaga.

Jucan si Badea au primit 233 de voturi "pentru", iar Lorand Turos a primit 233 de voturi "pentru" si un vot contra.

Lorand Turos il inlocuieste in functie pe Attila Szasz, fost membru CNA aflat in stare de incompatibilitate dupa ce a fost numit, la 12 februarie 2012, redactor-sef adjunct la Radio Targu Mures.

Legea Lustratiei nu vizeaza toti procurorii - autorii amendamentului controversat

Legea Lustratiei a fost adoptata, marti, de Parlament, iar amendamentul referitor la lustrarea procurorilor a starnit dezbateri aprinse, chiar daca forma finala a legii inca nu a fost data publicitatii. Cei mai multi l-au interpretat ca fiind un atac la Monica Macovei, dar se pare ca fostul ministru nu intra sub incidenta legii.

Cel putin asa au declarat pentru Ziare.com cei doi autori ai amendamentului controversat, deputatul UDMR Mate Andras Levente si deputatul minoritatii italiene Mircea Grosaru.

Conform Raportului comun al comisiilor Juridica si pentru Drepturile Omului publicat pe site-ul Camerei Deputatilor, amendamentul introducea in categoria celor lustrabili "persoana care a exercitat functia de presedinte sau presedinte al unei sectii a Tribunalului Suprem, de procuror, procuror general sau procuror general adjunct in cadrul unitatilor de procuratura, precum si persoana care a indeplinit functia de secretar de partid in oricare dintre instantele judecatoresti".

Scoasa din contextul intregului continut al Legii Lustratiei, exprimarea i-a facut pe multi sa aprecieze ca atat Monica Macovei, dar si Norica Nicolai, care au fost procurori inainte de 1989, fara sa primeasca insa vreun verdict din partea CNSAS, ar fi lustrabile dupa intrarea in vigoare a legii.

Legea Lustratiei, votata in Parlament - Vezi ce persoane importante ar atinge

Monica Macovei ar putea fi lustrata dupa terminarea mandatului

Cristian Preda considera ca Basescu ar trebui sa retrimita Legea Lustratiei in Parlament

Autorii amendamentului dezmint aceasta interpretare.

"Inclusiv in procesul verbal de la comisie, cand am facut amendamentul, se vede ca el se refera la cei care au facut politie politica, adica nu au respectat Constitutia din vremea respectiva si Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Intentia mea nu era de a-i viza pe toti procurorii si sper ca s-a scris corect ce am vizat eu in comisie si ce s-a votat in plen. Inclusiv in plen am spus 'cei care au facut politie politica'", ne-a explicat deputatul UDMR Mate Andras Levente, precizand ca restrictiile legii nu se pot aplica unei intregi categorii profesionale.

De aceeasi parere este si deputatul Mircea Grosaru.

"Amendamentul nostru se referea la faptul ca se facea vorbire numai despre procurorul general sau cel adjunct. Disputa in Comisia Juridica a fost legata de faptul ca nu acestia faceau investigatiile, ele erau facute de catre procurori. Si atunci de ce sa fie ei exclusi de la aceasta regula? Nu mai retin numarul de voturi, dar in plen amendamentul a fost adoptat. Dar in contextul textului legii, spiritul este altul, nu vreau sa se interpreteze gresit", a declarat Mircea Grosaru pentru Ziare.com.

Deputatul a reamintit ca Legea Lustratiei a fost adoptata "oarecum in graba", in conditiile in care asupra Comisiei Juridice au fost puse presiuni puternice de catre revolutionari, care au facut scandal, unii au si plans.

"Dar acesta este spiritul legii. Nici nu poate fi vorba de lustratie decat in cazul celor care au facut politie politica. Cu celelalte persoane noi nu avem nimic, pentru ce sa ii lustram daca nu au facut nimic?", a declarat deputatul.

Intrebat punctual ce se intampla in cazul in care o persoana oarecare a fost procuror inainte de 1989, dar nu poate fi acuzata de actiuni represive, Mircea Grosaru a raspuns: "Daca nu a facut politie politica nu poate fi lustrabila, sa fim seriosi!".

Antonescu: Lustratia s-a ratat acum 20 de ani, puterile straine nu ne-au ajutat

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, ca Legea Lustratiei, votata marti de Camera Deputatilor, este doar un demers demagogic al PDL. In opinia sa, lustratia ar fi fost necesara in urma cu 20 de ani, dar "cei puternici, din afara Romaniei" nu ne-au sprijinit in acest sens.

"Lustratia care ar fi fost nu numai dreapta, dar foarte necesara unei societati precum cea romaneasca s-a ratat nu numai acum 20 de ani, dar de 20 de ani incoace. S-a ratat datorita insuficientei forte a alternativelor politice din Romania la inceputul anilor 90.

S-a ratat din cauza vastului sistem de complicitati, s-a ratat din cauza, o adaug si pe asta, faptului ca cei puternici din afara Romaniei interesati de evolutia democratica a Romaniei nu ne-au ajutat, nu i-au ajutat pe cei care, putini, slabi, nedispunand de nici una din parghiile luptei pentru putere la inceputul anilor 90 sau in 1996 cand am venit la putere, am vrut sa o facem.

Imi pare rau sa o spun, dar puteri democratice la care speram acest ajutor au preferat sa lucreze mai degraba cu lustrabilii decat sa ajute un efort de lustratie in Romania", a raspuns Crin Antonescu la intrebarea unuia dintre jurnalistii prezenti.

Liderul PNL, abia intors din Germania, a facut o paralela cu ceea ce s-a intamplat acolo si la noi. Crin Antonescu a reamintit ca pastorul Gauck, fostul sef al arhivelor STASI (serviciul secret al fostei RDG), va deveni in curand presedintele Germaniei.

"Germania a intors si nu a rupt si nu a ascuns o pagina din istoria ei", a comentat Crin Antonescu, fara insa a face vreo referire nici la Ion Iliescu, presedinte de onoare al PSD - partenerii liberalilor in USL - si nici la Dan Voiculescu, cel care a primit verdict de colaborator al fostei Securitati, dar continua sa ocupe functia de vicepresedinte al Senatului Romaniei in numele PNL.

In schimb, Crin Antonescu i-a atacat pe cei care au votat, marti, Legea Lustratiei. "Demersul grabit al PDL nu este decat un episod minor dintr-un demers minor de natura demagogica, PDL incearca sa se faca azi campionul unor cauze care nu i-au apartinut niciodata", a spus Antonescu, reamintind episodul din 2005, cand Traian Basescu nu l-a sustinut pe Ticu Dumitrescu la sefia CNSAS, ci l-a preferat pe Corneliu Turianu.

In ceea ce ii priveste pe fostii sai colegi de partid, Mihai Razvan Ungureanu si Teodor Melescanu, liderul PNL a spus ca nu poate fi ipocrit. "Nu pot spune ca Ungureanu sau Melescanu nu ar trebui sa faca politica, nu pot spune asta dupa ce partidul meu i-a desemnat si pe unul si pe altul ministri de externe, sunt un om foarte corect", a completat el.

Teodor Melescanu, o reevaluare periculoasa (Opinii)

Nu stiu daca Teodor Melescanu a fost ofiter al fostei securitati. Datele biografiei sale (diplomat inainte de 1989, chiar reprezentant al Romaniei la ONU) pledeaza pentru aceasta varianta. Ea este acreditata drept certitudine in foarte multe cercuri, sa le zicem informate, interne si externe. Dar nu am vazut niciun document oficial care sa ateste apartenenta actulului director SIE la vreo directie a securitatii statului dinainte de 1989.

Absenta documentului poate fi pusa, desigur, pe seama faptului ca Teodor Melescanu ar fi, in continuare, ofiter activ. Foarte posibil, chiar foarte probabil , insa, din nou, nedovedit.

Pe de alta parte, este clar ca domnia sa a fost acceptat de NATO atat prin trecerea testului ORNISS, cat si prin aceasta numire pe care Traian Basescu nu avea cum sa o decida fara acceptul partenerilor externi. Asadar toti cei care cred ca Teodor Melescanu este un securist cu state vechi nu pot decat sa-si inghita frustrarea. Imensa problema este ca printre ei a fost si, in lipsa unei retractari oficiale, ar trebui sa fie insusi Traian Basescu. Cand suspiciunea vine de la insusi cel care l-a propus la sefia SIE, ea capata o cu totul alta dimensiune.

Adrian Saftoiu (rau este cand fostul purtator de cuvant iti devine adversar!) si-a amintit o declaratie publica din anul 2000 a, pe atunci, primarului general al Capitalei Traian Basescu, declaratie in care il acuza pe Teodor Melescanu ca nu doreste decat sa readuca la putere fostii securisti si ca singura modalitate de a opri persoane ,,de teapa" lui Teodor Melescanu este deschiderea arhivelor fostei securitati. Raspunsul de atunci al lui Teodor Melescanu, la fel de interesant, facea referire la problemele pe care le-ar putea avea Traian Basescu in urma aplicarii legii Ticu, adica tocmai legea deconspirarii fostei securitati.

Ei bine, iata ca dupa 12 ani cele doua persoane implicate in acest dialog contondent intre doi, aparent, securisti sunt unul presedintele Romaniei, celalalt director al SIE. Si cum niciunul dintre ei nu si-a retractat public spusele, daca vom combina cele doua momente istorice, putem spune ca in viziunea primarului Basescu, presedintele Basescu a dat lumina verde revenirii securistilor in pozitii cheie pentru ca el insusi face parte dintre ei, dupa cum lasa sa se inteleaga actualul director SIE. Teribila lectura, nu-i asa?

Nu stiu cand a gresit Traian Basescu. In 2000 sau acum, dar este clar ca pozitiile sale din doua momente sunt fundamental contradictorii. Este la fel de evident ca ne aflam in fata unei noi reevaluari din lungul sir pe care ni l-a servit de-a lungul acestor ani Traian Basescu. Au fost reevaluati pe rand Gabriel Oprea, seful mafiei personale a lui Adrian Nastase ajuns nici mai mult nici mai putin decat ministrul Apararii; Nicolae Ceausescu, un bun presedinte daca ar fi ramas in functie doar 10 ani; Marian Vanghelie, devenit cavaler al urbanismului. Asta ca sa facem referire doar la cazurile cele mai scandaloase.

Sigur, Traian Basescu, la fel ca orice alt om, are dreptul la asemenea reevaluari. Dar numai in privinta prietenilor cu care iese la bere. Cand presedintele Romaniei reevalueaza oameni pusi in functii esentiale din stat, reevaluarile trebuie foarte bine explicate si fundamentate. Altfel, ne aflam in fata unei alternative oribile: fie presedintele Romaniei arunca cu vorbe fara nicio acoperire, dupa cum ii dicteaza enervarile sau interesele de moment, fie face concesii si compromisuri a caror respingere categorica a contribuit decisiv la ascensiunea sa politica. Nici macar nu stiu care este varianta mai rea.

Ar fi asadar imperios necesar ca Traia Basescu sa clarifice public si fara urma de echivoc "reevaluarea Melescanu". Fie sa retracteze, cu scuzele de rigoare, declaratia din 2000, fie sa explice de ce a trecut peste trecutul complicat al lui Teodor Melescanu. Altfel nu discutam doar despre decredibilizarea domniei sale, ci si despre lezarea imaginii unor institutii foarte importante.

Suspiciunea ca ar fi condus de un securist al fostului regim este exact ceea ce nu ii trebuie unui serviciu secret intr-o tara obsedata inca de ceea ce au insemnat serviciile secrete inainte de 1989. Prin redesteptarea unor suspiciuni carora le-a dar glas cu subiect si predicat el insusi, Traian Basescu pune o bomba la temeila incercarii sale laudabile de reforma si schimba imaginea serviciilor secrete prin promovarea unor figuri noi si credibile. Unde mai pui ca validarea de acum a lui Teodor Melescanu implica si validarea declaratiilor sale, inclusiv aceea referitoare la Traian Basescu si legea Ticu. Ma intreb daca lovitura grea data lui Crin Antonescu (care la randul sau voia sa-l faca pe Teodor Melescanu judecator al Curtea Constitutionala) merita un asemenea pret si daca nu exista un alt liberal mai curat si mai uscat pentru SIE?

Ceva imi spune ca acesta clarificare esentiala din partea presedintelui nu va veni niciodata. In schimb, ma tem ca lista reevaluarilor de la suspecte la scandaloase ramane deschisa. (Ioana Ene)

Vosganian: Legea Lustratiei este partinitoare si pe alocuri ridicola

Vicepresedintele PNL Varujan Vosganian sustine ca PDL a votat Legea Lustratiei fara vreun "drag" fata de condamnarea comunismului si asa a reiesit o lege "partinitoare si pe alocuri ridicola".

"Tema lustratiei, o tema dureroasa, a carei tergiversare a aruncat o ambiguitate morala asupra tranzitiei si a permis, dupa 1989, refacerea nestingherita a structurilor politice si represive, si-a gasit in actuala lege o rezolvare tardiva, partiala, partinitoare si, pe alocuri, ridicola", scrie, pe blogul personal, Varujan Vosganian.

Acesta spune ca ridicolul legii consta in faptul ca un fost demnitar comunist poate ajunge sef de stat, dar nu poate sa fie consilier prezidential.

"Faptul ca un om care a ocupat inalte functii in Partidul Comunist poate ajunge presedintele Romaniei, dar nu poate ajunge consilier al presedintelui Romaniei, este una dintre cele mai ciudate aspecte ale acestei legi, trimitand-o in zona ridicolului. Faptul ca legea trece cu bagare de seama, pe varfuri, pe langa cei care au astazi inalte functii de demnitate publica, dar se razboieste cu altele, precum Monica Macovei sau Norica Nicolai, este, iarasi, un exemplu al onestatitii celor care au croit, dupa ultima proba cu clientii, legea", mai scrie liberalul.

Liberalul considera ca "legea nu schimba, practic, nimic in ce-i priveste pe alesi. Ca si pana acum, oricine poate candida la orice functie, completand o declaratie privind trecutul sau".

"Singura diferenta este aceea ca, pana acum, trebuiau mentionate relatiile cu fosta Securitate, iar acum trebuie adaugate relatiile cu fostul Partid Comunist. Constitutia nu poate ingradi dreptul cetatenilor romani, acolo unde nu au fost limitate prin decizii judecatoresti definitive, sa candideze, asadar aplicarea lustratiei tine doar de vointa alegatorilor. Cum insa alegatorii se dovedesc adesea foarte darnici cu tot felul de candidati aflati in diverse stadii de incidenta penala, s-ar putea ca ei sa extinda aceeasi generozitate si asupra lustratilor", adauga penelistul.

Acesta apreciaza ca PDL nu a votat legea din vreun "drag fata de condamnarea comunismului", ci pentru a evita ca greva foamei a unor revolutionari sa duca la consecinte tragice.

Sulfina Barbu: Absenta PNL de la Legea Lustratiei, un act de sinucidere a identitati

"Legea lustratiei a fost votata de Camera Deputatilor, in urma presiunilor exercitate de cativa lideri ai Asociatiei 21 Decembrie, care se aflau intr-o prelungita greva a foamei. Daca ati avea curiozitatea sa lecturati apelurile facute de acesti oameni, precum si buletinele medicale si apelurile disperate ale medicilor care ii ingrijeau (Teodor Maries, liderul asociatiei, ajunsese la 48 kg., cam cat avea Simon Wiesenthal la eliberarea din lagar) veti vedea motivul real pentru care PDL s-a grabit sa voteze legea lustratiei si nu vreun drag fata de condamnarea comunismului", conchide Vosganian.

Legea Lustratiei a fost votata de Parlament - Vezi noile restrictii

Dupa mai bine de doua decenii de la caderea regimului comunist, Legea Lustratiei a fost din nou adoptata de Parlament, de aceasta data in concordanta cu precizarile Curtii Constitutionale din 2010.

Legea a fost votata marti de Camera Deputatilor, care este for decizional. In sala au fost insa prezenti doar 173 de parlamentari, toti ai Puterii. 167 de deputati au votat pentru, 4 s-au abtinut si niciun deputat nu a votat impotriva. Rezultatul a fost aplaudat de cei prezenti, inclusiv de revolutionarii aflati la balcoane, in frunte cu Teodor Maries, liderul Asociatiei 21 Decembrie.

Alina Mungiu-Pippidi: Lustratie, dar nu pentru securisti

Care va sa zica, ne lustram. Camera Deputatilor s-a trezit sa ne treaca un proiect de lege ce zacea demult pe acolo si contra caruia am mai scris aici. Am scris contra nu pentru ca nu cred ca nu merita eliminati colaborationistii cu regimul comunist - eu i-am eliminat pe crainicii lui Ceausescu de la televiziune, intr-un cor de proteste condus de Ion Cristoiu, mare sustinator al actualului regim, care sustinea ca sunt profesionisti, chit ca anuntasera poporul ca la Timisoara armata impusca teroristi arabi.

Ci pentru ca am temeiuri de indoiala serioase ca noi putem stabili obiectiv cine sunt colaboratorii, si ca nu vom aplica discriminativ aceasta lege, condamnand pe Mona Musca si iertand exact pe cei care colaboreaza si azi, ale caror dosare sunt in continuare ascunse sau au fost distruse integral.

Din categoria din urma fac parte nici mai mult nici mai putin decat seful statului si Patriarhul Romaniei. De la tinerii istorici ieseni aflam ca nici dosarul primului ministru nu se gaseste, la un loc cu toate dosarele de la varful UTC.

Dar asta nu mai conteaza, pentru ca intreprinzatoarea coalitie de guvernare a scos UTC-ul din cauza (la propunerea unui colaborator al Securitatii), astfel ca un membru al CC al UTC e Ok, in vreme ce un director de editura sau un procuror nu (categorie nou introdusa, la cererea unui parlamentar UDMR).

Exemplu clar de ce aceasta lege e inutila, ba chiar daunatoare. Va sa zica un securist care deja s-a scos ii face un serviciu unui utecist, care era oricum mult mai nevinovat decat el. Nu ii face nimeni lui Mihai Razvan un serviciu excluzandu-l in aceste circumstante, ii faceau un serviciu daca lasau legea la sertar! A include directorii de editura e ridicol (Iliescu nu va mai fi numit nimic si de ce directorii de la Arici Pogonici sau Cinema trebuie exclusi), iar a sustine ca toti procurorii au facut politie politica e absurd (evident, nu mai vorbesc ca legea nu trece asa de Curtea Constitutionala, totul e balet pentru poporul prost, nu e facuta sa treaca).

Si in comunism erau divorturi, infractiuni pur penale, va sa zica nu am putut stabili ca toti securistii sint rai, numai cei despre care instanta spune ca au facut politie politica, in schimb sint rai toti procurorii (nu si judecatorii) aici nu se mai aplica principiul raspunderii individuale. UDMR a vrut, evident sa semnalizeze ca Macovei e rea, la MRU au dat din umeri, dar au acceptat. Nu ca eu as crede ca Monica Macovei are vreo sansa sau vrea sa aiba vreo functie, sau mai stiu eu ce, si cred ca am facut destul de public faptul ca nu sunt de acord cu cautionarea derapajelor democratice ale actualei puteri prin prezenta ei (inutila) in varful PDL.

Dar a profita de o lege anticomunista ca sa te razbuni pe cei care au condus anticoruptia e o magarie enorma din partea UDMR. Mai ales ca Monica ani de zile a aparat probono la CEDO minoritari fara bani. Bravo, am exclus pe unii care chiar au facut ceva sa avanseze drepturile omului.

Dar pe cine NU am exclus? Sa venim la chestiune. Exista doua categorii de persoane despre care nu stim nimic. Unora, ca ni l-au distrus dosarele, categorie de top. Altora, ca sunt inca activi, marea zona DIE unde dosarele nu s-au dat la CNSAS, si unde foarte multi sunt inca in activitate. La ora asta, guvernul numara un numar impresionant de ofiteri, de exemplu.

E bine ca s-a dus dl. Melescanu, diplomat extern si inainte de 1989, la SIE? Hai, ca nu e un secret pentru nimeni, daca SIE poate fi etern condus doar de cine a avut legaturi cu organele, atunci e foarte bine. Dar ce s-a intimplat cu acel criteriu de admitere in NATO care se numea controlul civil asupra fortelor armate si pe baza caruia Turcia e impiedicata sa intre in Europa? Va spun eu ce s-a intimplat: ofiterii pe fata au fost inlocuiti cu cei acoperiti.

Intelegeti-ma bine, nu am nimic contra lor personal, unii sunt cat se poate de civilizati si avem relatii prietenesti, ca impreuna am luptat sa bagam tara in UE, ca avem doar una, dar vorba este ca sunt oameni vulnerabili, care raspund la comenzi, asta ii face pe ei acceptabili si pe noi nu.

Acesti oameni s-au intors in forta, uitati-va la indicatori indirecti (in afara de cazurile notorii), cum sunt diplomele de la Colegiul National de Aparare, forma de socializare mai larga a acestei categorii, initierea. Luati CV-urile celor numiti in guvern si agentii si o sa va cam speriati unde sint educati tehnocratii nostri.

Astia sunt la putere, si mai exclud si pe altii, pe fata. Si ei nu pot fi lustrati, ca dosarele lor sunt la secret, numai ale noastre sint pe fata.

Securistii in general, si dl. Cristoiu cand eu am incercat sa fac ordine printre securistii de la TVR au argumentat intotdeauna ca ei sunt tehnocrati, ca odata cu ei se pierde o mare stiinta, etc. Am auzit iarasi acest argument adus la surpafata acum ca un sef de serviciu secret a fost numit in fruntea guvernului. Vezi Doamne, el stie de la servicii cum e cu evaziunea fiscala si de asta o sa o lichideze, se intelege ca atunci cand era Boc la guvernare nu primea aceste informatii (de la MRU) si de aia era incapabil.

Cat de informat e MRU se vede din faptul ca iarasi a fost umflat unul, secretar de stat la revolutionari, anchetat de DNA de mai bine de un an. L-au dus cu catuse intai si doar dupa aceea a fost demis. Si la presiunile unui pedelist (dl. Mircovici) care a iesit public de teama ca omul nu va fi demis nici asa. Cum am mai spus de o mie de ori, nu ma intereseaza coduri de etica pentru a fi utilizate in campanie electorala si in care dam afara pe unul DUPA ce il ia DNA.

Un partid are multe cai de comunicare daca intr-adevar reprezinta societatea pentru a nu recruta si numi astfel de persoane. Cat a trecut de cand i-am scris public lui Boc ca Daniela Andreescu e o numire nepotrivita si ca ar trebui demisa, si pana cand a dat-o afara? Doi ani.

Acum o saptamana sau mai bine (iarasi am schimbat 3 continente, deci am pierdut firul) am publicat o lista simpla de lucruri pe care le poate face MRU pentru buna guvernare, toate tinand doar de implementarea unor legi deja existente sau angajamente luate de Romania fata de Banca Mondiala si Comisia Europeana in schimbul imprumutului actual (da, ne-au cerut sa ne curatam guvernarea in schimbul banilor, bravul guvern Boc a tinut secreta promisiunea, dar nu e, puteti cere in scris Bancii Mondiale la Bucuresti sa vedeti exact ce s-a angajat guvernul sa faca in urma functional review).

Principiul de baza este transparenta, singura care ne poate avansa (gasiti lista pe www.romaniacurata.ro). Daca se scoate la concurs public un post la secretariatul de stat pentru revolutionari si toti candidatii isi publica CV-ul si aplicatia, putem toti verifica daca acela care castiga era cel mai bun - numai ca niciodata nu se scot posturile centrale la concurs, tocmai ca sa nu se verifice nimic. Daca se publica de catre ANAF cat impozit plateste fiecare, putem toti vedea ca unii milionari nu platesc nimic (bun exemplu dat de Liviu Avram, dl. Remus Truica, rasfatat al gazetelor mondene, milionar si fost sef de cabinet al lui Adrian Nastase, pe pierdere in acte).

Cum crede guvernul ca va razbi evaziunea fiscala, cu serviciile si dl. Blejnar? Pai ele s-au ocupat si pana acum, numai prin relaxare fiscala si transparenta impozitelor, ca fiecare persoana sa poata verifica si semnala putem face vreun progres. La fel cu sistemul de cheltuieli publice, oare de ce dl prim ministru nu a anuntat ca va fi el campionul unui sistem al transparentei acestor cheltuieli, colegii sloveni sunt gata sa vina se ne ajute, iar Comisia Europeana, al carei expert sunt, va recomanda asta ca buna practica pentru toate tarile EU-27 in raportul sau din 2013? Nu cumva pentru ca 2013 e departe si mai putem da tunuri acuma, in anul electoral, acuma conteaza!

Sa nu cumva sa faca guvernul MRU proba bunei credinte! Doamne fereste, in ce capcana teribila ar intra! Se numeste buna guvernare...

Ziare.com

Subscribe to comments feed Comentarii (5 publicate)

avatar
Lizabeth 02/06/2016 13:20:34
O teste de gravidez só deve ser realizado quando há, pelo menos, 7 dias de atraso.No entanto se teve re§ÂaƒÃlões em período fértil, e partindo do pressuposto que ambos são perfeitamente saudáveis, então, sim, há essa possibilidade.
avatar
Nikki 07/06/2016 08:33:46
I'm quite pleased with the <a href="http://rxqgzyg.com">intfmraoion</a> in this one. TY!
avatar
Lettice 07/06/2016 15:32:09
Ppl like you get all the brnasi. I just get to say thanks for he answer. http://iemlpxsma.com fswjrqxaxtt [link=http://ivwhrliz.com]ivwhrliz[/link]
avatar
Zaiya 09/06/2016 04:27:22
Thought it <a href="http://xtwmhlv.com">wodnul't</a> to give it a shot. I was right.
avatar
Lurraine 10/06/2016 09:38:15
Real brain power on diaylsp. Thanks for that answer! http://lsykqftib.com bowfmd [link=http://lapveaintlr.com]lapveaintlr[/link]
total: 5 | afişare: 1 - 5

Spune-ţi părerea despre acest articol!

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Te rog să introduci codul din imagine:

Captcha
  • Trimite unui prieten Trimite unui prieten
  • Versiune pentru imprimantă Versiune pentru imprimantă
  • Versiune text Versiune text

Informatii Autor

Administrator

Articolul este etichetat cu:

Acest articol nu are etichete

VOTEAZĂ ACEST ARTICOL

0