PDL la cheremul securiştilor şi al Elenei Udrea
PDL, trambulină pentru foştii securişti. Un fost secretar de stat sacrificat de PNL, după un verdict de poliţie politică, a fost adoptat de PDL şi promovat şef peste căile navigabile ale Dunării *** Generalul lui Băsescu a făcut poliţie politică *** Curtea Constituţională joacă după cum cântă Băsescu *** Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu: În spatele dezbaterilor din PD-L stau aspiraţiile la o funcţie în partid *** Valeriu Stoica: "Cristian Preda e suparat ca n-are functie in partid". Fostul liberal Valeriu Stoica sustine garda veche a Partidului Democrat. Altfel, Valeriu Stoica declară României libere: Sunt de acord cu schimbarea numelui in Partidul Popular, sunt de acord cu cei care au propus schimbarea siglei si sunt de acord cu Sorin Frunzaverde, care a propus inima ca viitoare sigla, care este simbolul PPE, numai ca, in ceea ce priveste schimbarea numelui, sunt chestiuni juridice care trebuie rezolvate. Exista niste partide care poarta deja acest nume *** Udrea toacă 5 milioane de euro pentru propagandă
PDL, trambulină pentru foştii securişti
Dovedit de CNSAS „poliţist politic” înainte de 1989, fostul secretar de stat PNL Alexandros Galiaţatos a fost primit cu braţele deschise şi chiar promovat de PDL, de la 1 februarie, şef peste căile navigabile ale Dunării de Jos.
Numirea lui Galiaţatos la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi s-a făcut cu susţinerea PDL şi acordul tacit al Ministerului Transporturilor, în condiţiile în care, în declaraţii, Emil Boc s-a erijat în inamicul numărul unu al promovării foştilor colaboratori ai Securităţii. În prezent, AFDJ are în derulare proiecte de câteva zeci de milioane de euro.
„Ce să facem, să-i împuşcăm?”
„E un profesionist şi atâta tot. E un post tehnic. Ce-ar trebui acum? Să nu mai profeseze? Să-i împuşcăm pe ăştia, ce să facem?”, a fost explicaţia oferită EVZ de Mircea Toader, secretar executiv PDL şi liderul filialei judeţene care l-a susţinut pe Galiaţatos, fostul său coleg în guvern.
Dacă Toader evită să şi-l asume, directorul general al AFDJ, Florin Uzumtoma, tot de la PDL, admite că Galiaţatos „are susţinerea partidului”. „A fost secretar de stat, este şi membrul nostru, cealaltă problemă e mai de licată, n-am de ce să mă bag în ea. Hârtia de la CNSAS este în vigoare pentru persoane publice. Dânsul este director, din 1 februarie, într-o instituţie de navigaţie. Între dânsul şi Mona Muscă, vă spun eu, ea e mai grea”, se justifică Uzumtoma, cel care a făcut formal Consiliului de Administraţie al AFDJ propunerea de numire din partea PDL.
Partidul arată spre Berceanu, ministerul se spală pe mâini
Mircea Toader, în schimb, se eschivează („e o propunere, nu ştiu dacă a fost numit”) arătând spre mi nistrul Radu Berceanu: „Dacă îl acceptă ministrul, noi suntem de acord”. Deşi legea nu im pune avizul şefului de la Transporturi, regula în PDL este ca numirile să ţină cont şi de susţinerea ministru lui.
Ministerul Transporturilor se spală însă pe mâini. „Eu nu ştiu nimic de aşa ceva. Şi dacă ar fi ceva, aş şti şi m-aş opune”, ne-a declarat secretarul de stat pentru navigaţie Marin Anton (PDL). Fost liberal, secretar de stat la Transporturi sub Gheorghe Dobre (PDL), Radu Berceanu (PDL) şi apoi Ludovic Orban (PNL), Galiaţatos a fost tras pe linie moartă în mai 2007. Oficial, pe caz de boală. Practic, după verdictul de poliţie politică dat de CNSAS în martie 2007 şi rămas definitiv prin necontestare.
Din dosarul său de Securitate rezultă că a fost racolat fără dificultate în 1979 şi a colaborat până în 1989, „relatând date de interes” despre marinari. Pe numele său au fost găsite un angajament şi 9 note informative .
PROTEJAT
Ofiţerul Silvian rămâne de gardă la Mediu
De un tratament special beneficiază în PDL şi fostul ofiţer de securitate Silvian Ionescu. Astfel, deşi iniţial au cedat UDMR-ului Garda de Mediu pe care Ionescu o conduce, liderii PDL au revenit zilele trecute asupra deciziei.
Potrivit unor surse din partid, răsturnarea s-a produs după o discuţie cu scântei, în care Ionescu a cerut să rămână pe post. În consecinţă, PDL a dat la schimb UDMR un secretar de stat la Mediu, ca excepţie de la regula că ministerele nu pot fi monocolore.
Ca fost şef de serviciu al Direcţiei I a C.I.E. înainte de 1989 , Silvian Ionescu a avut în subordine structurile din Belgia în perioada în care pre şedintele Traian Băsescu era reprezentant al Navrom la Anvers.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, săptămâna trecută, că fostul lider al PDL Sălăj, Viorel Stanca, un cunoscut al preşedintelui Traian Băsescu, a fost ofiţer de securitate. În noua legislaţie, care reglementează funcţionarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), nu mai există sintagma de “poliţie politică”, justiţia constatând doar „calitatea de lucător al Securităţii”.
În urmă cu doi ani, preşedintele Traian Băsescu l-a avansat pe Viorel Stanca la gradul de general de brigadă în rezervă, la propunerea SRI. La scurt timp după aceea, preşedintele României a promis că, dacă se va dovedi că Stanca a făcut poliţie politică, îl va degrada la gradul de soldat. “Când îi va veni rândul, o să-l fac soldat, când se va constata că a făcut poliţie politică, îl degradez”, a spus Băsescu într-un interviu televizat.
Stanca: „Nu mă afectează”
În luna februarie 2005, Viorel Stanca figura însă ca „necunoscut” în arhivele CNSAS, „pe fondul unui răspuns negativ al SRI”. Nici în anul 2006 CNSAS nu a avut probe pentru a demonstra că Stanca ar fi încălcat drepturile omului.
Abia în 2008 Direcţia de investigaţii a Consiliului a descoperit documente care-l incriminau. Imediat, Viorel Stanca a contestat în justiţie decizia CNSAS.
Acum, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a emis o decizie definitivă şi irevocabilă prin care constată că a fost „lucrător al Securităţii”, ex-liderul PDL Sălaj spune că nu e afectat. “Nu mă afectează decizia CNSAS pentru că nu mai fac politică. De altfel, această instituţie este perimată şi coruptă din moment ce pe mine m-a scos că am făcut poliţie politică, iar pe Sorin Roşca Stănescu, care a recunoscut că a semnat un angajament, nu. Acum sunt un simplu membru de partid în PDL Sălaj şi m-am retras din toate funcţiile publice şi politice”, a spus Stanca.
În „Top 300 Capital”
El este unul dintre cei mai bogaţi sălăjeni, averea sa fiind estimată, de „Top 300 Capital”, la 20 de milioane de euro. În 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat a cerut Alianţei D.A. să-l retragă pe Stanca de pe listele de candidaţi în alegerile parlamentare pentru că a fost ofiţer de contrainformaţii, „unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Sălaj”.
Fostul şef al PDL Sălaj a declarat că principala lui activitate în cadrul Departamentului Securităţii Statului era să acţioneze într-o structură care se ocupa de con tra informaţiile economice.
Potrivit CNSAS, Stanca a fost locotenent-major la Securitatea din Braşov şi avea ca principală sarcină supravegherea postului de radio Europa Liberă. De asemenea, documentele des coperite în arhive arată că acesta colecta informaţii despre sălăjenii care plecau la muncă în străinătate, precum şi despre străinii care veneau în contact cu angajaţii întreprinderii IOAIFO Zalău.
PDL Sălaj aşteaptă demisia
În 2008, PDL l-a înlocuit pe Stanca de la şefia filialei PDL, dar fără legătură cu trecutul său în Securitate, ci cu rezultatele slabe din alegerile locale. Fostul general a rămas însă membru activ al PDL, implicându-se anul trecut în campania Elenei Băsescu pentru europarlamentare.
Acum, PDL Sălaj se aşteaptă ca Stanca să vină cu demisia, fără a-i forţa însă mâna. „Mi s-ar părea corect ca, în perioada următoare, eu şi domnul Viorel Stanca să avem o discuţie. Trebuie să vedem cum s-a ajuns aici şi care este atitudinea Domniei Sale. Ulterior, dacă va fi cazul, voi propune forurilor statutare ale organizaţiei judeţene luarea în discuţie a acestei decizii a instanţei”, a declarat pentru EVZ liderul PDL Sălaj, Lucian Bode.
CITATE
PROMOVARE DEGEABA
Anul trecut, bugetul pentru promovare a fost de 12 milioane de euro cheltuite pe târguri, concerte, materiale promoţionale, toate cu scopul de a atrage turişti, fie ei români sau străini. Graba cu care s-au cheltuit banii şi procedurile de selecţie fără licitaţie au dus la constituirea unei Comisii de Anchetă Parlamentară, care a cerut urmărirea penală a ministrului Udrea în mai multe speţe şi a cerut Curţii de Conturi declanşarea de controale. Deşi raportul Curţii de Conturi nu este gata, Parchetul s-a grăbit să o declare pe Udrea curată ca lacrima, iar ministrul îşi vede în continuare de treabă nestingherit.
Cifrele prezentate de Institutul Naţional de Statistică demonstrează însă ineficienţa cheltuirii banului public. Anul trecut, industria de profil a pierdut 984.200 de turişti, cei mai mulţi dintre ei fiind români. Numărul turiştilor români care au ales o destinaţie autohtonă a scăzut cu 14%, ajungând la 4,8 milioane de persoane, în timp ce turiştii străini au fost mai puţini - 13%, ajungând la 1,275 milioane de persoane.
Defalcat, România a pierdut 793.400 de turişti români şi 190.300 de turişti străini. Sosirile şi înnoptările în unităţile de cazare au înregistrat anul trecut scăderi cu 13,8% şi cu 16,4% faţă de anul anterior, la 6,141 milioane de zile de cazare, respectiv 17,325 milioane de zile de cazare. Pentru înnoptări, scăderea din 2009 a fost cu aproape 16% pentru turiştii români, la 14,657 milioane, şi cu 20,6% pentru cei străini.
CUM SE CHELTUIESC BANII ÎN 2010
Prin planul de marketing, ministerul se angajează să realizeze şi să administreze un site de informaţii de turism, ale cărui cheltuieli vor fi suportate în totalitate din buget, dar nu renunţă nici la promovarea tradiţională, "la faţa locului", prin "vizite educaţionale" în ţară atât pentru ziarişti, cât şi pentru tour-operatori, agenţi de turism sau a altor "lideri de opinie" în domeniu.
Şi, cum turistul "de nivel" se deplasează cu avionul, ministrul Udrea propune realizarea şi proiectarea de filme publicitare în principalele aeroporturi din ţară şi din străinătate, precum şi în aeronave. La acestea se adaugă şi emisiuni de turism la televiziunile interesate şi tot felul de alte tipărituri, gen ghiduri, cataloage, pliante, broşuri sau suporturi video şi audio. Cât priveşte promovarea externă, ministerul continuă seria participărilor la manifestările expoziţionale organizate "pe pieţe de interes" prin înfiinţarea de pavilioane naţionale.
Nici presa nu a fost uitată, ministerul finanţând transportul, cazarea şi diurna pentru jurnaliştii care o însoţesc pe Udrea. Cumpărarea bunăvoinţei presei cu bani de buzunar nu este o premieră pentru ministrul Udrea. După articolele publicate de Jurnalul Naţional, ministerul a recunoscut atunci că a plătit în şase luni 5.355 euro numai pentru diurnele ziariştilor care participaseră la diverse târguri de turism.
Jurnalul.ro
Curtea Constituţională joacă după cum cântă Băsescu
Magistraţii pledează pentru uninominalul majoritar până în 2012 şi pentru soluţii în cazul votului diasporei, subiecte ce se găsesc pe agenda şefului statului şi a PDL. Judecătorii Curţii Constituţionale devin avocaţii sistemului uninominal majoritar dorit de preşedintele Traian Băsescu şi de PDL. De asemenea, ei preiau din discursul politic tema votului diasporei, susţinută mediatic agresiv în ultima perioadă electorală, avansând soluţia introducerii votului electronic. Mai mult, judecătorii Curţii dau şi termen de revizuire a legii electorale în acest sens, până la alegerile din 2012.
Pretextul ieşirii la rampă a fost o decizie luată „în cazul Remus Cernea”, a cărei motivare a fost publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial.
Chemată să se pronunţe în legătură cu interdicţia partidelor neparlamentare şi a independenţilor de a candida la alegerile parţiale, Curtea a depăşit limita sesizării, făcând o serie de consideraţii asupra legii uninominalului, unele dintre ele - cum e cazul pragului electoral - diferite total de pronunţările anterioare.
Ghid de raţionalizare a parlamentuluiCa temă pentru parlamentari, judecătorii susţin că „se impune o reconsiderare” a legii electorale în perspectiva următoarelor alegeri parlamentare, venind cu argumentul „ra ţionalizării parlamentului”, în actualul context economic, politic şi social.
Soluţia constituţionaliştilor: un sistem de vot uninominal majoritar, în condiţiile în care, spun ei, actuala lege „nu are nicio legătură” cu elementele de conţinut ale acestui tip de scrutin, organizat cu un singur tur şi care este practicat în alte state.
Redistribuirea, retrogradată
Judecătorii contestă mecanismul de obţinere a mandatelor prin redistribuirea pe baza calculelor matematice, invocând că „o asemenea desemnare trebuie să rezulte din alegeri, în urma exprimării prin vot a opţiunilor politice”. Însă, în urmă cu doi ani, magistraţii au respins o contestaţie care avea ca obiect tocmai modul în care se repartizează mandatele. Ei au invocat atunci faptul că se respectă dreptul de a alege pentru că „alegătorul votează personal un candidat propus de un competitor electoral şi, totodată, îşi manifestă preferinţa pentru partidul politic din care acesta face parte”.
Filosofia pragului electoral
O abordare similară se remarcă şi în cazul pragului electoral, despre care acum magistraţii consideră că trebuie eliminat, pe motiv că niciun sistem în care este reglementat un tip de scrutin majoritar, cu un singur tur, nu prevede vreun prag electoral. Acum doi ani, aceiaşi magistraţi judecau diferit aceeaşi speţă. Ei recunoşteau că instituirea pragului ţine de legiuitor, care poate alege între mai multe soluţii existente.
Mai mult, ei nu contestau nici pragurile alternative, pe motiv că este vorba despre criterii care trebuie îndeplinite alternativ, nu cumulativ, ca o garanţie a respectării reprezentativităţii unui partid la nivel naţional.
Lobby pentru votul electronic
Argumentele identice cu ale preşedintelui Băsescu şi în privinţa introducerii votului electronic. Judecătorii insistă că „o atenţie sporită” trebuie acordată cetăţenilor români care domiciliază în străinătate, pentru a-şi exercita dreptul de vot, în cadrul unei proceduri speciale, inclusiv prin votul electronic.
SISTEME
Variante diferite de uninominal
- Legea în vigoare prevede repartizarea proporţională a mandatelor în funcţie de scorul partidului. Scrutinul majoritar, într-un singur tur, presupune că primul clasat devine automat parlamentar, sistem folosit în cazul alegerilor de la consiliile judeţene.
- În sistemul cu două tururi, similar celui de la alegerile pentru primării, devine parlamentar, din prima, cel care ia peste 50% din voturi.
- Dacă acest lucru nu se întâmplă, pe modelul primăriilor, primii doi clasaţi intră în finală şi câştigă cel care ia mai multe voturi. Această variantă este susţinută de preşedintele Băsescu. Evz. ro
- Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu: În spatele dezbaterilor din PD-L stau aspiraţiile la o funcţie în partid
-
- Sunteţi apropiat de PD-L, aţi lucrat împreună în campanie, este partidul prezidenţial. În PD-L are loc o luptă pentru putere sau una de idei?
- Nu doar în PD-L, ci în toate cele trei mari partide care se pregătesc de alegeri interne, de o schimbare există un grad mare de conservatorism. Am văzut aceeaşi atmosferă la toate partidele: oamenii sunt foarte rezervaţi şi vor să-şi conserve poziţiile actuale. E un fenomen care depăşeşte graniţele dintre partide şi care nu are legătură cu rezultatul alegerilor, pentru că, dacă PD-L a câştigat alegerile, PSD le-a pierdut şi, totuşi, şansele d-lui Geoană de a fi reales în PSD nu sunt deloc mici, sunt chiar mari şi te întrebi care sunt cauzele. Venind după cinci ani, pe fondul unor turbulenţe foarte mari, s-a ajuns la un anumit echilibru după alegerile prezidenţiale şi nimeni în partide nu vrea să-l strice. În niciun partid nu avem luptă între idei. Toate partidele, inclusiv PD-L, vin şi vorbesc prima oară despre statut.
- E un aspect esenţial pentru orice formaţiune politică.
- Statutul e un cod de reguli, de organizare, mecanisme de funcţionare. El nu diferă foarte mult de la un partid la altul. De ce toată lumea s-a dus spre statut, de ce nu vrea nimeni să discute despre doctrină, ideologie sau valori? Tocmai pentru că liderii sunt foarte preocupaţi de conservarea poziţiilor şi primul lucru vorbesc de statut, pentru că statutul este cel care aranjează raporturile de putere, ca să fie siguri că nu se întâmplă lucruri care le deranjează poziţia. În mod logic, înainte să se discute despre regulile de organizarea sau mecanismele de decizie, ar trebui vorbit de programul politic, obiectivele strategice şi valorile. PD-L nu este în situaţia de a spune că ideologia şi doctrina sa sunt foarte clare, pentru că a trecut acum cinci ani de la Internaţionala Socialistă la PPE. PD-L e departe de a-şi fi clarificat aspectele doctrinare. Nici PSD, singurul partid de stânga, nu şi-a clarificat poziţia, pentru că nu abordează teme din zona stângii occidentale - ecologie, drepturile femeilor, relaţiile între persoane de acelaşi sex - din raţiuni electorale. Nici PNL nu mai poate spune că este singurul partid de drepta, pentru că apropierea de PSD şi de stânga a fost foarte mare.
- Ne interesează PD-L pentru că este partidul aflat la guvernare. Există o luptă între o aripă conservatoare şi una reformistă?
- Trebuie să fim foarte atenţi ce se află în spatele celor două tipuri de discurs, pentru că toţi ştiu că partidul intră într-o campanie electorală internă. Multe din discursurile astea ascund şi intenţiile şi aspiraţiile unora de a lua o funcţie în partid.
- Este cazul lui Cristian Preda sau al Monicăi Macovei?
- Nu numele sunt importante, oricum discursurile sunt diferite, şi la Preda, şi la Macovei şi la Sever Voinescu. Ei au fost puşi de presă în aceeaşi tabără, dar discursurile lor sunt diferite. Toţi oamenii ăştia vor nişte poziţii şi atunci sigur că vor să iasă în evidenţă. Nici unii dintre conservatorii care spun că lucrurile trebuie să rămână aşa cum sunt nu cred asta, ci pur şi simplu vor să se pună bine cu unii dintre şefii partidului, care să-i promoveze într-o funcţie. Aş fi rezervat legat de discursuri şi aş vedea şi ce e în spatele lor. Nu-mi dau seama câtă sinceritate e în discursurile astea.
- Are nevoie acum PD-L de o clarificare doctrinară?
- În mod sigur, şi PD-L, şi PSD şi PNL. E nevoie să-ţi defineşti grupurile-ţintă, valorile şi să abordezi teme sensibile, pentru că sunt segmente active ale electoratului care sunt preocupate de ele. Dezbaterea pe siglă n-avea ce să caute în acest moment. Astea sunt lucruri importante, dar ele trebuie clarificate ulterior, după ce ai definit o identitate a partidului. Sigla şi numele nu sunt nişte simple forme, ele decurg dintr-o identitate pe care partidul şi-o creează prin programul politic. Să discuţi dacă sigla trebuie să fie mărul, para, ancora e o modalitate de a arunca discuţiile în derizoriu şi mi-e teamă că asta serveşte conservatorilor. Problema fundamentală a PD-L este că probabil se va afla la guvernare până în 2012, va trebui să plătească nişte oale sparte - cum se întâmplă cu orice guvernare - şi atunci principala preocupare trebuie să fie cum or să câştige alegerile în 2012.
Gandul.info
Elena Vijulie, sef departament Politica, Diana LazarIn prima sedinta a comisiei de statut a PDL, europarlamentarul Cristian Preda a prezentat o lista de "10 principii pentru modernizarea PDL". Schimbarile pe care le presupun par insa mai profunde decat disponibilitatea spre reforma a unor lideri consacrati ai PDL
» Vicepresedintele PDL Valeriu Stoica, membru in comisia de modificare a statutului partidului, este de parere ca discutiile iscate de Cristian Preda ascund de fapt dorinta acestuia de a capata o mai mare vizibilitate printre democrat-liberalii mai vechi in partid si, eventual, o functie de conducere.
Cele "10 principii pentru modernizarea PDL" discutate ieri seara la PDL (discutiile nu se terminasera la ora inchiderii editiei - n.r.) au fost precedate de o serie intreaga de observatii, nuantari, atentionari sau chiar avertismente lansate de lideri mai vechi ai partidului de guvernamant. Cei mai influenti dintre ei au repetat ca statutul PDL nu va suferi modificari profunde. Vicepresedintele PDL Ioan Oltean a declarat ca statutul actual "Corespunde actualelor necesitati politice" si ca cel mai probabil modificarile vor fi legate de numarul de membri din structurile nationale. "Nu vor fi 12 vicepresedinti, vor fi probabil mai multi sau mai putini, nu se vor chema prim-vicepresedinti, ci presedinti executivi.Sunt propuneri care se vehiculeaza, dar nu va fi o modificare de substanta", a exemplificat Ioan Oltean. Declaratii asemanatoare a facut si prim-vicepresedinele PDL, Adriean Videanu, care a spus ca "sunt anumite corectii mici care se pot aduce Statutului, in ideea de a dinamiza activitatea din interiorul partidului, dar sa nu credeti ca PDL isi va schimba fundamental Statutul". El a insistat ca "PDL este un partid care a castigat alegerile. Nu este un partid care a pierdut alegerile, asa cum sunt PSD si PNL" si ca "isi va gestiona foarte atent relatia interna". Vasile Blaga a declarat, la randul sau, ca nu este nevoie de modificarea a mai mult de 10-12 articole din statutul PDL si ca cei care propun intarirea puterii Colegiului Director, adica a filialelor, ar trebui sa stie ca actualul statut il asaza pe picior de egalitate cu Biroul Permanent (conducerea centrala). "In Colegiul Director intra Biroul Permanent si toti presedintii de organizatii, iar faptul ca trebuie sa se intruneasca lunar acest lucru scrie si azi in Statut, sa-l citeasca colegii".
Reprosurile mai deschise sau mai discrete cu care se confrunta conducerea PDL sunt legate in fapt de mecanismul practic de decizie in partid, care pare sa tina aproape exclusiv de triada Blaga, Berceanu si Videanu, alaturi de presedintele Boc si vicepresedintele Gheorghe Flutur. La randul sau membra a comisiei de statut, Monica Macovei a avertizat ca partidul are nevoie de "oameni cu specialitate, cu expertiza in toate domeniile, care se numesc in functiile publice sau guvernamentale, pe criterii profesionale, si nu pe baza de telefoane".
Din comisia de statut, fac parte dupa expresia vicepresedintelui Cezar Preda, "toti de la Boc in jos, primii cinci ai partidului: Flutur, Stolojan, Blaga, Berceanu, Videanu, dar si sefii primelor organizatii judetene", adica liderii filialelor cu cele mai bune rezultate in alegeri.
Fostul liberal Valeriu Stoica sustine garda veche a Partidului Democrat
Diana Lazar: Zgomotoasa reforma din PDL, dar pana acum, cel putin, pare a fi mai mult forma decat fond. Asa sa fie?
» Valeriu Stoica: Ceea ce a parut a fi o reforma zgomotoasa este doar o parere. Nu vorbim de zgomot, vorbim de o dezbatere interna serioasa despre dezvoltarea institutionala a partidului. Au fost cativa reprezentanti care au lasat impresia in presa ca nu exista receptivitate in partid in ceea ce priveste aceste idei de dezvoltare institutionala.
D.L.: Dar exista ?
» V.S.: Este inexact. Toate ideile care au fost vehiculate in presa de Cristian Preda existau in PDL. Imediat dupa alegerile prezidentiale au inceput aceste discutii in partid. Cristian Preda probabil ca nu a fost suficient de atent sa vada ce se discuta in partid in perioada asta.
D.L.: Nu doar Cristian Preda, ci si Sever Voinescu a facut reprosuri conducerii PDL. El vorbea despre faptul ca partidul este condus de doi-trei "ayatolaci". Impartasiti aceasta opinie?
» V.S.: Sever Voinescu a avut idei uneori si pe fond diferite de cele ale lui Cristi Preda. Cat priveste raspunsul la intrebarea dvs., noi, in PDL, suntem prea putini in momentul de fata ca sa spunem ca ii dam pe unii la o parte ca sa vina altii. Avem un partid foarte mare din punct de vedere electoral, dar foarte mic din punct de vedere institutional, adica in raport cu ceea ce se numeste cota electorala. Deci eu nu sunt de acord cu cei care spun sa-i dam pe unii la o parte, sa vina altii, nu sunt de acord nici cu formula "ayatolaci" s.a. Avem in PDL oameni care s-au validat politic in ultimii ani, care au adus o contributie majora la victoriile din ultimii ani. Nu ne putem dispensa de acesti oameni, ar fi o mare greseala.
D.L.: Totusi, domnul Preda are dreptate cand spune ca mai multi oameni pot lua decizii mai bune decat un cerc restrans format din aceiasi Boc, Flutur, Blaga, Videanu, Berceanu.
» V.S.: Domnul Cristian Preda e suparat de altceva. Eu cred ca e suparat pentru ca el, in momentul de fata, nu face parte din nici un organism din acesta (n.r. – for de conducere). si aici cred ca ajung la esenta problemei. Nimeni nu se opune ca un membru PDL sa evolueze sub aspectul carierei politice, dar trebuie sa astepti momentele in care sa evoluezi. Deciziile majore, care tin de competenta Biroului National sau de competenta Colegiului Director, se iau in sedintele acestor foruri. Exista insa si decizii operative care trebuie luate. Este o chestiune organizationala. Noi i-am legitimat pe acesti cinci oameni in 2007 cu acest rol, deci au o legitimitate institutionala. N-au uzurpat atributiile cuiva.
D.L.: Cu alte cuvinte, spuneti ca domnul Preda isi pregateste o eventuala candidatura la Conventia Nationala?
» V.S.: Eu cred ca toata aceasta tevatura iscata de Cristian Preda este legata si de dorinta lui de a avea o mai mare vizibilitate in interiorul partidului. Numai ca aici a facut un calcul gresit. Metodele prin care castigi vizibilitate in interiorul partidului nu sunt aceleasi cu cele prin care castigi vizibilitate in afara partidului. N-a dat dovada partidul de deschidere atunci cand un om care nu a fost nici o zi in partid a fost promovat pe un loc eligibil pe lista pentru europarlamentare?
D.L.: Domnul Frunzaverde propunea interzicerea cumulului de functii guvernamentale cu cele de conducere in partid. Are sanse sa treaca de comisie aceasta idee (triada Blaga-Berceanu-Videanu este alcatuita din ministri – n.r.)?
» V.S.: N-as spune ca cei care fac parte din Guvern sa nu aiba voie sa detina functii de conducere in partid. Sunt oameni care au o mare credibilitate in partid. Cum sa le interzici sa faca parte din conducere? Ar fi o eroare. Putem avea lideri nationali care se ocupa de Guvern si lideri nationali care se ocupa de partid, dar toti sunt lideri ai partidului. Daca-i separi inseamna ca rupem segmentul guvernamental de segmentul partidului. Avem nevoie de ambele segmente.
D.L.: Ati avut disensiuni cu domnul Frunzaverde pe tema doctrinei partidului...
» V.S.: Iarasi este o perceptie denaturata a presei. Eu il pretuiesc pe domnul Frunzaverde foarte mult, pentru ca dumnealui, in 2005, a avut o contributie hotaratoare la asumarea identitatii populare a PD – integrarea in PPE. N-am fost insa de acord cu domnia sa cand a lasat sa se inteleaga ca PDL ar trebui sa fie un partid crestin-democrat in intregime. Atunci am argumentat si am avut un dialog foarte civilizat. Am spus ca, in Europa, dintre partidele populare care fac parte din PPE, numai cele din Germania sunt crestin-democrate. Dar si acestea sunt liberale, pentru ca au ca doctrina economica neoliberalismul. Liberalismul, ca principiu economic extras din liberalismul clasic, se gaseste in platforma programatica a tuturor partidelor populare. Aceasta chestiune a fost lamurita.D.L.: Atunci, cat din discutia despre reforma este despre doctrina si cat despre functii? Exista aceasta discutie din 2007, ca aripa democrata veche are probleme in a accepta faptul ca PD si PLD au devenit unul si acelasi.
» V.S.: Cand am facut fuziunea in 2007, am avut intelepciunea cu totii sa nu miscam nimic din structura rezultata din fuziune timp de doi ani de zile, pentru a avea timp de acomodare reciproca. Toate organizatiile, cand fuzioneaza, au nevoie de un timp de acomodare. Vin in contact doua culturi institutionale diferite. Pai, dupa doi ani de zile, nu mai exista nici PD, nici PLD. De aici inainte vorbim de membri PDL. Exista criterii de selectie interna, exista o competitie interna, cine reuseste, bine, cine nu, respecta regula.
D.L.: Care credeti ca trebuie sa fie viitorul nume al PDL?
» V.S.: Sunt de acord cu schimbarea numelui in Partidul Popular, sunt de acord cu cei care au propus schimbarea siglei si sunt de acord cu Sorin Frunzaverde, care a propus inima ca viitoare sigla, care este simbolul PPE, numai ca, in ceea ce priveste schimbarea numelui, sunt chestiuni juridice care trebuie rezolvate. Exista niste partide care poarta deja acest nume.Romanialibera.ro
Boc: Am votat pentru eliminarea pensiilor speciale
Biroul Permanent National al PD-L a votat in cadrul sedintei de luni pentru eliminarea pensiilor speciale, a anuntat premierul Emil Boc.
"Biroul Permanent National a votat in unanimitate pentru sustinerea principiului contributivitatii, deci renuntarea la pensiile speciale. Noua lege a pensiilor va elimina discrepantele din sistem", a anuntat premierul Emil Boc.
El a tinut sa precizeze ca dupa aplicarea noii legi a pensiilor nu vor mai exista pensii speciale si ca toate pensiile vor fi recalculate.
Premierul Emil Boc a mai declarat ca in perioada urmatoare va emite un act normativ prin care firmele care angajeaza someri sa beneficieze de anumite facilitati.
Potrivit primului ministru, aceste legi vor ajunge in Guvern si vor fi aprobate pana la finele lunii februarie.Anastase: Adresa ICCJ in cazul Udrea nu a ajuns la biroul meu
Presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase, a declarat luni ca adresa de la ICCJ privind verdictul de neincepere a umaririi penale in cazul Elenei Udrea nu a ajuns la biroul sau, ci la Secretariatul General al Camerei, adaugand ca liberalul Ludovic Orban "e in campanie in interiorul PNL".
Anastase a raspuns acuzatiilor fomulate de vicepresedintele PNL Ludovic Orban, potrivit carora ar fi amanat prezentarea in Biroul Permanent a adresei ICCJ privind verdictul in cazul Elenei Udrea pentru a nu da posibilitatea deputatilor sa atace decizia Parchetului, punand declaratiile liberalului pe seama faptului ca "se afla intr-o campanie in interiorul partidului".
"Dl Orban incearca sa iasa in evidenta cu declaratii care sunt cu mult in afara realitatii. Este in campanie electorala in interioriul partidului", a comentat Anastase.
Democrat-liberala a explicat ca documentul ce o viza pe Elena Udrea nu i-a parvenit, nefiind trimis presedintelui Camerei, ci Secretariatului General, care nu ar fi avut timp sa faca cunoscuta adresa intrucat Biroul Permanent nu s-ar mai fi intrunit decat in sesiune extraordinara.
"Dl. Orban a lipsit de la sedinta Biroului Permanent, in care s-a discutat despre acest material si se vede clar ca nici macar nu s-a uitat pe mapa sa vada pe unde a trecut acest document. Poate sa constate cu usurinta ca nu a ajuns la biroul presedintelui Camerei. Oricum eu dau drumul la absolut toate documentele foarte repede, dar, in cazul acesta, nu a ajuns. Pentru ca nu mi-a fost adresat mie. Este simplu ca lumina zilei- a fost la Secretariatul General, inscris pe ordinea de zi, din momentul in care a fost inregistrat nu au mai existat Birouri Permanente", a sustinut Anastase.
Ea a adaugat ca PNL ar trebui sa verifice daca au mai existat sedinte de Birou Permanent dupa primirea adresei si "sa reglementeze problema cu Secretariatul general al Camerei", adaugand ca, au mai fost sedinte ale conducerii Camerei doar in sesiunea extraordinara.
"Am avut doar Birouri Permanente foarte bine orientate pe ce aveam de discutat, am avut Birou Permanent atunci, dar daca dl. Orban citeste Regulamentul, afla ca atunci cand e sesiune extraordinara, discuti doar despre ce este vorba acolo", a conchis Anastase.
PNL cere demiterea lui Kovesi pentru NUP-ul lui Udrea
Prim-vicepresedintele PNL Ludovic Orban a anuntat luni ca liberalii cer demiterea procurorului general Laura Codruta Kovesi deoarece emiterea ordonantei de neincepere penala in cazul Udrea ar fi fost facuta "abuziv", pentru a-i da acesteia "un certificat de buna-purtare".
Procurorii DIICOT au dispus, pe 25 ianuarie, neinceperea urmaririi penale fata de ministrul Turismului, Elena Udrea, in dosarul declinat de Parchetul General in care era cercetata si pentru falsificarea unor date informatice de pe site-ul MT, se arata intr-un comunicat remis pe 3 februarie de minister.Ziare.com
del.icio.us |
Digg
Email to a friend
Versiune print
Numai text
Rss
Numai text
Arhivă
Mobile site
Publică un comentariu