Un milion de şomeri, proteste, greve: ingrediente pentru o bombă socială
Bomba socială ticăie sub scaunul lui Boc *** Bogdan Hossu: In luna mai vom avea un milion de someri *** Sindicatele au anunţat că din 10 martie încep primele acţiuni de protest *** E posibil să apară şi unele spontane aşa cum a fost în 9 martie greva profesorilor din Buzău, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile. *** Săptămâna viitoare sindicatele din învăţământ vor anunţa calendarul protestelor sociale pentru perioada următoare *** Angajaţii Metrorex nu pot fi constrânşi să renunţe la greva generală din 18 martie *** Iluziile profesorilor: protestele vor readuce salariile întregi *** Presedintele Cartel Alfa a afirmat ca sindicatele nu au fost de acod cu o prevedere a pactului elaborat de Ministerul Muncii care interzicea organizatiilor sindicale sa mai organizeze proteste in cazul semnarii documentului respectiv *** Europa, sufocată de greve. Europa a intrat în era grevelor şi a reducerilor de buget drastice. Reducerea cheltuielilor publice, menită să readucă încrederea pieţelor financiare, stârneşte însă, peste tot în Europa, mişcări sociale de amploare
Bomba socială ticăie sub scaunul lui Boc
Dacă în 8 martie a fost Ziua Femeii, iar în 9 martie, cea a bărbatului, ziua de 10 martie va fi cu siguranţă ziua genistului Boc. Pentru că sindicatele au anunţat că din 10 martie încep primele acţiuni de protest care vor avea loc chiar în faţa Prefecturii Timişoara
Angajaţii Metrorex nu pot fi constrânşi să renunţe la grevă
Potrivit preşedintelui Cartel Alfa, Bogdan Hossu, sindicaliştii confederaţiei sindicale încep din 10 martie în teritoriu primele acţiuni de protest faţă de forma actuală a legii pensiilor şi a legii unitare a salarizării, solicitând şi stabilirea salariului minim la 705 lei în 2010. “Se impune necesitatea unor acţiuni care vor merge gradual, de la organizarea de pichete în teritoriu - 10 martie Timiş, 11 martie Satu Mare, Dolj, Dâmboviţa, 12 martie Vrancea - la dezbateri între sindicalişti şi parlamentari, punctul prioritar fiind legea pensiilor, apoi mitinguri în teritoriu cu cel puţin 1.000 de persoane”, a spus Hossu.
Tot din 10 martie încep mişcările şi sindicaliştii din CFR.
”De miercuri (n.r. 10 martie) sindicatele din teritorii de la cele şapte federaţii vor picheta prefecturile din marile oraşe. Vom începe cu Prefectura Timişoarei, urmând ca în zilele următoare să fie pichetate şi sediile din Satu Mare, Cluj, Vrancea, Prahova şi Constanţa. Vom solicita o renegociere a salariilor, aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pentru societăţile feroviare, mărirea subvenţiei pentru sistemul feroviar la CNCFR şi CFR Călători şi în special pentru investiţii, precum şi elaborarea unui pachet de acte normative pentru eliminarea accizei la motorina utilizată de transportatorii feroviari”, a precizat Iulian Măntescu, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă.
Pe lângă protestele anunţate, în 10 martie e posibil să apară şi unele spontane aşa cum a fost în 9 martie greva profesorilor din Buzău, nemulţumiţi că nu şi-au primit salariile. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei spun că situaţia profesorilor din Buzău s-a rezolvat, deoarece judeţul a primit o suplimentare a fondurilor cu cinci milioane pentru rezolvarea problemelor apărute. Dacă la Buzău s-a rezolvat doar prin ieşirea în stradă s-ar putea ca şi alţi profesori să-şi caute salariul tot în stradă dat fiind faptul că 17 judeţe au cerut suplimentarea fondurilor de salarii pe trimestrul I.
Nici săptămâna viitoare premierul Emil Boc nu va avea linişte. Deja sindicaliştii de la metrou au anunţat că vor intra, în 18 martie, în grevă generală, în contextul în care Curtea de Apel Bucureşti a decis că greva angajaţilor Metrorex, desfăşurată în noiembrie 2009, a fost legală, a anunţat preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou (USLM), Ioan Rădoi. Tot săptămâna viitoare sindicatele din învăţământ vor anunţa calendarul protestelor sociale pentru perioada următoare. Drept urmare, putem spune fără teama de a greşi că rezolvarea acestor conflicte sociale va depinde exclusiv de geniul premierului Emil Boc. Sau mai bine zis de cum va dezamorsa bomba socială genistul Boc, bombă pusă în fapt sub scaunul domniei sale de acordul Guvernului cu Fondul Monetar Internaţional.
Bogdan Hossu: In luna mai vom avea un milion de someri
Cerinţele salariaţilor de la metrou privind creşterea lefurilor nu pot fi rezolvate în lipsa unui buget pe 2010 al companiei. Nici continurea procesului în instanţă cu sindicaliştii nu are vreun efect.
Haosul în care au fost aruncaţi bucureştenii la finele anului trecut, în timpul unei greve de două zile la metrou, s-ar putea repeta săptămâna viitoare. Conducerea Metrorex pare incapabilă să oprească noul val de proteste ale salariaţilor.
Aşadar, aproape 600.000 de bucureşteni care circulă zilnic cu metroul ar putea fi obligaţi să recurgă la autobuz sau taxi pentru a se deplasa prin oraş, aruncând în aer traficul.
După ce Curtea de Apel le-a dat, la începutul lunii, câştig de cauză, angajaţii Metrorex au decis să reia, din 18 martie, pe perioadă nedeterminată, greva generală întreruptă de Tribunalul Bucureşti, în noiembrie anul trecut. Aşadar, după modelul consacrat în toamnă, trenurile vor fi „trase pe dreapta” zilnic, între orele 4.00 şi 16.00, pentru ca, după această oră, să-şi reia traseul după programul normal.
Vor majorări salariale
În ciuda situaţiei tensionate de la metrou, nici autorităţile nu au făcut nimic în ultimele patru luni pentru a preîntâmpina un nou conflict, bazându-se pe decizia instanţei care arunca greva în ilegalitate. Sindicaliştii cer condiţii mai bune de lucru, dar şi un nou contract colectiv de muncă.
Pe de altă parte, în ciuda contextului economic dificil, când majoritatea firmelor dau afară angajaţi pe capete şi reduc salariile, angajaţii Metrorex nu renunţă la pretenţiile de majorări salariale, cerând creşterea fondului de salarii cu 3,7%.
„Având în vedere că vremea s-a înrăutăţit, ne-am gândit că ar fi bine pentru călători să mai amânăm greva la metrou şi, în plus, să le dăm un termen pentru negociere celor din guvern”, a spus vicepreşedintele Uniunii Sindicatului Liber Metrou, Costi Dumitrică.
La rândul său, Gheorghe Udrişte, şeful Metrorex, speră că nu se va ajunge la grevă, dar spune că nu poate începe încă negocierile cu sindicaliştii în lipsa unui buget aprobat.
Nou atac în instanţă
În plus, el a precizat că nu există resurse pentru niciun fel de majorare salarială anul acesta. Totodată, deşi conducerea Metrorex a anunţat că va folosi o cale extraordinară de atac - recursul în anulare - pentru a contesta la Curtea Supremă decizia definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, acest demers nu va afecta declanşarea grevei.
„Judecarea recursului în anulare poate dura şi câteva luni. Până atunci însă, sindicaliştii sunt îndreptăţiţi să declanşeze greva generală”, a spus un magistrat specializat în soluţionarea conflictelor de muncă. În timpul celor două zile de grevă din 2009, Metrorex a cheltuit 45.000 de lei pentru a-i despăgubi pe călătorii care aveau abonamente. (Au contribuit Teodora Trandafir, Teodora Vasâlca)
COSTI DUMITRICĂ, vicepreşedinte USLM
ALTERNATIVE
Mai multe autobuze
Greva din subteranul Capitalei nu face decât să-i bucure pe ta xi metrişti, ale căror venituri au fost serios afectate de criză în ultima perioadă.
„E clar că oamenii vor apela în primul rând la noi, şi asta nu face decât să mă bucure. Le mai rămân, evident, şi mijloacele de transport în comun, dar ştiţi cum e... aglomeraţie, ajung greu în staţii”, spune Cristi, un taximetrist bucureştean.
Directorul Regiei de Transport Bucureşti, Gheorghe Aron, dă însă asigurări că, în cazul în care metroul nu va mai circula, va suplimenta - aşa cum a făcut şi în noiembrie - numărul de autobuze, troleibuze şi tramvaie.
„Vom analiza şi vom vedea de câte mijloace de transport va fi nevoie pentru a prelua afluxul de călători. Vom stabili, în câteva zile, cu câte maşini vom suplimenta fiecare linie”, a explicat Aron. În noiembrie anul trecut, acesta a scos în trafic 200 de mijloace de transport în plus.
circulă zilnic cu metroul şi vor fi afectaţi direct de greva angajaţilor Metrorex,
programată să înceapă din 18 martie, pe termen nelimitat
Profesorii din tara protesteaza fiindca nu si-au primit salariile
Profesorii din mai multe judete protesteaza pentru ca nu si-au primit salariile. Reprezentantii Ministerului Educatiei spun ca stiu problemele cu care se confrunta dascalii si ca le rezolva, punctual.
Profesorii din judetele Maramures, Bihor si Buzau ameninta cu suspendarea orelor, pentru ca nu si-au primit salariile pe luna trecuta. Se pare ca o parte dintre profesori sunt nevoiti sa-si castige drepturile salariale in instanta, iar la nivel local s-a cerut suplimentarea fondurilor de salarii.
"Situatia este urmatoarea: sunt 17 judete care au cerut suplimentarea fondului de salarii si pentru 15 dintre ele Ministerul a aprobat acordarea fondurilor, in ceea ce priveste Buzaul s-au acordat 5 milioane si probabil ca in aceste zile vor intra. Banii sunt deja la dispozitia judetului pentru plata, si in cazul judetului Galati au fost aprobate sapte milioane", a declarat Melania Mandas Vergu, purtatorul de cuvant al Ministerului Educatiei.
Purtatorul de cuvant a adaugat ca Ministerul nu a fost informat cu privire la protestele dascalilor.
Sindicalistii contrazic insa reprezentantii Ministerului, sustinand ca nu ajung banii pentru profesori. "In momentul de fata Ministerul Invatamantului nu a asigurat fondurile nici macar pentru plata salariilor pentru primul trimestru si nicidecum pentru banii castigati in instanta. Sunt hotarari definitive si irevobcabile, executorii, pe care Ministerul de Finante nu doreste sa le puna in aplicare. Vom fi nevoiti sa iesim in strada constant", a declarat, la Realitatea TV, liderul FSLI, Aurel Cornea, adaugand ca se cere o intalnire cu ministrul Educatiei, Daniel Funeriu.
Sindicalistii de la FSLI urmeaza sa decida miercuri forma de protest, iar cei de la Federatia Educatiei Nationale au decis declansarea unor actiuni de protest, mergand pana la greva generala.
Iluziile profesorilor: protestele vor readuce salariile întregi
Greva şi compromiterea anului şcolar au rămas singurele soluţii pentru creşterea calităţii actului educaţional, spune secretarul general al Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu. Banii necesari pentru educaţie se mai pot obţine, însă, doar prin greve şi proteste, spun sindicaliştii. "Suntem hotărâţi. Mergem până la grevă generală şi compromiterea anului şcolar", a menţionat Constantin Ciosu.
Înainte de a trece la fapte, sindicaliştii mai fac o încercare. Mâine, ei se întâlnesc cu ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, pentru a-i aduce la cunoştinţă problemele grave cu care se confruntă sistemul de educaţie. Dacă nu vor ajunge la nici o înţelegere, sindicaliştii vor declanşa acţiunile de protest. ''Începând cu data de 10 martie, eşalonat pe zile, au loc primele forme de manifestare sindicală care sunt pichetările. În ţară, vor fi pichetate sediile prefecturilor, iar în Bucureşti, vineri 12 martie, între orele 10.30-12.30 sediul Guvernului'', a mai anunţat Constantin Ciosu.
www.cotidianul.ro
Presedintele Cartel Alfa a afirmat ca sindicatele nu au fost de acod cu o prevedere a pactului elaborat de Ministerul Muncii care interzicea organizatiilor sindicale sa mai organizeze proteste in cazul semnarii documentului respectiv
Numarul somerilor ar putea atinge un varf in luna mai, cand ar putea ajunge la un milion de persoane, daca guvernul nu ia masuri urgente pentru cresterea investitiilor in economie, a declarat, marti, liderul Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul intalnirii cu ministrul Muncii.
"Daca (Guvernul n.r.) nu se iese foarte repede cu un pact pentru ocuparea la nivel national, care sa includa si masuri pentru stimularea agentilor economici si pentru stimularea investitiilor - si eu nu cred ca se poate iesi mai devreme de jumatatea lunii aprilie cu acest pas - varful de someri va fi atins in luna mai. In lipsa unor politici coerente pentru dezvoltarea investitiilor pe orizontala, ne asteptam ca numarul de someri sa ajunga undeva intre 900.000 si 1 milion", a spus Hossu.
TV Ziare.com: Iesim din criza in 2012, daca Guvernul ia masuri
Presedintele Cartel Alfa a adaugat ca, in cazul in care va fi adoptat un pact pentru ocupare, numarul somerilor ar trebui sa inceapa sa scada din luna iunie, pentru ca diminuarea somajului sa se accentueze inspre sfarsitul anului.
"Ne trebuie investitii care sa genereze locuri de munca si facilitati pentru actualele firme care ofera locuri de munca. Speram ca acest pas sa rezolve aceste probleme", a mai spus Hossu.
Pe de alta parte, presedintele Cartel Alfa a afirmat ca sindicatele nu au fost de acod cu o prevedere a pactului elaborat de Ministerul Muncii care interzicea organizatiilor sindicale sa mai organizeze proteste in cazul semnarii documentului respectiv.
Cresterea varstei de pensionare, un compromis acceptabil
In ceea ce priveste cresterea varstei de pensionare, Hossu a afirmat ca ar putea fi un compromis acceptabil, in conditiile in care barbatii ies la pensie la 63,9 ani, iar femeile ar putea ajunge gradual la aceasta limita
"Pe politica actuala, este evident ca se incurajeaza pe viitor iesirea la pensie ori pe caz de invaliditate, ori pe caz imbolnavire din cauza alimentatiei si a conditiilor proaste de munca", a afirmat Hossu.
"Cred ca o varsta de pensionare de 64 de ani poate fi un compromis acceptabil intre Guvern si partenerii sociali, in conditiile in care barbatii ies la pensie la ora actuala la vasta de 63,9 ani, iar femeile pot sa ajunga la aceasta varsta gradual intr-un numar de ani", a completat el.
In prezent, vasta de pensionare a femeilor este de 58,9 ani.
Bogdan Hossu a mai cerut parlamentarilor sa sustina, in cadrul dezbaterilor pe proiectul Legii unitare a pensiilor, reducerea varstei de pensionare a femeilor pe sistemul practicat in Uniunea Europeana, unde "varsta de pensionare se reduce cu fiecare an pentru fiecare copil pe care femeia l-a avut in crestere".
Reprezentantii sindicatelor s-au declarat nemultumiti si de cresterea pensiilor in functie de inflatie, masura care ar duce in urmatorii ani la scaderea puterii de cumparare a pensionarilor.
Din Grecia până în Marea Britanie şi Bulgaria, oamenii ies în stradă pentru a împiedica măsurile de austeritate anunţate de guverne. Nu doar statele din zona euro au probleme: grevele s-au extins spre Bulgaria şi România şi chiar spre state care nu au aderat încă la UE, precum Croaţia.
Europa a intrat în era grevelor şi a reducerilor de buget drastice. Reducerea cheltuielilor publice, menită să readucă încrederea pieţelor financiare, stârneşte însă, peste tot în Europa, mişcări sociale de amploare. După ce Grecia a anunţat cea de-a treia serie de tăieri bugetare în tot atâtea luni, luni, a venit rândul Portugaliei să anunţe că va strânge cureaua
VIDEO Grecii combat criza cu greve
Grevă generală la metrou în 18 martie
Guvernul socialist al lui José Socrates a anunţat că va îngheţa salariile funcţionarilor, că va reduce investiţiile publice şi că va relansa privatizările, astfel încât, până la finele lui 2013, deficitul actual de 9,3% al ţării să fie redus până la 2,8%, relatează AFP. Vor fi plafonate şi ajutoarele sociale, iar veniturile mai mari de 150.000 de euro pe an vor fi impozitate cu 45%. În plus, Executivul portughez va renunţa să mai cumpere echipamente militare noi şi va amâna pe termen nedefinit construirea unei căi ferate de mare viteză spre Spania.
Greve înainte şi după tăieri
Sindicaliştii din Portugalia sunt ceva mai calmi decât cei din Grecia, însă au lansat deja un semnal dur guvernului, prin greva de avertisment de 24 de ore ţinută în urmă cu patru zile. Zeci de mii de grevişti au ţinut închise atunci şcolile şi spitalele. În ciuda faptului că premierul Socrates a precizat că cei care vor purta povara vor fi bogaţii şi marile companii, funcţionarii publici pregătesc noi mişcări de protest.
Grecia, în schimb, merge din protest în protest. Grevele care au paralizat toată ţara zilele trecute s-au prelungit cu o "grevă a gunoaielor" (protestatarii ţinând închise gropile de gunoi de la marginea Atenei, astfel încât capitala s-a umplut de mormane de deşeuri), iar pentru mâine se anunţă din nou grevă naţională.
Spania măreşte TVA
Premierul, de asemenea socialist, al Spaniei, José Rodriguez Zapatero, a lansat şi el semnale că spaniolii nu vor scăpa nici ei de reduceri. Cu un sector al construcţiilor prăbuşit şi exporturi mult reduse, dar cu un deficit (111 miliarde de euro) comparabil cu al Greciei, Spania este văzută şi ea ca "un factor de risc" în zona euro.
Zapatero susţine că, pentru moment, este nevoie măcar de creşterea TVA până la 18%, pentru ca guvernul să poată plăti indemnizaţiile a 500.000 de şomeri. "Nu am putut prevedea amploarea crizei economice", a recunoscut Zapatero.
Nemulţumire tot mai mare a britanicilor
Marea Britanie (unde deficitul este de 12% din PIB) a anunţat până acum, la capitolul reduceri, doar că va renunţa la serviciile a 25.000 de funcţionari publici. Presa britanică susţine însă la unison că, indiferent dacă laburiştii ori conservatorii vor câştiga alegerile din aprilie, oricare dintre ei va trebui să mărească taxele pentru a aduce bugetul pe linia de plutire. Circa 270.000 de funcţionari au intrat luni într-o grevă de 48 de ore împotriva reducerilor salariale (cu o treime) şi a salariilor compensatorii, blocând tribunalele, porturile, administraţiile financiare, dar şi mai multe aeroporturi.
În Franţa, traficul feroviar va fi complet paralizat pe 23 martie, când muncitorii au anunţat grevă naţională, pentru a forţa administraţia să le menţină numărul de locuri de muncă, actualele salarii şi pensii. Este însă posibil ca greva să fie una a întregului domeniu public şi privat împotriva modificării sistemului de pensii, dorită de preşedintele Nicolas Sarkozy.
Bulgarii au început şi ei grevele: luni şi-au sistat activitatea medicii din câteva mari oraşe, iar marţi protestatarilor li s-au alăturat colegii din aproape toată ţara, nemulţumiţi de întârzierea lefurilor, dar şi de faptul că bugetul sistemului sanitar pentru 2010 este redus şi pacienţii nu mai au acces gratuit la mai multe analize importante.
Proteste în Croaţia
Agricultorii croaţi, nemulţumiţi de scăderea subvenţiilor publice din domeniu, au protestat mai bine de o săptămână. Manifestaţiile au luat amploare duminică, fermierii blocând cu tractoare arterele rutiere din estul ţării.
Comentariu: Refinanţare dificilă
Daniel Dăianu, analist economic
Criza din Grecia arată că apartenenţa la o uniune monetară nu oferă unei ţări o poliţă de asigurare împotriva unor şocuri puternice, a declarat pentru „Adevărul" analistul Daniel Dăianu. În general, sunt expuse ţările emergente care au importat capital, printre ele numărându-se şi România.
„Cel mai sever afectate sunt însă Bulgaria şi Balticele, deoarece nu pot folosi cursul de schimb valutar ca pe un element de ajustare", în timp ce România şi Ungaria se află „într-o zonă intermediară", este de părere Dăianu. Complicaţii se pot ivi şi dacă Banca Centrală Europeană va limita gama de colaterale (unde intră şi obligaţiunile greceşti, de o calitate mai slabă). Astfel, Atena n-ar mai avea acces la finanţare ieftină şi băncilor greceşti le-ar fi şi mai greu să reia creditarea, explică Dăianu.
Statele din Balcani, atinse de criza economică grecească
Peter Sanfey Foto: Agerpres
Criza din Grecia ar putea afecta economiile şi sistemele bancare ale statelor din sud-estul Europei, consideră Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Problemele statului elen au avut până în prezent un impact redus asupra ţărilor vecine, dar unii analişti atribuie temerilor legate de Grecia recenta depreciere record a dinarului sârbesc în raport cu euro.
„Trebuie să urmărim cu atenţie desfăşurarea crizei din Grecia, întrucât un număr de bănci şi companii elene sunt active în sud-estul Europei. O deteriorare severă a situaţiei din Grecia ar putea avea un impact negativ asupra remiterilor către anumite state, mai ales Albania", susţine economistul-şef al BERD pentru această regiune, Peter Sanfey, citat de Reuters.
Mai multe ţări din sud-estul Europei au înregistrat probleme majore din cauza crizei financiare mondiale, iar România şi Ungaria, state membre ale Uniunii Europene, au fost nevoite să apeleze la sprijinul Fondului Monetar Internaţional. Totuşi, regiunea s-a arătat rezistentă la criza financiară mondială,este de părere Sanfey. "Reacţia a fost, probabil, mai bună decât se aşteptau multe persoane. Europa de Sud-Est are o problemă de imagine, mai ales privind volatilitatea, de care încearcă să scape", a mai adăugat el.
Retrageri de lichidităţi
Riscul pentru regiunea Balcanilor rezultă din "expansiunea agresivă" a băncilor greceşti în zonă, în ultimii ani, apreciază analistul economic Emre Deliveli, citat de Forbes. În acest sens, cea mai expusă riscului este Macedonia, unde băncile elene deţin 30% din piaţă, în timp ce în Albania cota este de 23%. În cazul în care instituţiile bancare recurg la retrageri de lichidităţi din aceste ţări, efectele negative se vor resimţi nu numai în sectorul bancar. Dominoul ar atinge mai întâi ratele interbancare, cuprinzând apoi întreaga economie. Inclusiv cursul valutar ar avea de suferit, chiar dacă până în prezent monedele naţionale din regiune - cu excepţia dinarului - nu au dat semne de slăbiciune.
Nici Turcia nu poate sta liniştită, chiar dacă prezenţa băncilor elene este una nesemnificativă. Criza grecească, fiind una fiscală, va atrage atenţia şi asupra altor ţări cu astfel de probleme. Datoria publică în Turcia reprezintă doar 43% din PIB, dar ceea ce îngrijorează este viteza cu care ea se măreşte pe zi ce trece. Deocamdată, piaţa pare a ignora rata de creştere a datoriilor publice din Turcia.
del.icio.us |
Digg
Email to a friend
Versiune print
Numai text
Rss
Numai text
Arhivă
Mobile site
Publică un comentariu