Home | EVENIMENTE | Se va tăia în carne vie, Legea asistenței sociale a fost adoptată. Primar în greva foamei. Lăcomia sistemului bancar

Se va tăia în carne vie, Legea asistenței sociale a fost adoptată. Primar în greva foamei. Lăcomia sistemului bancar

Publicat de
Se va tăia în carne vie, Legea asistenței sociale a fost adoptată. Primar în greva foamei. Lăcomia sistemului bancar

Primar in greva foamei pentru ca localitatea sa nu are caldura *** Legea asistentei sociale, adoptata - Afla ce se intampla cu ajutoarele *** Legea asistenţei sociale a fost adoptată*** Traian Basescu: Nu vreau ca Romania sa plateasca pentru lacomia sistemului bancar *** Peste 1.500 de pensionari protesteaza in fata Guvernului *** Sindicalistii din invatamant protesteaza la Ministerul Educatiei *** Dascalii protesteaza in Teleorman, iar elevii au fost trimisi acasa *** Basescu: Indiferent de decizia CCR, banii de pensii si salarii nu exista *** Este posibila majorarea salariului minim la 700 de lei in 2012? *** Cum se imprumuta Romania singura prin intermediul FMI *** Bugetul pe 2012 si falimentul Romaniei (Opinii) *** Profesorii din Gorj protesteaza la Ministerul Educatiei *** CFR Marfa a concediat in 2011 jumatate din angajati *** Legea asistentei, amanata iar - vezi explicatiile incredibile ale absentei *** Bugetul pe 2012, blocat in Guvern - UDMR se opune iar *** Agricultura Romaniei, distrusa in mod intentionat? - Interviu Ziare.com *** Alt semnal privind reducerea creditarii: bancile occidentale isi retrag banii *** Boc, Dumnezeul lui Basescu (Opinii) *** Evolutii economice romanesti iritante pentru opozitie, necesare pentru romani Opinii *** Boc da vestea ce buna a lui 2012 *** Tortura adevarului in Guvern *** Invitatii Ziare.com - Adriana Saftoiu: Viitorul suna mediocru *** Motiunea impotriva Ministrului Transporturilor, respinsa

Primar in greva foamei pentru ca localitatea sa nu are caldura

Primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, a intrat luni in greva foamei dupa ce localnicii au ramas fara caldura, din cauza ca primaria nu are bani sa plateasca datoriile catre agentul termic.

"Am fost nevoit in cursul zilei de azi (luni - n.red.) sa intru in greva foamei. Este o situatie extrem de grava. Eu am sesizat Guvernul si autoritatile ca nu avem bani. Am constatat ca de fiecare data doar orasele mari au primit bani din rezerve, iar noi, orasele mici, nu primim sumele necesare", a declarat edilul, la Antena 3.

Florin Cazacu a precizat ca peste 10.000 de persoane, care locuiesc in 3.000 de apartamente, nu au caldura.

"Oamenii au inceput sa improvizeze si au pus calorifere electrice in priza, insa au luat foc transformatoarele de energie electrica. Dar iarna este de abia la inceput si ma gandesc cu disperare ca s-ar putea ca orasul sa ramana si fara energie electrica. Fac apel la responsabilitatea si intelepciunea premierului pentru ca a fost si el candva primar", a mai declarat Cazacu.

Legea asistentei sociale, adoptata - Afla ce se intampla cu ajutoarele

Legea asistentei sociale a fost adoptata marti de deputati cu 168 de voturi "pentru" si cinci "impotriva".

Viceliderul grupului PNL din Camera Deputatilor, Eugen Nicolaescu, a solicitat vot prin apel nominal pentru aceasta lege, insa propunerea i-a fost respinsa de plen.

In urma acestei decizii, Nicolaescu a anuntat ca fiecare parlamentar al USL ii va urmari pe cei de la Putere cum voteaza acest proiect de act normativ.

Chiar si sub "monitorizarea" celor din Opozitie, parlamentarii care sprijina Guvernul au adoptat legea asistentei sociale.

Una dintre prevederile din lege care a nemultumit USL stipuleaza ca autoritatile locale vor prelua programele de asistenta sociala. Astfel spus, prin noua lege fondurile alocate asistentei sociale nu vor mai veni de la Guvern, ci vor intra in responsabilitatea consiliilor judetene si locale.

Opozitia a sutinut ca prin acest transfer autoritatile locale nu vor avea forta financiara pentru a sustine asistenta sociala.

Camera Deputatilor este for decizional, legea urmeaza sa merga spre promulgare la Presedintie.

Legea asistenţei sociale a fost adoptată

Camera Deputaţilor a adoptat cu 168 de voturi pentru şi 5 împotrivă legea asistenţei sociale. Proiectul va merge la promulgare, Camera Deputaţilor fiind for decizional. La Senat proiectul a fost adoptat tacit după ce dezbaterile au fost blocate timp de două luni. PSD şi PNL au acuzat că votul nu s-a desfăşurat în mod corect.

Înainte de fi dat votul pe acest proiect de lege, deputatul PNL, Eugen Nicolăescu, a cerut în numele grupului său parlamentar să se dea vot prin apel nominal, dar solicitatrea sa a picat la vot.

Nciolăescu nu s-a lăsat însă, şi după ce le-a reproşat parlamentarilor că sunt ,,animaţi de lucruri mărunte,, a anunţat că deputaţii opoziţiei nu vor vota dar vor verifica modul în care vor vota cei ai puterii. ,, Noi nu vom vota ci vom merge alături de dumneavoastră ca să vedem cum furaţi!,, a anunţat Nicolăescu de la tribună. Numai că, între timp, deputaţii partidelor aflate la putere au votat deja legea asistenţei sociale. Nemulţumit, Eugen Nicolăescu a acuzat-o pe preşedinta Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, că conduce ,,într-un mod abuziv,, şedinţa. 

PSD şi PNL acuză că votul a fost incorect

După o pauză de consultări, liderul grupului PNL, Călin Popescu Tăriceanu a anunţat  că, în semn de protest faţă de modul în care se desfăşoară votul, în special cel tocmai încheiat la legea asistenţei sociale, deputaţii liberali vor rămâne în cointinuare în sala de plen dar nu îşi vor mai exercita dreptul de vot pe celelalte legi aflate pe ordinea de zi.

,, Puteţi să verificaţi lista de vot, verificaţi şi câinii dacă vreţi, acesta este votul,, a venit replica liderului grupului PDL, Mircea Toader.

Social-democraţii s-au solidarizat însă şi ei cu liberalii, Aura Vasile anunţând că şi PSD va rămâne în sală dar nu va vota.  

Dezbaterea pe artiocole a legii a fost cu scandal

Proiectul legii asistenţei sociale a fost adoptat pe articole marţea trecută. Atunci, şedinţa s-a blocat la momentul votului final, când opoziția a părăsit plenul. Dezbaterea legii a fost marcată de scandal, acuze de fraudare a votului și pauze de consultări.

Deputaţii PSD şi PNL au criticat legea, arătând că este un pretext de diminuare a cheltuielilor cu asistenţa socială şi a sprijinului pentru populaţia săracă a României.

În timpul votului pe articole, deputatul PNL George Scutaru a reclamat faptul că un coleg deputat liberal nu putea să voteze deoarece pe cartela sa apărea numele deputatului PDL Vasile Gherasim. Mircea Toader a susţinut însă că este o minciună prea gogonată, deoarece numai pe calculator poate apărea numele de pe cartelă, iar Vasile Gherasim a arătat că are o singură cartelă cu care votează de la locul său.

După susţinerea amendamentelor la primele 22 de articole din lege, deputaţii au votat fără discuţii următoarele articole, deoarece fusese epuizat timpul de dezbatere stabilit la o oră.

Camera Deputaţilor este for decizional pe acest proiect de lege, pe care Senatul l-a adoptat tacit, după ce dezbaterile au fost blocate timp de două luni

EVZ.ro

Traian Basescu: Nu vreau ca Romania sa plateasca pentru lacomia sistemului bancar

Romania si celelalte state din sud-estul Europei, intrate mai tarziu in Uniunea Europeana, nu trebuie sa plateasca pentru lacomia sistemului bancar din vestul Europei, a declarat presedintele Traian Basescu.

Seful statului a tinut sa dea un avertisment bancilor austriece, dupa ce Banca Nationala a Austriei le-a recomandat acestora sa limiteze finantarea pe piata sud-europeana, inclusiv in Romania.

"Imi manifest ingrijorarea legata de comportamentul unor banci. Vreau sa cred ca anuntul facut de Banca Nationala a Austriei a fost o eroare, ori o neintelegere a efectelor. N-am vrea sa fim in situatia de a le aduce aminte prietenilor nostri europeni cat au conditionat accesul Romaniei in Uniunea Europeana de privatizarea sistemului bancar", a spus presedintele, in timpul conferintei "Analysing Romania's future economic potential", organizata de grupul "The Economist".

"Mesajul meu: ati obtinut profituri uriase in Romania, iar, azi, daca va pregatiti sa lasati economia romaneasca nefinantata in timp de criza, o vom considera ca un act lipsit de fair play in relatia cu Romania. Vreau sa cred ca acest lucru nu se va intampla si nu vom fi pusi noi sa platim factura lacomiei sistemelor bancare, a imprudentei, a lipsei de responsabilitate de pe vremea cand dadeau credite cu buletinul", a comentat Basescu.

Toate bancile vizate de Banca Nationala a Austriei, respectiv UniCredit Bank Austria, Erste Group si Raiffeisen Bank International, au o prezenta masiva in Romania. Astfel, BCR, controlata de Erste, este cea mai mare banca pe plan local.

Nu strica nimanui sa indeplinim conditiile pentru intrarea in zona euro

Seful statului a precizat ca Romania isi mentine obiectivul de intrare in zona euro in 2015, deoarece nu "strica nimanui" sa fie indeplinite conditiile de care ar fi nevoie pentru acest lucru.

Totusi, a subliniat faptul ca atingerea criteriilor de la Maastricht pentru intrarea in zona euro, inclusiv un deficit bugetar de maximum 3% si un nivel al datoriilor de sub 60% din PIB, nu este suficient pentru a garanta supravietuirea tarii in uniunea monetara.

"Constati ca economia ta nu este suficient de dezvoltata pentru a concura cu cele din zona euro. Ne mentinem obiectivul de intrare in 2015, pentru ca are targeturi importante, care nu fac rau nimanui, daca le atingem. In acelasi timp, stim foarte bine, ca, fara o economie competitiva, nu poti fi performant in interiorul zonei euro. Asta explica prioritatea pe care o dam reformei companiilor de stat, manangementul privat, privatizarii companiilor de stat - atrag atentia asupra privatizarii CFR Marfa, unde spre sa fim atractivi", a spus Basescu.

Pe de alta parte, presedintele s-a aratat convins de faptul ca Europa are nevoie de Romania la fel de mult pe cat si Romania are nevoie de Europa, iar liderii europeni ar trebui sa aiba curajul sa iasa in fata alegatorilor si sa le spuna ca este nevoie de o integrare mult mai puternica, pentru ca UE sa fie o adevarata putere economica.

"Exista destula reticenta legata de acest lucru. Imi permit sa exprim un punct de vedere: ne aflam in fata a doua optiuni. Pe de o parte, o Europa mult mai integrata, care sa tinda spre Statele Unite ale Europei. Asta va insemna ca UE se va putea afla la pupitrul de comanda a proceselor de globalizare. Pe de alta parte, daca vom ramane 27 de insule, fiecare manifestandu-si suveranitatea si orgoliul national, nici unul dintre noi nu se va afla la pupitrul de comanda, nici Grecia, nici Romania, nici Polonia, nici Franta sau Germania", a opinat Basescu.

Potrivit spuselor sale, Europa nu poate fi un lider global decat daca toate statele merg in aceeasi directie, astfel fiind posibil ca uniunea sa imprime o directie si procesului de globalizare, nu sa fie pusa in situatia de a rectiona la efectele acestuia, separat, asa cum se intampla in prezent.

Putem atrage 6 miliarde de euro din fondurile structurale

Pentru 2012, bugetul Romaniei se bazeaza pe o crestere economica de 1,5 la suta, dar presedintele crede ca este posibila depasirea acestei cifre, prin absorbtia a 6 miliarde de euro din fondurile structurale si daca statele din zona euro - principala piata de desfacere pentru exporturile romanesti - vor avea o crestere putin peste prognoza din prezent.

"Ne propunem un deficit de 1,9% anul viitor. E un salt care pare greu de realizat, mai ales ca si planificarea cresterii economice a fost una prudenta, de numai 1,5% in 2012. Daca anul acesta utilizarea de fonduri structurale se va ridica la 1,5 miliarde de euro, anul viitor planificam, prin bugetul de stat, 6 miliarde de euro, chiar daca scepticii spun 4 miliarde. Optimistii spun 8 miliarde, pentru ca atat este alocarea pe anul viitor, dar sunt la mijloc, trebuie sa fac media intre pesimisti si optimisti", a spus Traian Basescu.

Potrivit spuselor sale, tinta de deficit bugetar este foarte ambitioasa si creeaza premise de nerealizare a cresterii economice suficienta. Desi s-a luat in considerare permiterea unui deficit de 4 la suta, bazat pe consum, s-a ajuns la concluzia ca nu avem dreptul sa permitem un deficit mai mare.

"Mergem pe aceasta varianta si, daca va fi nevoie, dupa primele 6 luni, vom aplica corectii, pentru ca avem spatiu pentru un deficit de 3% pe ESA. Daca ne-am atinge tinta de deficit de 1,9% pe cash, ne-am putea propune deficit zero in 2013", a afirmat presedintele.

El a mentionat ca, si in bugetul de pe anul viitor, o mare parte din resurse vor fi alocate investitiilor, care reprezinta o solutie pentru cresterea economica durabila si pentru mentinerea si crearea de locuri de munca, astfel explicandu-se si faptul ca Romania are o rata a somajului cu 2 la suta sub rata medie din restul Uniunii Europene.

De asemenea, in 2012, se va continua politica de reducere a costurilor de functionare a statului, a costurilor nejustificate legate de asistenta sociala si reducerea programelor "sociale" generate de "nevoi electorale".

Obiectivul Romaniei: reducerea decalajului

Traian Basescu a precizat si mai multe obiective prioritare pentru Romania, in vederea reducerii decalajului economic si social fata de alte state din UE.

Printre acestea se numara agricultura, prin doua elemente: dezvoltarea rurala, inclusiv a infrastructurii si serviciilor, si cresterea randamentului si productivitatii, inclusiv prin cresterea retelelor de depozitare si comercializare.

Un alt obiectiv este reprezent de infrastructura de transport, atat rutier, cat si de titei, gaze sau electricitate. "Toate sunt prioritati pentru dezvoltare si modernizare, iar ceea ce se intampla in aceste zile nu poate decat sa confirme ca nu sunt doar prioritati, fie ca ne referim la agricultura sau transporturi, ci alocarile de resurse financiare sunt in crestere spectaculoasa", a spus presedintele.

De asemenea, interconectarea retelelor de electricitate si transport de gaze cu cele din restul Europei reprezinta o prioritate si este in curs de planificare. "Sunt convins ca anul acesta vom incepe interconectarea cu partenerii din UE, in conditiile in care avem o slaba conectare spre est si sud", a subliniat seful statului, care s-a aratat dezamagit de faptul ca UE nu are in program si interconectarea retelelor de transport de titei.

Peste 1.500 de pensionari protesteaza in fata Guvernului

Peste 1.500 de pensionari din Bucuresti si din resul tarii s-au adunat, marti, incepand cu 10.30, in fata Guvernului, unde protesteaza fata de inghetarea pensiilor in 2012 si scandeaza "Jos Basescu".

Pe langa inghetarea pensiilor in anul viitor, acestia spun ca o alta nemultumire a lor este ca presedintele Traian Basescu ii considera o povara in contextul in care "au muncit o viata intreaga, au platit taxe si impozite si au dreptul la o pensie decenta", informeaza Antena 3.

"Ne simtim umiliti de seful statului, de premier si de ceilalti guvernanti cu functii importante. Ei ne considera o povara pentru tara. Cica am fi prea multi si din cauza noastra nu pot ei sa adopte masuri de dezvoltare a economiei. Acest lucru este ofensator pentru noi.

Vrem sa atragem atentia ca, de fapt, nu noi suntem cauza acestui esec, ci neputinta lor de a lua masuri bune pentru tara", a declarat presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor Pensionarilor (FNSP), Preda Nedelcu.

Principalele revendicari ale pensionarilor sunt legate de respectarea Legii pensiilor, care prevede indexarea acestora cu rata inflatiei si cu o suma echivalenta cu 50% din cresterea salariului mediu brut pe economie.

La mitingul de marti, din Piata Victoriei, participa, printre altii, si reprezentanti ai Ligii Minerilor Pensionari din Valea Jiului. Desi erau asteptati in jur de 1.000 de persoane, la protest participa peste 1.500 de pensionari.

Sindicalistii din invatamant protesteaza la Ministerul Educatiei

Peste 200 de cadre didactice din toata tara picheteaza, marti, de la ora 11.00, sediul Ministerului Educatiei din Bucuresti, cerand in principal alocarea unui procent de 6% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru invatamant.

La actiunile de pichetare vor participa atat membrii ai Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant (FSLI), cat si cadre didactice din Federatia Educatiei Nationale (FEN) si din Federatia Sindicatelor din Invatamant "Spiru Haret".

Dascalii protesteaza in Teleorman, iar elevii au fost trimisi acasa

Mai multi profesori din Teleorman au organizat luni dimineata un protest spontan, refuzand sa intre la ore.

Elevii de la mai multe scoli din Alexandria si Turnu Magurele au fost trimisi acasa, anunta Antena 3.

Profesorii au organizat protestul ca sa isi arate nemultumirea ca nu si-au primit salariile, dar si din cauza ca e frig in salile de clasa.

Basescu: Indiferent de decizia CCR, banii de pensii si salarii nu exista

Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri, ca indiferent de decizia Curtii Constitutionale in privinta inghetarii pensiilor si salariilor in 2012, nu exista bani pentru a se face majorarea pensiilor si salariilor bugetarilor.

"Indiferent care este rezultatul la Curtea Constitutionala (al contestarii deciziei de inghetare a pensiilor si salariilor la stat in 2012 - n.red.), bani nu exista. Daca ar exista, s-ar plati. Putem trai imprumutand bani pentru Guvern - dar ar fi usor sa facem pe generosii, condamnand tara pentru anul viitor. Am mai trait experienta asta in 2007 si 2008.

(...)Imi pare rau de fiecare pensionar,de fiecare functionar public, dar criza economica nu-ti da nicio sansa sa ramai in afara cifrelor, daca vrei sa fii responsabil", a spus seful statului la Radio Romania Actualitati.

El a amintit ca Romania nu-si mai poate permite sa imprumute bani si ca e greu sa faca rost de bani si din privatizari, in conditiile in care se ofera preturi foarte mici.

Traian Basescu: Cazul Hayssam e mai grav decat cazul Apostu

"Orice deficit avem, nu-l putem acoperi decat imprumutand bani. Am putea sa privatizam, dar trebuie sa vedem daca merita sa vinzi pe un pret de nimic (...) si mie mi-e greu sa le spun romanilor "prudenta, prudenta", stiind ca unii au nevoie de un ban in plus. Este un efort pe care trebuie sa il facem (pentru deficit zero in 2013 - n.red.). Speram sa ajungem la minus 1,9 in 2012. Cand ai zero deficit, nu mai imprumuti, resursele iti ajung", a mai explicat presedintele.

Basescu a mai spus ca spera ca bugetul din 2014 sa fie unul excedentar, astfel incat sa nu mai trebuiasca sa ne imprumutam.

"Restituiri nu vom putea face decat cand incepem sa avem deficit excedentar (...) 2014 vrem sa fie cu excedent. Orice leu pe care il faci iti permite sa rambursezi un leu din datorie", a spus presedintele.

Este posibila majorarea salariului minim la 700 de lei in 2012?

Guvernul intentioneaza sa mareasca, in 2012, salariul minim pe economie de la 670 lei la 700 lei, potrivit unui proiect de lege, fapt ce ar aduce numeroase beneficii populatiei.

Insa acest lucru, desi este realizabil, nu va fi pus in practica de actualul Guvern, considera politicienii din Comisia pentru munca a Camerei Depuatilor. Majorarea cu 4,5% a salariului minim ar avea efecte benefice pentru populatie si ar putea incuraja consumul.

"Aceasta crestere are doua componente vitale. In primul rand, activeaza consumul, una din cele doua parghii ale cresterii economice, iar, in al doilea rand, se obtin contributii majorate la bugetul de asigurari sociale, pentru ca, in lant, vor trebui crescute si alte salarii, mai ales in mediul privat, deci nu are un alt efect decat stimularea cresterii economice", a declarat, pentru Ziare.com, Mariana Campeanu, fost ministru al Muncii.

"In acelasi timp, nu poti sa ceri unei persoane care castiga 600 de lei sa aiba si productivitate sau sa accepte un loc de munca la o distanta mare de casa. Sunt atatea beneficii care o recomanda, iar, daca Guvernul s-a trezit in al 12-lea ceas, atunci este un lucru bun", a adugat Campeanu.

Aceasta decizie a fost adusa in discutie si in trecut, insa nu a fost aprobata pana acum. Din acest motiv, deputatul PSD Nicolae Banicioiu, membru in Comisia de Munca si Protectie Sociala din Camera Deputatilor, considera ca proiectul normativ nu va fi aprobat.

"Eu nu cred ca acest lucru se va intampla. Guvernul a luat de nu stiu cate ori in calcul si in trecut premierul ne-a tot povestit ca se va intampla acest lucru, insa s-au mai luat bani de la salarii in loc sa se mai dea", a afirmat Banicioiu pentru Ziare.com.

"Daca exista un proiect de lege in acest sens, atunci un parlamentar sau un grup de parlamentari a depus un act normativ, iar Guvernul, prin majoritatea pe care o controleaza, va face ca proiectul sa nu treaca", a adaugat Banicioiu.

El a precizat ca, daca, totusi, actul normativ va fi aprobat, atunci beneficiile vor fi resimtite de populatie, insa doar in anumite conditii.

"Daca salariul minim se va mari, impactul va fi bun, probabil va incuraja consumul, insa pe un fond de stabilitate, daca Guvernul va putea sa recreeze aceasta situatie. Daca nu, urmarile vor intarzia sa apara", a spus Banicioiu.

Cresterea salariilor minime la 700 lei reprezinta un impact de 28,5 milioane de lei asupra bugetului de stat, iar Guvernul vrea sa acopere aceasta suma prin colectarea contributiilor suplimentare atat de la angajati, cat si de la angajatori, din sectorul public si mai ales din cel privat, potrivit proiectului de hotarare, obtinut de cursdeguvernare.ro.

Campeanu Mariana considera ca acest lucru este realizabil, subliniind ca efortul bugetar facut in acest sens nu este prea mare.

Insa Banicioiu a subliniat ca aceasta majorare ar aduce un surplus statului, luand in considerare inflatia. "Daca luam in calcul si inflatia, romanii vor primi mai putin in 2012 decat au primit in 2011. Deci, nici vorba sa ia in plus cineva, nici cei cu salarii minime, ci din contra, vor lua mai putin, astfel incat se confirma declaratiile lui Emil Boc ca va ingheta salariile. Insa eu nu am cum sa cred ca acest lucru (majorarea salariului minim - n.r.) se va intampla".

Majorarea salariului minim vs inghetarea salariilor

Situatii similare s-au produs si in alti ani. Guvernul a promis mereu majorarea salariului minim sau a celui mediu, insa niciodata n-a pus in aplicare acest proiect normativ, a afirmat Banicioiu.

"La fundamentarea proiectului pe 2011, patronatele au recomandat un salariu minim de 730, insa Guvernul nu a aprobat acest lucru, ceea ce mi se pare impardonabil pentru ca salariul minim ar trebui sa se stabileasca prin negocieri intre patronate si sindicate. Guvernul nu ar trebui sa aiba nicio legatura, decat de frana a economiei, ceea ce s-a si intamplat", a explicat Campeanu.

In plus, ea a subliniat faptul ca o marire a salariului minim a fost propusa si de Comisia Europeana, institutie care considera ca acesta ar trebui sa se afle in jurul sumei de 837 lei.

Premierul Emil Boc a anuntat ca, in 2012, salariile vor fi inghetate. Pentru Banicioiu, acest lucru este o dovada clara ca salariul minim va ramane neschimbat.

In schimb, Campeanu crede ca acest lucru este unul realizabil pentru ca nu afecteaza salariile mai mari de acest prag, deci celelalte salarii vor ramane inghetate.

"Salariul minim nu implica, in mod obligatoriu, cresterea celorlaltor salarii, decat daca se aplica legea salarizarii, care insa nu se aplica, desi a fost aprobata prin aprobarea raspunderii. Daca s-ar introduce acei coeficienti de impartire pe cele 15 grile de salarizare, atunci, automat, ar trebui sa creasca toate salariile", a opinat Campeanu.

"In plus, coeficientul de ierarhizare nu este facut in functie de salariul minim pe economie, ci este trecuta acolo o suma, un fel de salariu de referinta, de unde pleaca. Deci nu exista nicio componenta obligatorie", a conchis Campeanu.

Cum se imprumuta Romania singura prin intermediul FMI

Romania s-a imprumutat de la FMI si urmeaza sa inceapa sa plateasca de anul viitor. Desi cele doua acorduri cu Fondul sunt cele mai cunoscute, Romania a apelat la institutia internationala de 12 ori pana acum si se numara printre statele care contribuie la Fond cu bani grei.

Cu banii pe care i-a dat anual FMI, Romania ar fi putut nu doar sa finanteze deficitul bugetar, dar chiar sa majoreze salariile si pensiile bugetarilor si sa mai faca si niste economii. In fiecare an, un miliard de euro, din 1972, pana acum, inseamna 39 de miliarde. Suma depaseste valoarea datoriei pe care statul roman a imprumutat-o.

Mai mult decat atat, contributia de participare va creste, de la un miliard de euro, pana la peste 1,8 miliarde de euro.

Citeste mai multe despre Cum se imprumuta Romania singura prin intermediul FMI pe Business24.

Bugetul pe 2012 si falimentul Romaniei (Opinii)

Nu stiu ce relatii are domnul Basescu cu consilierii sai, nici de ce competente dispun, dar, judecand dupa aparitiile radio-televizate, comunicatorul Basescu este unul catastrofal.

Invataturile sale catre popor la ore de varf, lungi si dese ca ale tuturor liderilor de aceeasi factura, au adus multe deservicii si incurcaturi Romaniei pe plan extern si intern.

Astfel, consideratiile despre Constitutie, Parlament, Justitie, DNA, buget, democratie, republica, stat de drept etc. produc mereu stupoare nu doar in mediile romanesti, iar afirmatia ca, indiferent de decizia Curtii Constitutionale sau a instantelor, Guvernul oricum n-are bani sa indexeze pensiile si salariile cu cifra inflatiei, asa cum scrie la lege, este o declaratie clara de intrare a Romaniei in faliment. Revenirea obsesiva din ultimele luni la asertiunea ca "Guvernul n-are bani" intareste ideea.

Democratia "era pe cand nu s-a zarit"

In plus, amestecul in impartirea tortului bugetar, cand poate retrimite la Camere Legea Bugetului de Stat, scoate la iveala, pe langa propriile obiective, ale sale si probabil ale PDL pentru 2012, pasul clar al presedintelui spre asumarea si a altor puteri in stat, cum ar fi cea a Legislativului. Asta ne mai lipsea: un lider care face totul. La nici 22 ani.

Prima observatie este ca educatia, de obicei privilegiata tuturor guvernelor la vreme de criza, beneficiaza de un buget rusinos in Europa mileniului al treilea, abia ceva peste 2% dintr-un PIB nenorocit, ceea ce nu poate sta langa cele peste 9% cat acorda alte state europene din PIB-uri de zeci-sute de ori mai zdravene ca al nostru. Ce viitor putem avea in astfel de conditii? Ca tara nu ne vrea destepti o stiam din spusele sale mai vechi.

Banii la ei, necazurile la noi

Si nu ca ar lipsi banii, ci ca prioritatile sunt altele. Urmand an electoral, de frica revoltelor si a demonstratiilor, banii vor merge probabil catre ministerele si serviciile de forta: armata, jandarmerie, SRI, SIE, SPP, Minister Public, Presedintie etc., sau la cele implicate in campania electorala, de departe cel mai avantajat fiind Ministerul Comunicatiilor cu celebrul de acum STS (creste de la 214,9 milioane lei la 266,4 milioane lei).

Avand in vedere pofta de a ramane la guvernare, o miza uriasa a devenit votul romanilor din diaspora, inclusiv cel prin corespondenta, Ministerul de Externe beneficiind de o crestere uriasa de fonduri, de la 540,6 milioane lei la 646,2 milioane lei. Nu e exclus sa descoperim o eficientizare a actului de votare de la 6 buletine pe minut la Paris, la 10 sau si mai si in toate ambasadele.

Ne realegem, ori murim

La fel, cica ministerele economice se vor profila pe investitii, adica politica de asfalt, gara renovata, gondola, sala de sport contra primari si voturi va continua, iar firmele oamenilor de partid vor avea aceleasi prioritati ca si pana acum, desi unii spun ca abia viitorul buget va fi pe masura pretentiilor lor de finantatori portocalii-verzui. Asadar, doar cand e vorba de drepturile celor multi si slabi nu sunt bani.

Intre toate zicerile presedintelui, una mai ilegala si mai neconstitutionala ca alta, aceea ca "nu sunt bani" poate duce la prabusirea Romaniei. Cu toate laudele si lingusirile oficinelor de presa. Cu succese si cresteri economice existente doar in mintea activistilor, leul scade, bancile isi retrag capitalul din Romania, investitorii vin doar in vorbe, inflatia isi face treaba, pietele de export se ingusteaza, iar cresterea tarifelor la energie si servicii ne va da lovitura de gratie.

Riscul singuratatii

In timp ce Grecia, Italia, Irlanda au beneficiat de prieteni de incredere si lobby-uri fantastice, plus investitii directe ale tarilor si bancilor europene, infinit mai mari ca la noi, la capitolul relatii internationale Romania e la fel de descoperita si izolata ca in preajma celei de-a doua mari conflagratii mondiale.

Chiar daca suntem membrii atator organisme internationale, NATO nu are competente financiare, iar UE ne da, dar nu ne baga in traista.

Ca dovada, nimeni nu-si face iluzii ca va sari cineva sa ne sprijine. Nici presedintele. Insista mereu sa ne bazam pe fortele noastre, dar nu ne spune care forte si de unde. Nici ce se intampla cu un stat care nu poate starpi coruptia ajunsa la varful puterii. (Petru Tomegea)

Profesorii din Gorj protesteaza la Ministerul Educatiei

Sute de profesori, din judetul Gorj, organizeaza joi un protest in fata Ministerului Educatiei prin care cer salarii marite si banii pe care multi dintre ei i-au castigat in instanta, dupa taierile din 2010.

Protestatarii anunta ca pichetul de joi este doar unul de atentionare, avertizand ca un miting de proportii va fi organizat in luna decembrie, unde vor participa mai mult de 10.000 de oameni, anunta Antena 3.

Si studentii din mai multe centre universitare din Romania au anuntat ca joi, cu ocazia Zilei Internationale a Studentului, vor protesta si vor strange sute de pixuri pe care le vor trimite, apoi, ministrului Educatiei, Daniel Funeriu, ca sa le semneze statutul.

"La protestele de joi, organizate de Ziua Internationala a Studentului, fiecare participant va dona cate un pix pentru domnul Funeriu. Poate ca dansul nu are cu ce sa semneze aceasta legislatie, care nu a fost adoptata la 6 august, asa cum se anuntase initial", spun cei de la Alianta Nationala a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR).

Alti zeci de dascali au iesit in strada, marti, si au pichetat Ministerul Educatiei, cerand fonduri, deblocarea posturilor din invatamant, dar si reformarea programelor scolare.

La protestul organizat de Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant si care va dura pana la ora 13.30 sunt asteptate peste o suta de persoane.

"Cerem Ministerului Educatiei sa aplice legea Educatiei Nationale, pe care Guvernul si-a asumat raspunderea, si care prevede alocarea a 6% din PIB pentru Educatie. Suma trebuie sa fie continuta in bugetul de stat pe 2012, pentru ca din informatiile noastre suma este mult mai mica", a declarat Liviu Pop, secretarul general al FSLI, pentru Antena 3.

Acesta a adaugat ca se cere si deblocarea posturilor in sistemul de invatamant, deoarece lipsa de dascali duce la supraaglomerarea claselor si la conditii improprii de munca. "Nu il ultimul rand, se cere reformarea programelor scolare, deoarece se bate pasul pe loc de doi ani de zile", a declarat Liviu Pop.

CFR Marfa a concediat in 2011 jumatate din angajati

Datele economice ale CFR Marfa arata ca pierderile financiare au fost reduse prin reducerea numarului de angajati la jumatate, insa si in 2012 compania va avea pierderi deoarece are de platit penalitati pentru datorii.

Rezultatele financiare pe primele opt luni ale anului arata ca CFR Marfa si-a redus pierderile de la 146 milioane de lei la 51 milioane lei, informeaza Romania Libera.

Desi a redus pierderile compania are de platit penalitati pentru datoriile in valoare de 1,62 miliarde de lei. In ceea ce priveste cheltuielile CFR Marfa a platit pentru carburanti, in primele opt luni ale anului, cu 24,4% mai mult, ca urmare a cresterii cantitatii de marfuri transportate (cu 20%) dar si a majorarii pretului la motorina.

Printre masurile pe care le-a mai luat compania pentru a-si eficientiza activitatea s-a numarat si reducerea numarului de angajati, aproape 50% fiind dati afara. In consecinta, cheltuielile de personal au fost la nivelul de 82,25% fata de 2010

Legea asistentei, amanata iar - vezi explicatiile incredibile ale absentei

Legea asistentei sociale, pe care Romania se angajase fata de FMI sa o adopte in septembrie, a fost amanata si marti, din cauza lipsei de cvorum, cauzata de absenta mai multor deputati ai Puterii.

Liderul grupului PDL din Camera Deputatilor, Mircea Toader, a explicat pentru Ziare.com unde erau deputatii Puterii: unii iesisera din sala din cauza faptului ca avusesera o zi lunga, in timp ce alesii UDMR au preferat sa prinda avionul decat sa voteze.

"Au plecat din sala in momentul ala, nu e niciun blocaj. Daca pleaca unul-doi, nu se intampla nimic. Nu e nicio problema. Pur si simplu a fost o zi grea, lunga, incepand de la ora 10 pana la 8 seara, au mai iesit cate unul, cate unul. Nu e o chestiune intentionata (...) Au trebuit sa plece si de la UDMR, aveau avion mai devreme, a fost o chestiune conjuncturala", ne-a declarat Toader.

El a negat faptul ca unii dintre deputatii Puterii nu ar fi dorit sa voteze legea ce reduce masiv numarul celor care primesc ajutoare sociale.

"Nu se mobilizeaza, nu are nicio legatura una cu alta", a mai afirmat acesta. El a mai acuzat si un blocaj al Opozitiei, ai carei reprezentanti au parasit sala. "Strategia Opozitiei au facut-o fara sens. Puteam sa lasam legile ordinare, ca erau peste 70. Au facut numai sa faca blocaj", a mentionat Toader.

El se arata sigur ca Puterea va reusi sa adopte legea martea viitoare, pe 22 noiembrie.

Legea asistentei sociale a fost blocata, in mod repetat, de Opozitie la Senat, tot pe fondul unei absente repetate a parlamentarilor Puterii.

In cele din urma, legea a trecut de Senat prin adoptare tacita si a ajuns la Camera Deputatilor, for decizional in acest caz. Ea nu a fost insa adoptata nici marti, cand Puterea nu a avut toti deputatii, astfel incat a schimbat ordinea de zi. Deputatii Opozitiei au parasit sala, in semn de protest fata de aceasta miscare.

Bugetul pe 2012, blocat in Guvern - UDMR se opune iar

Adoptarea proiectului de buget pentru anul 2012 in Guvern a fost amanata din nou, miercuri, din cauza faptului ca ministrii UDMR nu au fost de acord cu alocarile pentru domeniul lor, asa cum facusera si saptamana trecuta.

"In coalitie exista la acest moment mari nemultumiri legate de repartizarea fondurilor, in principal din partea ministrilor UDMR, astfel ca discutia trebuie reluata pornind de la fiecare minister in parte", au informat surse guvernamentale pentru Mediafax.

Aceleasi surse spun ca bugetul ar trebui adoptat pana pe 25 noiembrie, pentru a fi trimis Parlamentului pana pe 28 noiembrie.

Kelemen Hunor, nemultumit de bugetul pe 2012: Varianta propusa nu e acceptabila

Un alt punct de nemultumire, chiar si printre membrii PDL, il reprezinta repartizarea fondurilor pentru autoritatile locale.

Guvernul ar putea sa modifice Legea finantelor publice locale, printr-o ordonanta de urgenta care reduce cota lunara defalcata din impozitul pe venit repartizata autoritatilor locale cu 5,5 puncte procentuale, de la 77% la 71,5%, si stabileste ca incasarile din impozitul pe veniturile din pensii vor fi varsate integral la bugetul de stat.

Pedelistii negociaza alegerile cu UDMR si banii pentru teritoriu intre ei

Purtatorul de cuvant al PDL, Sever Voinescu a admis ca sunt divergente in interiorul PDL, in privinta modului in care trebuie sa fie alocati banii de la buget pentru primarii si consilii judetene.

"Vor alocari directe catre autoritatile teritoriale, in vreme ce optiunea strategica e a unui buget centrat pe proiecte", a explicat Voinescu pentru Ziare.com.

Intrebat daca asta nu inseamna centralizare, deputatul de Prahova a raspuns: "Asta spun cei din administratia locala. Pe de alta parte, daca vorbim de un proiect care e centralizat pe proiecte, cei care deruleaza proiectele primesc bani, indiferent daca e central sau local. E o diferenta de paradigma.

Sau ai un buget care repartizeaza banii pe autoritati publice si poti sa spui "poti sa fac foarte descentralizat si dau mai mult autoritatilor publice centrale, la capitolele 'faimoase' de cheltuieli materiale si de capital mai ales sau fac un buget pe proiecte. Optiunea generala e un buget pe proiecte, dar e si ceva nou, pentru ca ar fi prima data cand in Romania s-ar face un buget pe proiecte".

Agricultura Romaniei, distrusa in mod intentionat? - Interviu Ziare.com

Economia romaneasca a inregistrat o crestere de 4,5% in trimestrul trei al anului, motorul acestei evolutii fiind agricultura, care a inregistrat o productie record. In ciuda potentialului enorm pe care acest sector il are, rezultatele pozitive nu s-au datorat unui plan elaborat de investitii, fiscalitate sau facilitati, ci doar unui factor imprevizibil: vremea.

Dragos Frumosu, presedintele Federatiei Sindicale din Industria Alimentara crede ca, in ciuda rezultatelor exceptionale din 2011, Romania sta cel mai prost, din toate punctele de vedere, in comparatie cu statele vecine, criticand, de asemenea, felul in care s-a distrus cercetarea agricola in tara noastra.

Frumosu prognozeaza, intr-un interviu pentru Ziare.com, o crestere de 4-7% a preturilor alimentelor, pentru 2012, si isi explica lipsa de interes pentru domeniul care poate sustine, iata, o crestere economica record, printr-o motivatie pe cat de sincera, pe atat de intriganta: rea-intentie.

Cum vedeti evolutia sectorului agricol pana la sfarsitul anului si anul viitor?

Pana la sfarsitul anului, agricultura va merge bine si exista posibilitatea sa fie asa si anul urmator. Rezultatele de anul acesta nu se datoreaza faptului ca am facut o altfel de agricultura, vremea a fost foarte buna si productia mai mare decat de obicei.

Fata de anii din urma, avem aceleasi probleme: nu avem irigatii, avem zone agricole inundabile in cazul unor cantitati mari de ploaie, defrisari se fac in continuare, subventiile sunt la fel de mici. Nu avem depozite de legume si fructe care sa mareasca perioada de pastrare a acestora, nu avem rezerve la stat care sa permita interventia atunci cand piata internationala are o fluctuatie negativa, deci problemele au ramas.

Accesarea fondurilor europene este o poveste frumoasa, declaratiile si datele statistice fiind raportari la valoarea sumelor, la totalizarea sumelor de pe proiecte accesate, nu de pe cele finalizate. E o poveste foarte frumoasa cu care suntem injectati.

Problemele mari in agricultura raman. Depindem, in continuare, de vreme, pentru ca performanta in agricultura nu o sa gasim.

Ce eforturi se fac pentru fiscalizarea agriculturii si in ce mod?

Nu se face nimic pentru fiscalizarea agriculturii. O singura masura am vazut, ca propunere, si anume amendarea detinatorilor de terenuri agricole nemuncite, o masura buna, in sensul ca s-ar putea, in felul acesta, sa se reduca acea suprafata de teren nelucrata de care ne tot plangem. Aceasta propunere nu vine, insa, cu facilitati pentru oamenii care detin acele terenuri, care au primit mosteniri sau care sunt oameni batrani si foarte saraci, care nu au cum sa lucreze terenurile.

La un moment dat, functiona o lege, acea renta viagera, bani care erau suportati de stat si care erau acordati proprietarului de teren, pana la moarte, in conditiile in care dadea suprafata sa fie lucrata intr-o asociatie, astfel incat sa se obtina rezultatele pe urma ei. Era o chestie destul de bine facuta din punct de vedere al calculului, pentru ca ei plateau o pensie detinatorului de teren, dar, de pe activitatea terenului respectiv, puteau obtine bani mult mai frumosi la bugetul statului, se compensa si se putea obtine mai mult.

Avem aceleasi mari probleme: TVA, care este foarte mare pentru terenurile agricole, si aici propunerile noastre nu s-au materializat in niciun fel, taxele si impozitele sunt la fel, singura facilitate acordata a fost reducerea pretului la combustibilul folosit in agricultura, care, in ultima perioada, nu a mai fost acordata.

In momentul de fata, agricultura nu are niciun fel de facilitati fiscale suplimentare fata de alte domenii de activitate.

Cum arata sectorul agricol romanesc, in comparatie cu cel al vecinilor nostri si al tarilor din Europa de Est?

Fata de tarile vecine, din punct de vedere al productiei, a fost un an bun, datorat, in primul rand, vremii. Daca discutam de performante agricole in mod deosebit, despre tot ce inseamna potential agricol, subventii, fiscalitate, utilizare de fonduri europene, performante, stam aproape cel mai prost.

Noi am pierdut foarte mult distrugand cercetarea in agricultura. Fiecare zona de relief are caracteristicile ei. Campia Romana are caracteristici diferite fata de cea din Ungaria, Serbia, Polonia etc.

Solul nostru se preta la un anumit tip de tratamente pentru fertilizare si la o anumita calitate a semintelor. Distrugand cercetarea, am ajuns sa importam seminte si sa nu obtinem rezultatele dorite, pentru ca acele seminte nu erau adaptate solului nostru.

Asa s-a intamplat cu cartoful, anul trecut, care a adus la acea majorare, pentru ca oamenii nu-si scoteau cheltuielile, si chiar si la rosii, care au fost inlocuite, astfel ca acum gasim putine rosii cu seminte romanesti asa cum erau odata, asa s-a intamplat si cu ardeiul gras. Deci, in general, la legume si cereale aceste lucruri sunt asemanatoare.

Ce se poate face pentru stimularea cresterii in agricultura?

Agricultorii nu sunt stimulati pentru asociere, pentru ca agricultura moderna si chiar zootehnia nu se pot face decat pe suprafete mari de teren si atunci trebuie determinati sa se asocieze si poti veni cu forme de sprijin.

Oamenii ar trebui sa fie si controlati din punct de vedere al platii tuturor taxelor catre stat, in acelasi timp, sa fie stimulati si pentru export, omul sa fie tentat sa obtina rezultate foarte bune si chiar sa le declare. Aici avem o mare problema. A fost deja aplicata masura cu taxarea inversa, in sistemul agricol al cerealelor. Aceasta taxare inversa, care elimina, pe anumite faze, plata TVA, conduce la incasarea TVA, ca sa poata elimina din evaziunea fiscala si adus la un procent pozitiv, dar nu suficient.

A fost un an bun, dar unii sunt obisnuiti sa "fenteze" statul si sa obtina bani mai multi, chiar din marii producatori nu au declarat cantitatea totala la hectarul de grau si au declarat mai putin astfel incat diferenta sa o poata vinde la negru.

O stimulare buna ar fi sa dai mai multi bani celui care face export, sa il stimulezi pe om sa faca o cantitate mare si chiar sa declare daca primeste bani in plus pentru asta. In felul acesta, castiga si cetateanul, castiga si statul. Cu astfel de masuri ar trebui sa vina Ministerul Agriculturii, care tot bate saua cu politica agricola comuna, dar trebuie sa vina si cu masuri de stimulare.

Care va fi evolutia preturilor la alimente pentru anul viitor?

Undeva prin februarie vom asista la o crestere de preturi per ansamblu, la un 4-7%, pentru ca acum, la sfarsit de an, toata lumea isi face calcule si aliniaza preturile. Daca, de-a lungul anului, pretul combustibilului a crescut de 2-3 ori, la energie electrica poate la fel, la gaz si energie termica inca o data, preturile nu s-au ajustat pentru fiecare crestere care are o influenta in pret acum, desigur ca fiecare isi face o analiza si lucrurile astea vor fi adaugate in pret.

La asta se va adauga si modificarea tarifului pe kilometru, din cauza cresterii pretului la combustibil si per ansamblu, de la materia prima pana la raft, aceste influente se prezinta intr-o crestere de la 4 pana la 7%, in luna februarie a lui 2012.

Dar evolutia preturilor depinde si de productia la nivel mondial, de preturile de la bursa, caz in care ne vom alinia pretului respectiv, depinde si de productia pe care o vom avea la anul. Depinde si de evolutia cursului valutar, care poate sa influenteze negativ, Romania fiind dependenta in multe situatii de materie prima din import.

Care este motivatia ponderii mari de importuri la alimente pe care le efectueaza Romania?

Romania importa 70% carne de porc pentru consum si preparate si 20-25% din laptele pietei de lactate. Importurile sunt din cauza faptului ca sectorul zootehnic nu a fost sprijinit in nici un fel, in anii '98-'99 fiind distrus aproape in totalitate. Am pierdut marile ingrasatorii de porci, s-au pierdut toate rasele de porci, nu a mai fost o zona buna de investit.

Costurile pentru cresterea porcului in Romania sunt mai mari decat cele din alte state. Plecam tot de la factori care determina cresteri de preturi si aici ar fi trebuit o politica preferentiala cand ne gandim la o fiscalitate mai mica, o relaxare a fiscalitatii privind aceste domenii.

La lapte nu am incurajat foarte tare tot ce inseamna partea de colectare a laptelui, pentru ca sunt niste cerinte europene care pleaca de la obligatiile privind siguranta alimentelor, de la momentul cand mulgi vaca pana cand ajunge in recipienti la fabrica.

Noi nu am investit si nu am incurajat acest lucru. Desi avem foarte mult lapte in Romania, nu putem sa-l utilizam pe tot si nici nu avem nevoie sa exportam, decat daca-l colectam de la cei care respecta normele si acestia sunt putini.

Am ajuns sa importam inclusiv carne de vita, pentru ca nu am incurajat acest sector.

Am ajuns la concluzia ca nu s-a incurajat intentionat acest sector, nu cred ca din prostie. Inclin sa cred ca, daca am avut un ministru pus politic, care sa fie prost meserias, care habar nu avea agricultura, macar secretarii de stat ar fi fost specialisti care ar fi putut cere lucrurile astea.

Intentia a fost, la un moment dat, de distrugere a agriculturii romanesti, in ideea de a importa si a deschide drumul marilor companii europene.

Inclusiv actualul guvern vorbeste despre potentialul agriculturii, dar, pentru anul urmator, Ministerul Agriculturii are cel mai mic buget din istorie. In aceste conditii, de ce mai vorbim de potential, daca nu venim cu formule de sprijin?

De fiecare data ne rugam la Dumnezeu sa ploua mai putin sau sa fie vremea mai prielnica.

Alt semnal privind reducerea creditarii: bancile occidentale isi retrag banii

Prinse intre criza datoriilor din zona euro, obligatia de a atinge o rata a capitalizarii de 9% pana in iunie 2012 sub coordonarea Autoritatii Bancare Europene (ABE) si reglementari in cadrul Basel III mult mai stricte, bancile vest europene sunt nevoite sa isi conserve capitalul si sa restranga cat mai mult posibil riscurile.

Potrivit reglementarilor Basel III, care urmeaza sa fie implementate pana in 2019, bancile trebuie sa mentina o rata de adecvare a capitalului de 7% din active, la care se adauga 2,5% in cazul bancilor mari.

De asemenea, bancile din Uniunea Europeana trebuie sa atinga un nivel temporar de 9% din activele ponderate la risc pana la jumatatea anului viitor, ceea ce inseamna ca in total acestea trebuie sa stranga pana la 160 de miliarde de euro, potrivit estimarilor ABE.

Modalitatile prin care bancile se vor alinia la noile cerinte vizeaza direct stabilitatea sistemului bancar est european, in conditiile in care bancile occidentale controleaza aproape trei sferturi din acesta.

UniCredit SpA, Erste Group Bank AG, Raiffeisen Bank International AG si Societe Generale SA, principalele grupuri bancare din regiune, se afla sub pragul de capitalizare de 9% din activele ponderate la risc stabilit de ABE. In acelasi timp, bancile cu cea mai mare prezenta in Europa de Est, inclusiv in Romania, sunt si cele mai afectate.

Astfel, in trimestrul al treilea al acestui an, UniCredit SpA a inregistrat pierderi record, de 10,6 miliarde de euro, in timp ce Erste a inregistrat o pierdere de 1,5 miliarde de euro in aceeasi perioada.

Pe de alta parte, multe din unitatile lor din Europa de Est necesita finantare substantiala, in conditiile in care raportul depozite/credite este, in general, subunitar.

Cum se incearca prevenirea retragerii fondurilor?

Inca de luna trecuta, Banca Europeana pentru Recontructie si Dezvoltare avertiza ca presiunile reprezentate de masurile de reglementare pentru bancile din zona euro in sensul cresterii ratei capitalului ar putea rezulta in mai putin sprijin pentru unitatile locale.

Avertismentul a fost reluat de directorul general al Fondului International Monetar (FMI), Christine Lagarde. Potrivit reprezentantului FMI, marile grupuri bancare vest europene, afectate de cresterea creditelor neperformante si de incetinirea cresterii economice, isi vor retrage capitalul din sucursalele est-europene.

Desi ABE recomanda ca noile reguli sa fie indeplinite prin reducerea bonusurilor si a dividendelor, bancile vor fi mai inclinate catre vinderea activelor si reducerea creditarii.

In plus, reprezentantii Erste Bank resping posibilitatea unei noi "Initiative de la Viena". Prin acordul convenit in ianuarie 2009, marile grupuri bancare cu operatiuni in Europa Centrala si de Est se angajau sa isi mentina expunerile si sa recapitalizeze unitatile in cadrul programelor de sprijin financiar ale UE si FMI. Totusi, conditiile macroeconomice in tarile vizate s-au schimbat de atunci, spun reprezentantii grupului care controleaza cea mai mare banca din Romania.

"In afara de reducerea expunerilor, consolidarea nivelului capitalizarii se poate face prin atragerea de capital nou. Aceasta poate fi realizata prin incorporarea profitului sau prin atragerea de investitori noi care, in ultima instanta, pot fi reprezetati si guvernele tarilor din care aceste institutii provin", a spus Vlad Muscalu, economist ING Bank, pentru Efin.ro

Procesul de dezintermediere, "deleveraging", este inevitabil, spune guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu, si este nevoie de o schimbare a modelului de finantare, prin identificarea unor noi surse. Potrivit economistului ING Bank, comentariile par sa se refere la ajustarea modelului de operare incat activitatea de creditare sa se bazeze mai mult decat in prezent pe resurse autohtone.

"Pentru moment, probabilitatea de a vedea retragerea unor banci importante din Romania pare relativ redusa. Desigur, evolutiile recente din pietele financiare fac ca aceasta probabilitate sa fi crescut in ultima perioada. Totusi, pentru moment, cred ca este mai probabil ca bancile mame ale institutiilor de credit cu capital strain din Romania sa reduca finantarea acordata acestora.

Reducerea resurselor respective nu va fi probabil compensata de majorarea resurselor disponibile in Romania si, luand in considerare nevoile in crestere ale sectorului public, este posibil sa asistam la o corectie a creditului extins sectorului privat ceea ce ar intarzia revenirea economica a Romaniei", a spus Vlad Muscalu.

Daca scenariul retragerii de fonduri din sucursalele din Europa de Est se adevereste, sistemul bancar va avea o problema importanta (ca de altfel si in celelalte tari din regiune): reducerea volumului de credite din cauza lipsei de capital, inasprirea creditarii si, in acelasi timp, persistenta procentului ridicat de credite neperformante.

Aceasta va conduce la un mediu de afaceri mai restrictiv, care va genera reducerea cresterii economice si probabil slabirea situatiei financiare a companiilor - adica o spirala negativa pentru economia nationala, este de parere analistul economic Dragos Cabat.

"La nivelul economiei, sansa pentru mentinerea cresterii economice este data de nivelul investitiilor - straine si interne, strategice sau de portofoliu, chiar si speculative - dar aceasta nu inseamna si revenirea activitatii din sistemul bancar la volumele normale. Cum posibilitatile de preluare a bancilor de catre noi jucatori sunt reduse in perioada urmatoare, este de asteptat o perioada dificila si pentru sistemul bancar", a spus analistul, pentru Efin.ro.

Boc, Dumnezeul lui Basescu (Opinii)

Traian Basescu a iesit la TVR nu atat pentru a-si anunta intentia de a-i prelungi mandatul lui Daniel Morar la DNA cu inca sase luni, cat pentru a prezenta cifrele exacte ale extraordinarei cresteri economice inregistrate in acest an.

Prelungirea mandatului lui Morar este o comunicare de uz intern. Este pentru urechile indisciplinatilor din partidul de guvernamant, pentru dusmanii din politica si pentru sustinatorii Coalitiei. Nu era nevoie sa afle de la televizor, oricum ar fi stiut.

Dincolo de absurdul prelungirii mandatului lui Morar, fara nicio logica, fara a fi cerut de nicio necesitate sau urgenta, ceea ce a dorit presedintele sa afle o tara intreaga a fost saltul urias al economiei. De unde in urma cu cateva luni economia se prabusea din nou. Iar acum doua saptamani, acelasi presedinte facea un apel disperat la prudenta. Cifrele de la INS, primite in avans de presedinte, i-au dat ocazia sa laude primul eficienta masurilor luate de Guvern, adica de el insusi.

O crestere economica la final de an de peste 2%. Ce sa mai spui, decat sa dea Domnu! Traian Basescu a fost impresionat insa de "doi Doamne - Doamne; unul, cel de Sus si unul la Guvernul Romaniei: e primul an cand subventiile s-au dat la timp". Aceasta ar fi explicatia pentru cresterea medie din agricultura de aproape 25%.

Insa, daca agricultura e conjucturala, uluitoare de-a dreptul este cresterea din constructii - 7,2%, ceea ce il face pe Emil Boc aproape un Dumnezeu si mai mare, intrucat a demonstrat ca s-a concentrat pe investitii si nu pe consum. Nici nu ne puteam astepta la altceva - cand treaba merge rau, criza revine si taiem salarii, de vina e fatalitatea, Europa si globalizarea si, eventual, Dumnezeu. La primul si cel mai firav semn de insanatosire, Dumnezei sunt chiar ei, eroii sacrificati pe altarul Romaniei moderne - Traian Basescu si Emil Boc.

Se uita prea repede ca tot constructiile, mai exact spargerea bulei imobiliare, au condus in 2008 la prima criza internationala. Constructiile reprezinta o crestere sanatoasa doar atat timp cat au bataie in timp. La noi, ele au la baza doar investitiile Guvernului in constructia de drumuri. Firave, rasfirate, fara niciun sens ici si colo, fara niciun plan coordonator puternic la nivel national. Cand banii de investitii se vor termina, si cresterea va inceta. E doar atat de simplu.

Mai simplu chiar si decat ultimul artificiu al lui Doamne Doamne de la Guvern, care anunta ca, logic, in baza tocmai acestor cresteri, este posibil ca la anul sa vorbim despre mariri de pensii si salarii. Asta desi bugetul lansat in urma cu doar cateva zile prevede inghetarea atat a pensiilor, cat si a salariilor. Ca sa nu mai amintim si de ordonanta adoptata de parlamentarii Puterii, care prevede aceleasi inghetari bugetare.

Dar Doamne - Doamne nu se poate insela. El stie ce spune, desi legile si caile Domnului se bat uneori, pentru muritorii de rand, cap in cap. Firavele cresteri de pensii si salarii vor fi, in realitatea, returnarea si ultimului procent din ceea ce s-a taiat pe 6 mai 2010. Deghizate sub numele de cresteri, inapoierea banilor taiati in 2010 se va face la anul, in ciuda bugetului si a legilor care prevad inghetarea veniturilor bugetare.

Asa se impaca si capra si varza. Ori de asta e Doamne - Doamne Dumnezeu. Pentru ca e si prudent, si auster, si darnic si populist si responsabil. Toate in acelasi timp. De toate pentru orice gura casca. Si mai ales pentru credinciosii lui Doamne Doamne!(Iulian Leca)

Evolutii economice romanesti iritante pentru opozitie, necesare pentru romani Opinii

Suntem in al patrulea trimestru consecutiv de crestere economica. In ciuda incercarilor opozitiei de a transforma orice realizare a executivului din alb in negru, realitatea economica ne demonstreaza ca am facut ceea ce a trebuit.

Nu puteam obtine aceste rezultate fara sprijinul si suportul romanilor care au inteles dificultatile in care se afla acum intreaga Europa. Nu va ma dura mult pana cand aceasta crestere economica se va resimti si in buzunarele romanilor. Am convingerea ca sacrificiile noastre, ale tuturor vor da roade. Fara sacrificii nu vom putea vorbi despre performante.

In trimestrul al treilea al acestui an, cresterea economica a fost de 4,5% fata de trimestrul corespunzator din anul 2010. Performanta Romaniei ne pozitioneaza pe locul 4 in UE, dupa Estonia, Lituania si Letonia.

Pentru prima data, Romania a avut cea mai puternica relansare economica din Uniunea Europeana, de 1,9%, daca raportam al treilea trimestru la cel de-al doilea din acest an.

In primele 9 luni ale acestui an, cresterea economica s-a ridicat la 2,6%, fiind sustinuta de:

- Agricultura, care a crescut cu 24%;

- Industrie, care a crescut cu 6,8%: cifra de afaceri din industrie a crescut cu 17,6%; comenzile industriale noi au crescut cu 17,2%;

- Sectorul constructiilor, care si-a reluat cresterea, aplanand caderea brutala din ultimii ani: volumul lucrarilor a crescut cu 17,1% in luna septembrie 2011 fata de luna precedenta, iar lucrarile de constructii au scazut cu doar 0,1% in primele 9 luni din acest an.

In trimestrul al treilea din anul 2011, constructiile au crescut cu 7,4%. Romania are a 4-a cea mai mare crestere a activitatii in sectorul constructiilor din UE, in trimestrul al treilea din anul 2011, atat fata de trimestrul anterior, cat si fata de trimestrul al treilea din anul 2010.

- Exporturi, in crestere cu 25%.

Performanta economica a Romaniei este remarcabila, dat fiind ca 3 state europene: Cipru, Olanda, Portugalia, au inregistrat scaderi ale PIB-ului, iar in alte 4 state: Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania economia a stagnat.

Alocarile bugetare pentru investitiile publice cresc de la 35,4 miliarde de lei in 2011, la 37,8 miliarde de lei in proiectul de buget pentru anul viitor. Fondurile alocate pentru investitii au crescut de la 32,6 miliarde de lei, in 2008, la 35,4 miliarde de lei, in 2011. Romania este pe locul al doilea in UE la ponderea investitiilor totale in PIB (23,2%), dupa Cehia (24,8%) in anul 2011. Ne plasam pe locul al doilea la ponderea investitiilor publice in PIB (5,5% in anul 2010), dupa Polonia (5,6% in anul 2010).

PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare in Romania a crescut de la 10.400 euro (2007) la 11.000 euro (2010), in timp ce media europeana a scazut in ultimii 3 ani de la 25.000 euro (in anul aderarii Romaniei) la 24.400 euro (in 2010).

Suntem in grafic pentru atingerea tintei de deficit bugetar de 4,4% din PIB, adica 24 miliarde de lei. In primele 9 luni din anul 2011, deficitul bugetar a fost de 13,68 miliarde de lei (2,52% PIB), in scadere cu 41,3% (9,6 miliarde de lei) comparativ cu primele 9 luni din anul 2010.

Deficitul bugetar a fost de 6,9% din PIB in anul 2010. Tari cu deficite bugetare mai mari decat Romania: Irlanda (31,3%), Grecia (10,6%), UK (10,3%), Portugalia (9,8%), Spania (9,3%), Letonia (8,3%), Polonia (7,8%), Slovacia (7,7%), Franta (7,1%), Lituania (7%).

Avem a 4-a cea mai mica datorie publica in PIB, de numai 31% din PIB, fata de media europeana de 80,2% din PIB.

Tari cu datorii publice mai mari decat a Romaniei: Grecia (144,9%), Italia (118,4%), Belgia (96,2%), Irlanda (94,9%), Portugalia (93,3%), Germania (83,2%), Franta (82,3%), Ungaria (81,3%), UK (79,9%), Austria (71,8%), Malta (69%), Olanda (62,9%), Cipru (61,5%), Spania (61%), Polonia (54,9%), Finlanda (48,3%), Letonia (44,7%), Danemarca (43,7%), Slovacia (41%), Suedia (39,7%), Slovenia (38,8%), Lituania (38%), Cehia (37,6%).

Deficitul de cont curent este mai mic cu aproximativ 11%. Deficitul de cont curent a fost de 3,79 miliarde de. Euro, in primele 9 luni din anul 2011, mai mic cu 10,8% fata de aceeasi perioada din anul 2010.

Inflatia anuala, de 3,6%, ne pozitioneaza pe locul 12 in UE-27, in luna octombrie din anul 2011 fata de luna octombrie a anului trecut, dupa Marea Britanie (5%), Estonia (4,7%), Slovacia (4,6%), Letonia (4,3%), Lituania (4,2%), Portugalia (4%), Austria (3,8%), Italia (3,8%), Luxemburg (3,8%), Polonia (3,8%), Ungaria (3,8%).

Suntem printre tarile europene cu cele mai mici rate ale somajului. Romania a inregistrat, in luna septembrie, o rata a somajului cu 2,2 puncte procentuale sub media europeana.

Romania este prima tara din UE care a redus rata dobanzii de politica monetara la 6%, de la 6,25%.

Proiecte mari de investitii:

- Beneficiari: 25 proiecte de investitii in valoare de aproximativ 1,25 de miliarde de euro, care creeaza 7.108 noi locuri de munca. Ajutorul de stat aprobat: 335,7 milioane euro, din care 110 milioane de euro au fost deja efectiv platiti:

Ajutoare de stat pentru investitiile de peste 100 de milioane de euro, care angajeaza peste 500 de salariati. Exemple:

- Proiectul de eficientizare energetica Turceni. Investitia se ridica la 296,5 milioane de euro, din care 36 milioane de euro reprezinta ajutor de stat.

- Fabrica de anvelope Pirelli Tyres Romania la Slatina. Valoarea investitiei este de 159 milioane de euro, din care 28,1 milioane de euro reprezinta ajutor de stat.

Sustinerea proiectelor mari de investitii prin acordarea de ajutoare de stat pentru cele de minimum 5 milioane euro si care angajeaza minimum 50 de salariati. Exemple: Renault Techonolgie, Aaylex Prod, Delphi Diesel Systems, Automobile DACIA Pitesti, Premium Aerotec, LUFKIN Industries, REMAR, International Automotive Components, Toro Manufacturing Sales, Palace Sinaia, Rombat Bistrita, Styria Arcuri, Gral Medical, Honeywell, Metale International, Altius International, Cord Romania, IPORO, Contitech.

Am realizat cel mai ambitios program de dezvoltare a infrastructurii rutiere din ultimii 20 ani, cu un buget care depaseste 5,4 miliarde de euro:
- 334,4 km de autostrazi existenti
- 433,35 km in executie
proiecte pentru aproximativ 100 km vor fi licitate si semnate in viitorul foarte apropiat

In anul 2013, vom avea aproximativ 800 km de autostrada pusi in functiune.

Efectele Noului Cod al Muncii sunt vizibile. Incasarile din contributii de asigurari sociale au crescut cu 8,7% in primele 9 luni din acest an fata de aceeasi perioada din anul precedent

De la intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii, 1 mai 2011, pana la 6 noiembrie 2011, numarul de contracte de munca inregistrate a crescut cu 1.192.493 (66,04% pe durata nedeterminata). Dintre acestea, 773.896 sunt contracte active.

Am avut un record al incasarilor bugetare in anul 2010, de 33% din PIB. Pentru acest an, estimam venituri bugetare mai mari, de 33,4% din PIB. In anul 2012, acestea vor ajunge la 33,7% din PIB.

A.N.A.F. a realizat venituri bugetare in primele noua luni ale lui 2011 cu 11,27% mai mari fata de aceeasi perioada a anului trecut si cu 5% mai mari fata de anul 2008.

Evaluari pozitive ale institutiilor internationale:

Fitch a majorat calificativul de tara pentru Romania:

Romania se regaseste in categoria statelor recomandate pentru investitori.
Fitch a majorat calificativul de tara pentru Romania la clasa recomandata pentru investitii si a oferit o perspectiva stabila.

Avem un risc fiscal de doua ori mai mic decat Grecia, conform raportului Comisiei Europene. Riscul fiscal al Romaniei (0,54 puncte) este apropiat de media UE (0,51 puncte). Cel mai mare risc il prezinta Grecia (1,02 puncte), urmata de Italia (0,88 puncte).

Romania ramane atractiva in anul 2011 pentru delocalizarea serviciilor globale. Se afla pe locul 25 din 50 de tari analizate de compania de consultanta AT Kearney. Dintre tarile din regiune, Romania se pozitioneaza mai bine decat Ungaria (locul 31), Cehia (locul 35), Slovacia (locul 40).

Romania se afla pe locul 21 in topul celor mai atractive 35 de tari pentru investitori in energia regenerabila, pentru al treilea an consecutiv, conform Ernst&Young.

Companiile romanesti domina clasamentul anual al celor mai mari afaceri din sud-estul Europei in functie de veniturile totale, conform celei de-a patra editii a "SEE TOP 100". Grupul OMV Petrom conduce clasamentul pentru cel de-al treilea an, cu venituri totale de 3,63 miliarde euro in anul 2010.

Companiile romanesti contribuie cu aproape jumatate (40 miliarde de euro) la totalul veniturilor realizate de cele mai performante 100 societati (87,4 miliarde de euro).

In categoria bancilor, pe primul loc se afla BCR Erste Bank, cu active de peste 16 miliarde de euro si un profit net de 170 milioane de euro. Dintre companiile romanesti, se remarca Automobile Dacia, Romgaz si Hidroelectrica.

Bucurestiul este unul dintre cele mai bune orase europene pentru demararea unei afaceri. Ocupa locul 27 in topul celor mai bune 36 de orase pentru demararea unei afaceri in Europa, urcand 8 pozitii fata de anul 2010. A inregistrat cel mai mare avans dintre destinatiile analizate, potrivit raportului "European Cities Monitor 2011". Costul cu forta de munca ne plaseaza in fruntea clasamentului. Se afla pozitia secunda ca disponibilitate a spatiilor de birouri, fiind depasit doar de Berlin.

Capitala ocupa locul 4 din punct de vedere al costurilor cu spatiile de birouri. Atractivitatea climatului de afaceri a pozitionat Bucurestiul pe locul 4, in urcare cu 15 pozitii fata de anul anterior.

Andreea Paul Vass, consilier al premierului Emil Boc

Boc da vestea ce buna a lui 2012

Premierul Emil Boc a declarat, vineri, ca in Sanatate, Educatie si componente ale administratiei nu se va mai respecta regula de a se angaja un singur om la sapte dati afara, ci vor fi angajati mai multi, considerand acest lucru "vestea buna a lui 2012.

Seful Guvernului a mai spus si ca Educatia nu va primi mai putini bani in 2012, iar subventiile pentru fermieri se vor pastra la acelasi nivel si a reafirmat posibilitatea sa existe "o usoara indexare a pensiilor si salariilor".

"In Sanatate, avem nevoie de o alocare de bani pentru fiecare pacient. Cu privire la medici, vom putea stabili exceptia de la ocuparea unui post din sapte. Daca in Sanatate, educatie sau componente ale administratiei vom putea ocupa mai multe posturi, pentru ca restructurarea a dat roade. Asta e vestea buna pe 2012.

(...)rectificarea ne-a permis sa acoperim toate resursele financiare pentru persoanele cu handicap. La ministerul Dezvoltarii, necazul e ca sunt facturi penru lucrari din 2008 care n-au fost platite. Platim acele pomeni ale guvernului Tariceanu", a explicat Boc.

Banii din Educatie - la fel. Investitiile cresc

"Educatia nu primeste mai putini bani. Trebuie tinut cont de procesul de restructurare care a a vut loc. In 2011, prudent si cu echilibru am reusit sa ne consolidam economia. Anul viitor, bugetul constituit pe crestere de 2,1-,2,2%. Romanii trebuie sa inteleaga ca trebuie pornit cu un buget care sa ne fereasca de rau", a afirmat Boc.

El a spus si ca fermierii vor primi aceleasi subventii ca si in anul 2011.

In schimb, premierul Emil Boc a asigurat ca investitiile facute de guvern vor creste in 2012, lucru care va produce locuri de munca. El spune ca o parte din bani vin din economiile facute de Guvern, precum cea privind bugetul de pensii.

"Reforma sistemului de pensii tocmai acest lucru l-a avut in vedere. Legea diminueaza deficitul la bugetul de pensii - se incepe de anul viitor o usoara diminuare. Deficitele coboara pana ajunge la limite sustenabile. Fara aceasta, Romania ar fi trebuit sa suplimenteze bugetul de pensii cu 21 de miliarde de ron, in loc de 15. Cele 6 miliarde de ron economisite se duc spre finalizarea unor lucrari de investiti care vor aduce locuri de munca", considera Emil Boc.

Seful Guvernului a mai comparat si situatia investitiilor in infrastructura, amintind ca in mandatul sau s-au facut 90 de kilometri de autostrada, iar in cel al lui Tariceanu, doar 5 kilometri.

Suspendarea lui Basescu? Fara fundament

Premierul a spus ca anuntul Opozitiei, referitor la o eventuala noua suspendare a lui Traian Basescu, nu se bazeaza pe ceva.

"Ce pot sa comentez? Demersul opozitie e lipsit de fundament juridic si constitutiona. Deciziile Curtii Constitutionale care dau posibilitatea presedintelui sa exprime opinii privind realitatea economica a tarii. Pot domnii Ponta si Antonescu sa se bata si sa tipe - ar trebui sa-i intrebe pe domnii Vosganian si Tariceanu ce au facut in 2008", s-a arata de parere Boc.

Tortura adevarului in Guvern

Ce haos trebuie sa fie acum printre comunicatorii strategiei guvernamentale! Cu asa crestere economica in trimestrul III, de peste patru procente, pe fondul prabusirii la rand a economiilor vestice, nici nu stii ce sa faci.

Cum o integrezi in discursul oficial? In mod normal, asa o veste te scoate din criza, cel putin din cea morala, daca nu cu totul din cea economica. Poti in sfarsit sa strigi: am invins - masurile noastre au dat roade!

Poate ca o fi jenat si Emil Boc sa tot spuna ca a infrant criza, ca ne-om fi saturat si noi sa-l auzim spunand incontinuu de trei ani ca a invins, dar inca trebuie sa strangem cureaua. In mod evident, pedelistii stiu prea bine ca daca anul viitor nu vor da inapoi si ceea ce a mai ramas inca nedat din taierile bugetare din 2010, viata va fi crunta pentru ei in alegeri. Ar fi trebuit sa returneze banii taiati cu forta de la 1 ianuarie 2011. Nu au facut-o. Nu ii dau inapoi nici de la 1 ianuarie 2012. Stiu insa ca trebuie sa-i dea pana la alegeri.

De asemenea, democrat liberalii isi imagineaza ca returnarea banilor bugetarilor va avea un efect maxim daca va veni undeva nici prea aproape, nici prea departe de vot, astfel incat toata lumea sa inteleaga ca nici nu se arunca pomeni electorale, nu lipseste responsabilitatea, dar nici efectele pozitive nu intarzie sa apara. Pentru asta au inghetat pensiile si salariile, atat in buget, cat si prin ordonanta guvernamentala, dar, in acelasi timp, aproape toti ministrii vorbesc despre majorari ale pensiilor si salariilor in 2012.

De aici si aparenta senzatie de haos si nehotarare. Confuzia vine din folosirea aceluiasi concept pentru doua realitati diferite. Cel mai probabil va fi data inapoi bugetarilor ultima parte din taierile din mai 2010, ceea ce ar fi si legal si de 'bun simt'. Pentru un mai puternic impact asupra constiintei publice se vorbeste de mariri si indexari bugetare, cand in discutie sunt, de fapt, doar returnarea taierilor.

Pe de alta parte, pe fondul prabusirii pietelor, guvernelor si economiilor vestice si agravarii crizei economice mondiale, e normal ca indiferent de ce crestere economica ai fi surprins sa constati ca ai ti-e teama sa mai faci predictii in legatura cu viitorul. O spaima care poate fi inteleasa. Ea apartine oamenilor care stiu ce poate sa faca minciuna, pentru ca si ei s-au folosit de ea. E frica politicienilor care vad cum pica tara dupa tara si guvern dupa guvern, pentru ca nu sunt eficiente in lupta cu criza, pentru ca au mintit si s-au mintit.

Taierile bugetare din 2010 au fost tocmai rezultatul minciunilor guvernantilor din campania din 2008, cand Traian Basescu semna legea majorarii salariilor profesorilor cu 50%, iar Emil Boc il ameninta pe Tariceanu cu puscaria pentru ca refuza sa puna in aplicarea aceasta lege pe care si partidul sau o votase cu doua maini in Parlament. Si apoi minciunile din 2009. Acum, adevarul terorizeaza mai mult decat orice, pentru ca stiu unde ii poate duce minciuna.

Iar adevarul e ca habar nu au incotro se indreapta si nu au nici cea mai vaga ideea despre ce ar trebui sa faca pentru a iesi cu bine dupa alegeri. Ei stiu la fel de bine ca nu au construit si nu au cladit nimic sanatos, singurul lucru temeinic la care s-au angajat fiind taierile, reducerile si concedierile. Altfel, cresterea economica ar fi trebuit sa fie o sursa de incredere si un motiv de speranta, nu o ciudatenie cu care nu stii ce sa faci.

E timpul poate ca PDL sa isi aduca aminte de faptul ca adevarul te face liber. Daca ar avea curajul sa il rosteasca, poate ca ar scapa si de povara viitorului.

Invitatii Ziare.com - Adriana Saftoiu: Viitorul suna mediocru

Bugetul pe anul 2012 alocat Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului - (i-am dat titulatura intreaga, sa puteti vedea la cat se imparte) - prevede o reducere de la 8,9 miliarde lei la 8,7 miliarde lei.

Un buget mai mic pentru Educatie este aproape inexplicabil, in conditiile in care tocmai Educatia este declarata prioritara de actualii guvernanti, iar scaderea calitatii actului educational a devenit un fapt de necontestat.

Argumentul vesnic ca nu sunt bani nu pare a fi valabil pentru bugetele altor ministere sau chiar pentru bugetul Administratiei Prezidentiale - care prevede o majorare de la 28,8 milioane lei executie preliminata in acest an la 29,6 milioane lei anul viitor. Iar Administratia Prezidentiala n-a fost declarata, deocamdata, domeniu prioritar.

Scaderea reurselor bugetare va continua sa mentina sistemul educational in subfinantare. Rezultatele dezastruoase inregistrate de ani buni se vor mentine, in cel mai fericit caz.

Profilul profesorului roman

O discutie serioasa despre invatamant trebuie centrata pe calitatea profesorilor. Oricate calculatoare vor exista in scoli, oricate sali de sport se vor construi, ceea ce conteaza pentru calitatea invatamantului este calitatea profesorilor. Practic, reforma in domeniu e imposibil de facut fara profesor.

Ce fel de profesori avem? Refuz sa ii reduc la cateva elemente supra-mediatizate: violatori, isterici, spagari. Marea masa nu se incadreaza in aceasta categorie. Majoritatea are alt profil: demotivati, plictisiti, supusi unei corvoade birocratice inutile de catre Minister, acuzati ca lucreaza prea putin pentru cati bani iau, lipsiti de respect din partea societatii.

Cei mai in varsta sunt blocati in modelul de educare sanctionator, bazat pe memorare-redare, cei tineri sunt rataciti in sistem - cu diplome de absolvire care le atesta mediocritatea - in asteptarea unor oferte mult mai bine platite. Catedra e pentru ei doar un refugiu, o insula pe care au naufragiat.

Salariile profesorilor romani sunt cele mai mici dintre toate tarile membre UE. Pe de alta parte, pregatirea lor si competentele pedagogice lasa de dorit, Ministerul investind cu taraita in programe profesionale.

O paralela intre invatamantul romanesc si cel finlandez

Atunci cand a fost promovata actuala Lege a Educatiei, Ministerul a prezentat ca sursa de inspiratie sistemul finlandez. Intr-adevar, scoala finlandeza inregistreaza de ani buni performante remarcabile, dupa ce in anii 70 avea un sistem slab si incoerent. Dar Finlanda a facut cea mai mare investitie in profesori. De la salarii pana la continua lor pregatire.

La noi, raul porneste chiar de la modul de recrutare a cadrelor didactice. Ajunge la catedra cine doreste. In Finlanda, unde meseria de profesor e foarte bine cotata si recrutarea extrem de riguroasa, ca sa ajungi educator trebuie sa ai o facultate, iar ca profesor de scoala trebuie sa detii, obligatoriu, un master in pedagogie si psihologie scolara. Astfel, profesorii se aleg dintre cei mai buni 10 la suta.

Responsabilitatea pregatirii generatiilor e privita cu extrem de multa seriozitate si, nici in perioadele de criza, banii pentru educatie nu suporta reduceri.

Profesorii finlandezi lucreaza 37 de ore pe saptamana, ceea ce ii situeaza cam pe ultimele locuri. Elevii au cele mai putine teme. Profesorii sunt scutiti de hartogaraie si lasati sa se concentreze pe munca lor cu elevul. Nu exista evaluari nationale standardizate - nici pentru elev, nici pentru profesor. Ministerul testeaza esantioane de elevi, iar rezultatele sunt anuntate in mod privat scolilor, ca sa stie unde se situeaza in raport cu media nationala.

Acolo, invatamantul este cu adevarat gratuit. Exista o masa calda la pranz si orice elev care locuieste la o distanta mai mare de 8 km de scoala este preluat de transportul scolar, gratuit. Profesorii sunt inclusi periodic in programe de pregatire, pentru insusirea de noi competente pedagogice, pentru a tine pasul cu dinamica schimbarilor din educatie si societate.

Aici, se incurajeaza lozinca "pe vremuri se facea scoala", aceasta comparatie incurajand nostalgic modelul rezumat la predare-ascultare. Modelele de atunci au cazut in desuetudine. Generatiile s-au schimbat odata cu societatea.

Copiii sunt primii care tin pasul cu dezvoltarea tehnologica, sunt cei mai deschisi la schimbare si resping toate formele prafuite de pedagogie. Cei care nu reusesc sa tina pasul cu schimbarile din societate sunt, din nefericire, profesorii, care nu sunt sustinuti prin programe si salarii de catre autoritati.

Acest buget nu permite "ridicarea stachetei"

La catedra ar trebui adusi cei mai buni din generatia lor si pentru a-i selecta e nevoie de o grila serioasa de triere, dar si de salarii corespunzatoare misiunii care li s-a incredintat. Cat timp societatea va trata profesorii cu dispret, facand din Educatie o munca lipsita de prestigiu, la catedra nu vor ajunge absolventi straluciti, ci eternii mediocri.

Bugetul - de care ministrul pare multumit - nu permite in nici un fel ridicarea stachetei. Monitorizarea elevilor si profesorilor e inutila, in actualele conditii. E ca si cum ai monitoriza o persoana cu dizabilitati careia ii ceri sa alerge la maraton in acelasi ritm cu un atlet.

Adriana Saftoiu

Motiunea impotriva Ministrului Transporturilor, respinsa

Deputatii au respins marti motiunea simpla depusa de USL impotriva ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, cu 162 de voturi.

Principalele acuze aduse in motiunea simpla, intitulata "Panglicile doamnei ministru Boagiu", au fost legate de gradul redus de absorbtie al fondurilor europene si de promisiunea ca la inceputul lui 2012 vom avea 1.000 de kilometri de autostrada, anunta Tvr Info.

Semnatarii documentului au semnalat lipsa de performanta a ministrilor PDL la conducerea Ministerului Transporturilor si au cerut explicatii in legatura cu licitatii contestate, cu situatia "ingrijoratoare" a transportului feroviar, cu gestionarea "defectuoasa" a transportului aerian, cu lipsa unei strategii coerente pentru absorbtia fondurilor europene si cu "risipa" banului public in mijlocul crizei pentru lucrari de infrastructura.

Dezbaterile pe marginea motiunii simple pe Transporturi, de luni, au generat replici contradictorii intre Putere si Opozitie, dar si prilej pentru comentarii inedite, precum cel al deputatului PDL Ioan Oltean, care le-a transmis celor de la USL ca au "aterizat din Tanganica", prin criticile aduse Ancai Boagiu.

Ioan Oltean a declarat, in cadrul dezbaterilor asupra motiunii simple "Panglicile doamnei ministru Boagiu", ca aceasta nu are nici un fundament, anuntand ca grupul PDL va respinge motiunea USL.

In acest sens, el a afirmat ca atat motiunea, cat si tema suspedarii presedintelui Basescu sunt doar doua teme pe care Opozitia le-a "inventat" pentru a masca propriile ei probleme.

Ziare.com

Subscribe to comments feed Comentarii (0 publicate)

total: | afişare:

Spune-ţi părerea despre acest articol!

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Te rog să introduci codul din imagine:

Captcha
  • Trimite unui prieten Trimite unui prieten
  • Versiune pentru imprimantă Versiune pentru imprimantă
  • Versiune text Versiune text

Informatii Autor

Administrator

Articolul este etichetat cu:

Acest articol nu are etichete

VOTEAZĂ ACEST ARTICOL

0