Vrancea - Jurnalul de Vrancea Online: Cu ce ne-am ales după vizita lui Băsescu în Basarabia Cu ce ne-am ales după vizita lui Băsescu în Basarabia ================================================================================ Administrator on 30/01/2010 14:22:00 Hillary Clinton, ingrijorata de disputele dintre Romania si R. Moldova Secretarul american de stat Hillary Clinton a declarat intr-un interviu acordat vineri pentru Voice of America (VOA), ca disputele dintre Republica Moldova si Romania in privinta frontierei reprezinta o sursa de ingrijorare. O alta sursa de ingrijorare pentru Clinton in privinta R. Moldova o reprezinta si mentinerea prezentei trupelor ruse pe teritoriul fostei republici sovietice. Ea a apreciat ca Chisinaul face eforturi pentru consolidarea democratiei si imbunatatirea economiei si intruneste conditiile pentru a fi inclusa in programul Provocarile Mileniului, deoarece este inca o tara saraca ce are nevoie de un ajutor sustinut. Secretarul de stat american a adaugat ca Washingtonul doreste sa ajute Republica Moldova, pentru a imbunatati viata cetatenilor acestei tari , exprimandu-si speranta ca, in timp, problemele cu care se confrunta pot fi rezolvate. Aflat saptamana trecuta in vizita la Washington, premierul Vlad Filat a semnat impreuna cu secretarul de stat Hillary Clinton acordul din cadrul Provocarile Mileniului, prin care Republica Moldova primeste un ajutor nerambursabil de 262 de milioane de dolari din partea Statelor Unite. Hillary Clinton a laudat atunci schimbarile democratice de la Chisinau si a spus ca SUA vor ca R. Moldova "sa fie parte a aliantei euroatlantice". Pe parcursul ultimilor ani, in pofida cererilor repetate ale Chisinaului, autoritatile din Romania si R. Moldova nu au reusit sa semneze cadrul juridic bilateral, pe marginea celor doua documente esentiale - Tratatul politic de baza si Acordul privind frontierele de stat -iscandu-se nenumarate controverse. Tratatul politic de baza si Tratatul de frontiera au fost considerate, de-a lungul anilor, foarte importante de guvernarea comunista de la Chisinau, dar semnarea lor a trenat din cauza unor retincente ale partilor care tin de anumite nuante, incepand de la denumirea limbii in care se va spune ca sunt redactate si pana la denumirea propriu-zisa a documentelor. Chisinaul este deosebit de atent, urmarind sa obtina garantii maxime in privinta statalitatii sale. Romania, acuzata Fosta guvernare comunista a acuzat in repetate randuri Romania ca, prin faptul ca nu semneaza cadrul juridic, mentine o relatie de "ambiguitate" in ceea ce priveste suveranitatea si independenta R. Moldova. In plus, autoritatile moldovene au acuzat ca Romania blocheaza semnarea documentelor din "interese subterane" obscure. O sensibilitate a Tratatului privind fronteierele de stat a fost ca partea moldoveana a solicitat, in 2007, introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica ca granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940. "Pentru toata lumea este insa clar ca in 1940 si pana in 1947 Romania nu a incheiat niciun fel de acord cu URSS in legatura cu o asemenea granita. Deci, e un fals istoric si, daca atunci a fost acceptat, este pentru ca Romania era un stat invins si ocupat si fara posibilitatea de a-si apara interesele sale suverane", a argumentat, in 2007, fostul ambasador al Romaniei la Chisinau, Filip Teodorescu. "Este evident ca in anul 2007 acceptarea aceluiasi fals istoric care s-a facut in 1947 ar fi cu totul de neconceput", adaugase reprezentantul diplomatic al Romaniei la Chisinau. Ministrul roman de externe de atunci, Adrian Cioroianu, a precizat ulterior ca Romania respecta toate tratatele si acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947. Astfel, din cauza a nenumarate controverse, autoritatile celor doua tari nu au reusit sa semneze cadrul juridic bilateral. Cu toate acestea, in noiembrie anul trecut, ministrul interimar de externe Catalin Predoiu si omologul sau moldovean Iurie Leanca declarau, dupa o intrevedere bilaterala la Bucuresti, ca au decis sa relanseze lucrarile la nivel de experti privind Tratatul politic de baza, un document ce trebuie semnat "cat mai grabnic cu putinta". Ghimpu: Este dreptul lui Traian Basescu sa spuna ca nu vom modifica frontierele Traian Basescu si-a exprimat pozitia in calitate de presedinte ales al Romaniei cand a spus ca Bucurestiul nu va semna niciodata un Tratat de frontiera cu Chisinaul si are acest drept, a apreciat Mihai Ghimpu, presedintele interimar al Republicii Moldova, citat de UNIMEDIA. "Traian Basescu e presedintele Romaniei si dumnealui isi expune pozitia sa ca presedinte ales de catre cetatenii Romaniei. E in drept sa spuna ca aceasta este politica statului roman", a afirmat Mihai Ghimpu. El a subliniat ca aceasta este o problema foarte delicata si ca nu ar vrea sa impuna un punct de vedere Romaniei sau altor state. "Trebuie sa gasim solutia, sa nu mergem pe insistenta! Multe in lumea asta nu sunt asa cum ar trebui sa fie. Eu cred ca cel mai mult conteaza relatiile pe care o sa le avem", a adaugat presedintele interimar moldovean. Ghimpu a mai spus ca a discutat cu omologul sau roman despre situatia din Alianta pentru Integrare Europeana, despre reforma constitutionala, despre democratie si despre aderarea fostei republici sovietice la UE. El a precizat ca Basescu a indemnat Guvernul de la Chisinau sa mentina directia actuala, pentru a continua dezvoltarea democratiei in R. Moldova si pentru a permite aderarea tarii la Uniunea Europeana. Presedintele interimar al Republicii Moldova a adaugat ca toti ambasadorii si diplomatii acreditati la Chisinau cred ca lucrurile merg intr-o directie corecta, iar AIE trebuie sa mentina cursul asumat. Romania nu va semna niciodata un trata care sa redefineasca frontiera Presedintele Traian Basescu a declarat miercuri, la Chisinau, ca Romania nu va semna niciodata un tratat care sa redefineasca frontiera dintre Romania si Republica Moldova, recunoscand insa necesitatea semnarii unui tratat care sa vizeze regimul frontierei existente. Pe parcursul ultimilor ani, in pofida cererilor repetate ale Chisinaului, autoritatile celor doua tari nu au reusit sa semneze cadrul juridic bilateral, pe marginea celor doua documente esentiale - Tratatul politic de baza si Acordul privind frontierele de stat -iscandu-se nenumarate controverse. Tratatul politic de baza si Tratatul de frontiera au fost considerate, de-a lungul anilor, foarte importante de guvernarea comunista de la Chisinau, dar semnarea lor a trenat din cauza unor retincente ale partilor care tin de anumite nuante, incepand de la denumirea limbii in care se va spune ca sunt redactate si pana la denumirea propriu-zisa a documentelor. Chisinaul este deosebit de atent, urmarind sa obtina garantii maxime in privinta statalitatii sale. Fosta guvernare comunista a acuzat in repetate randuri Romania ca, prin faptul ca nu semneaza cadrul juridic, mentine o relatie de "ambiguitate" in ceea ce priveste suveranitatea si independenta R. Moldova. In plus, autoritatile moldovene au acuzat ca Romania blocheaza semnarea documentelor din "interese subterane" obscure. O sensibilitate a Tratatului privind frontierele de stat a fost ca partea moldoveana a solicitat, in 2007, introducerea in acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre Romania si Uniunea Sovietica ca granita dintre Romania si URSS este granita care a fost convenita intre Romania si URSS in 1940. In pofida tutuor dificultatilor, in noiembrie anul trecut, ministrul interimar de externe Catalin Predoiu si omologul sau moldovean Iurie Leanca declarau, dupa o intrevedere bilaterala la Bucuresti, ca au decis sa relanseze lucrarile la nivel de experti privind Tratatul politic de baza, un document ce trebuie semnat "cat mai grabnic cu putinta". Presa rusa este ingrijorata de "expansiunea" Romaniei in Republica Moldova Influenta Romaniei in Republica Moldova creste simtitor, comenteaza in editia de vineri cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta, care face referire la vizita presedintelui Traian Basescu la Chisinau si la deschiderea postului de televiziune Publika TV, relateaza UNIMEDIA. "Doar in ultima jumatate de an se pregateste lansarea a doua mari grupuri media (Publika TV si Jurnal TV - n. red.), care, in scurt timp, vor domina total piata mass-media din Republica Moldova", scrie Nezavisimaia Gazeta, subliniind ca "influenta Romania in R. Moldova creste simtitor". "Expansiunea romaneasca este sustinuta si de o parte dintre politicieni, care pledeaza deschis pentru viziunile unioniste. In randurile lor este presedintele interimar, Mihai Ghimpu, care este un factor important ce sporeste activizarea Romaniei in R. Moldova", adauga publicatia rusa, citandu-l pe analistul Vitalii Andrievschii. Nezavisimaia Gazeta mai scrie ca Republica Moldova este "o platforma convenabila pentru dezvoltarea relatiilor cu Federatia Rusa", in special in privinta tranzitarii gazelor rusesti pe teritoriul tarii. Cotidianul rus abordeaza, de asemenea, si tema acordarii cetateniei romane pentru locuitorii din R. Moldova, mentionand ca randurile doritorilor devin tot mai mari. In ceea ce priveste vizita efectuata miercuri si joi de presedintele Traian Basescu la Chisinau, Nezavisimaia Gazeta noteaza ca "p rincipalul scop al vizitei a fost sa imparta cele 130 de milioane de euro, oferite de Uniunea Europeana pentru proiecte comune ale Romaniei cu R. Moldova si Ucraina". Basescu, presedinte al tuturor romanilor La randul sau, cotidianul Kommersant scrie ca vizita lui Traian Basescu la Chisinau are loc in contextul relansarii relatiilor moldo-romane, dupa evenimentele din aprilie 2009, apreciind ca aceasta reprezinta o confirmare a legitimitatii sale ca "presedinte al tuturor romanilor". Apropierea moldo-romana este insa un tango, unde danseaza doua persoane, apreciaza analistul rus Serghei Markedonov in editia de vineri a Kommersant. Vizita presedintelui roman in R. Moldova este un eveniment important din mai multe motive, explica Markedonov. In primul rand, dupa victoria intr-o campanie electorala incordata, Basescu trebuie sa obtina o legitimitate, nu doar in calitate de sef de stat al Romaniei, ci si ca "presedinte al tuturor romanilor" - locuitorii republicii de peste Prut, spune analistul rus. In al doilea rand, vizita presedintelui roman are loc in conditiile relansarii relatiilor dintre Bucuresti si Chisinau, dupa ce, in timpul guvernarii presedintelui Vladimir Voronin tarile vecine au fost in stare de conflict, punctul culminant fiind evenimentele din aprilie anul trecut de la Chisinau, noteaza Markedonov. Cum poate fi justificat punctul de vedere al celor care au drept scop final relansarea "romanizarii" Republicii Moldovei? In ambele tari exista atat adepti ai "integrarii romanesti", cat si adversarii acesteia, explica analistul rus pentru Kommersant. El reaminteste ca, in fiecare an, Bucurestiul ofera peste 1.000 de burse pentru studentii din Republica Moldova. Pentru o republica mica, cu o populatie de patru milioane de locuitori, acest sprijin este impresionant, adauga Serghei Markedonov. Ca si Rusia in Abhazia si Osetia de Sud, Romania acorda moldovenilor cetatenia romana. Dar spre deosebire de pasapoartele rusesti, cel romanesc deschide o fereastra in tarile din "vechea Europa", care constituie pentru moldoveni o importanta sursa de venit, explica analistul. In final, el subliniaza ca apropierea moldo-romana este un tango, unde danseaza doua persoane. Markedonov noteaza ca in prezent multe voci din Romania se arata sceptice fata de unirea cu cea mai saraca tara din Europa, considerandu-i pe moldoveni un fel de "romani rusi ", iar Transnistria - "o oaza comunista", care trebuie separata de Basarabia. Ministrul Baconschi, atacat de la Chisinau Presedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, il critica dur intr-un interviu acordat portalului eNews pe ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, care a declarat ca "moldovenismul este un construct geopolitic artificial ce perturba relatiile diplomatice" dintre Romania si R. Moldova. Lupu l-a acuzat pe Baconschi de "comiterea unei greseli mari", ce ar putea duce la tensionarea relatiilor dintre R. Moldova si Romania. "Am sa fiu la fel de nediplomat ca si ministrul Baconschi, care, in opinia mea, nu ar trebui, in calitate de persoana oficiala de rang inalt, sa-si permita astfel de afirmatii", a afirmat liderul Partidului Democrat, care, totodata este si candidatul Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE) la functia de presedinte al Republicii Moldova. "Daca nu gresesc, domnul Baconschi a declarat ca 'moldovenismul perturba relatiile diplomatice' - astfel de afirmatii din partea persoanelor oficiale de la Bucuresti sunt jignitoare pentru marea majoritate a cetatenilor tarii noastre. Anume acestea 'perturba', dupa cum s-a exprimat ministrul roman, relatiile noastre, otravesc actiunile reciproce si devin o bariera serioasa in colaborarea noastra fructuoasa. Consider ca aceste declaratii ale ministrului Baconschi reprezinta o greseala mare diplomatica a principalului diplomat al Romaniei", a declarat Marian Lupu. Intrebat despre Comisia infiintata de presedintele interimar Mihai Ghimpu pentru condamnarea comunismului, Marian Lupu a raspuns ca initiativa nu a fost rezultatul unei consultari cu membrii Aliantei pentru Integrare Europeana. "Fara sa pretindem la implicarea in prerogativele sefului statului interimar, credem ca astfel de probleme trebuie abordate mai profund, trebuie consultate in prealabil, inclusiv cu partenerii din Alianta. In acest caz, domnul Ghimpu a actionat din proprie initiativa. Desigur, era necesar ca denumirea comisiei sa fie aleasa mai atent. Aceasta trebuie sa condamne nu comunismul, ci actiunile acelui regim. Sunt intrebari si in ceea ce priveste unii membri ai comisiei, dar nu voi da acum nume", a declarat liderul PD. Lupu nu este de acord nici cu ridicarea unui monument in memoria victimelor evenimentelor postelectorale din aprilie si nici cu ideea de redenumire a unei strazi din capitala "7 aprilie". "Pana nu avem rezultatele comisiei de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, nu trebuie intreprinse actiuni de eroizare sau eternizare a acestora. Suntem impotriva acestei initiative, care arata ca o incercare grabita a unor politicieni de a ridica un monument propriei veniri la putere. Banii pentru ridicarea monumentului si confectionarea placutelor cu denumirea noii strazi mai bine ar fi dati familiilor celor care au decedat atunci", a comentat Lupu. Liderul PD, care s-a declarat, in repetate randuri, moldovean, spune ca problemele legate de identitate, limba si istorie sunt "problemele blestemate ale moldovenilor". "Oamenilor li se creeaza impresia ca initiativele legate de aceste probleme sunt special inaintate pentru a distrage atentia societatii de la incapacitatea puterii de a conduce eficient tara. Aceste metode erau utilizate de fosta guvernare, iar o parte din actuala conducere calca pe aceeasi grebla", a afirmat Marian Lupu. "Problemele blestemate ale moldovenilor trebuie lasate pe seama savantilor si a timpului", a mai declarat liderul Partidului Democrat de la Chisinau. Saptamana trecuta, inainte de vizita presedintelui Traian Basescu la Chisinau, ministrul roman de externe Teodor Baconschi a declarat ca moldovenismul este un construct etnic si geopolitic artificial care continua sa perturbe relatiile diplomatice in acesta parte a lumii, iar Romania respinge orice demers menit sa acrediteze ideea unei natiuni si a unei limbi distincte de cea romana. Baconschi: Moldovenismul, un construct artificial, care perturba relatiille diplomatice Moldovenismul este un construct etnic si geopolitic artificial care continua sa perturbe relatiile diplomatice in acesta parte a lumii, iar Romania respinge orice demers menit sa acrediteze ideea unei natiuni si a unei limbi distincte de cea romana, a declarat vineri ministrul Teodor Baconschi. Ministrul Teodor Baconschi a participat vineri la lansarea cartii "COMINTERNUL si originile 'moldovenismului'", scrisa de Gheorghe Cojocaru, istoricul numit recent presedinte al Comisiei pentru condamnarea regimului comunist totalitar din Republica Moldova. Oficialul roman a reiterat, in acest context, pozitia ferma a Bucurestiului privind ideea de moldovenism. "Romania respinge orice demers menit sa acrediteze ideea unei natiuni si a unei limbi distincte de cea romana, pe baza argumentelor clare de ordin stiintific, iar aici putem numi cartea prezentata astazi (vineri, n.r.) ca pe un excelent argument suplimentar", a punctat seful diplomatiei romane. Baconschi a adaugat, in acest context, ca "moldovenismul este un construct etnic si geopolitic artificial care continua sa perturbe relatiile diplomatice in acesta parte a lumii". "De cate ori nu ne-am revoltat sau amuzat, fiecare dupa dispozitia sa, cand auzeam vorbindu-se despre asa-zisa limba moldoveneasca? Nimeni, pana in ziua de azi, nu s-a lamurit cum stau lucrurile cu acest misterios idiom. In schimb, de fiecare data cand trecem Prutul redescoperim cu deliciu cuvinte si intorsaturi de fraza in dulcele grai moldovenesc, pe care l-am uitat de cand ii citisem ultima oara pe Sadoveanu si Creanga", a evidentiat ministrul de externe roman. Baconschi a remarcat insa ca unele idei cu influente bolsevice mai au inca adepti la Chisinau. "Totusi, in ciuda schimbarilor recente din R. Moldova, pe care le salut atat ca roman, cat si ca ministru de externe al Romaniei, moldovenismul nu si-a dat inca obstescul sfarsit. Din nefericire, fanteziile de sorginte bolsevica despre identitatea istorica si lingvistica a Basarabiei isi gasesc inca destui adepti", a punctat seful diplomatiei romane. Vorbind despre cartea lui Cojocaru, Baconschi a subliniat ca istoricul demonstreaza, pornind de la un mare numar de documente, cum a fost conceputa intre 1924 si 1928 "o redutabila arma menita sa submineze statalitatea Romaniei si sa faca din Transnistria un cap de pod pentru exportarea Revolutiei Rosii in Balcani si in Europa". "Cartea domnului Cojocaru ne permite in premiera accesul nemijlocit la documente, majoritatea inedite si traduse din limba rusa, insotite de un amplu studiu care le pune in perspectiva si le explica", a adaugat ministrul. Cartea lui Cojocaru va fi, in opinia ministrului, apreciata de diplomatii interesati de chestiunea moldoveneasca, oferind o analiza a "practicilor totalitare de constructie etno-culturale". "Dincolo de implicatiile ei geopolitice, inventarea moldovenismului a avut rezultate dramatice in plan identitar. (...). Nu exista nici continuitate istorica, nici comunitate civica. Moldovenismul neaga radacinile identitare romanesti, iar metoda sa preferata este supralicitarea si mistificarea. Un argou devine limba literara, iar o regiune de pe malul Nistrului devine stat cu identitate moldoveneasca distincta", a explicat Teodor Baconschi. "Acest produs de inginerie etno-culturala al unui sistem specializat in astfel de actiuni, pe care il intelegem ca experienta brutala, are efecte nocive si daune colaterale care se vad pana astazi in R. Moldova. Acolo este o societate in care criza identitara indusa artificial a generat convulsii si tensiuni si a impiedicat multa vreme o evolutie fireasca", a subliniat ministrul roman. Gheorghe Cojocaru a atras atentia, in interventia sa, asupra remarcabilei schimbari de atitudine de la Chisinau. "Astazi, autoritatile de la Chisinau manifesta o deschidere fara precedent in ultimii 20 de ani fata de relatia cu Romania. Ceea ce se face astazi la Chisinau, din punct de vedere politic, este un act de demnitate. Noi avem nevoie de acest sprijin din partea Bucurestiului si cred ca si lumea politica are", a explicat el. "Lumea simpla are niste asteptari bune fata de vizita de saptamana viitoare a presedintelui roman la Chisinau. in plus, exact in aceste zile, in fruntea selectionatei R. Moldova a fost numit un mare fotbalist, Gabi Balint, un reprezentant al generatiei de aur a fotbalului romanesc", a spus Cojocaru. La aceste "elemente de optimism" se adauga si incheierea Acordului de mic trafic de frontiera, a completat istoricul. Revenind la volumul lansat vineri, Cojocaru a evidentiat ca a avut ocazia "sa profite" de pe urma deschiderii arhivelor de la Bucuresti, Moscova si Kiev, dar mai putin de pe urma celor de la Chisinau, unde autoritatile nu au manifestat, pe perioada scrierii volumului, o deschidere in acest sens. Secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan Aurescu, care a participat la lansare, a evidentiat actualitatea subiectului. "Cred ca este deosebit de importanta aceasta contributie ca sa intelegem foarte bine radacinile unei probleme care ne-au afectat pana de curand, care este inca de actualitate - ma gandesc la discutia din Republica Moldova cu privire la modificarea Constitutiei. Este important sa vedem anatomia acestei doctrine, acestei ideologii, care nu este o constructie foarte sofisticata, dar care a fost eficienta din punct de vedere geopolitic", a spus Aurescu. "Nu cred ca este nevoie sa inventezi o limba si o natiune etnica acolo unde ele nu exista, ca sa consolidezi o constructie statala. intarirea elementelor de statalitate se face, fara indoiala, prin alte mijloace, principalele elemente fiind reforma si democratizarea institutiilor statului, un efort serios de modernizare, iar in cazul Republicii Moldova, efortul de apropiere de valorile comunitatii europene, de institutiile europene, de sistemul acesta de principii, din care si Romania face parte", a adaugat secretarul de stat. Aurescu a vorbit si despre avantajele elementelor de apropiere dintre Romania si Republica Moldova, subliniind ca tot acquis-ul comunitar exista deja in limba romana si poate fi preluat de catre autoritatile de la Chisinau, cu adaptarile de rigoare. Voronin: Romania a intrat in UE pentru ca a acceptat baze militare ale SUA Fostul presedinte moldovean, Vladimir Voronin, sustine ca Romania a fost acceptata in Uniunea Europeana doar datorita faptului ca a acceptat doua baze militare ale SUA pe teritoriul sau. Voronin a declarat la o televiziune din Republica Moldova ca Romania nu era pregatita sa adere la UE, informeaza Unimedia. "O cerinta obligatorie a UE este ca tara care adera sa aiba rezolvate toate problemele referitor la hotar cu vecinii. Romania nu era gata, deoarece nu are un tratat de frontiera cu R. Moldova. De ce a fost acceptata?", s-a intrebat retoric Voronin. Fostul presedinte moldovean mai sustine ca Romania reprezinta hotarul dintre doua mari constructii politice: NATO si Comunitatea Statelor Independente. "Cei de la NATO se pot uita fara binoclu la noi in Moldova", a mai adaugat Voronin. www.newsin.ro www.ziare.com