Vrancea - Jurnalul de Vrancea Online: NATO să trăiască! Scut antirachetă în România în vremuri de criză - cu ce costuri?

NATO să trăiască! Scut antirachetă în România în vremuri de criză - cu
ce costuri?
================================================================================
Administrator on 04/02/2010 20:55:00
 
Romania va gazdui scutul antiracheta american
Presedintele Traian Basescu a anuntat joi, la Palatul Cotroceni, ca Romania va
fi inclusa in sistemul de aparare antiracheta al Statelor Unite.
Anuntul sefului statului vine dupa ce presedintele SUA, Barack Obama, a invitat
Romania sa participe la dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta.
"Anunt opinia publica din Romania cu privire la invitatia facuta de
presedintele Statelor Unite, Barack Obama, privind participarea Romaniei la
dezvoltarea sistemului american de aparare antiracheta. Mesajul ne-a fost
transmis prin Hellen Tauscher, subsecretar de stat pentru controlul
armamentelor, care se afla in Romania si cu care am avut o intrevedere in prima
parte a zilei.
Dezvoltarea sistemului de aparare antiracheta este in deplin acord cu deciziile
adoptate la summit-ul NATO de la Bucuresti, dar si cel de la Kehl. Pe teritoriul
Romaniei vor fi amplasati interceptori terestri", a informat seful statului.
Romania va fi protejata 100% impotriva rachetelor
Basescu a subliniat ca daca vechea amplasare a scutului antiracheta proteja
doar partea de vest a tarii, acum intreaga Romanie este protejata in cazul unui
ipotetic atac cu rachete balistice.
"Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul Romaniei decat intr-o
mica parte a zonei de vest. Noua amplasare garanteaza acoperirea integrala.
(...) Decizia pe care am luat-o astazi este extrem de importanta in consolidarea
parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe care l-am facut
astazi este acela ca aceasta decizie de operationalizare a sistemelor creste
foarte mult nivelul de securitate a Romaniei.
Este cel mai mare castig pe care il avem! Romania nu era protejata impotriva
unor eventuale atacuri cu rachete. Imi permit sa spun ca este si un succes al
Romaniei. Daca discutam de parteneriatul stategic romano-american, subliniez ca
acest fapt este un element in plus care arata increderea reciproca intre Romania
si SUA. Aceste decizii vor tine legate cele doua tari foarte multe zeci de ani
de acum inainte", a mai spus Traian Basescu.
Noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei
Seful statului a tinut sa precizeze ca noua amplasare a sistemului nu trebuie
in niciun caz privita ca o amenintare pentru Rusia.
"Vreau sa precizez ca noul sistem nu este indreptat impotriva Rusiei! Nu este
gazduit pe teritoriul Romaniei un sistem care sa fie indreptat impotriva
Rusiei!", a mai spus presedintele.
Boc: costurile amplasarii scutului antiracheta se negociaza in acest moment
Reactii politice
Imediat dupa anuntul presedintelui Basescu, nu au intarziat sa apara reactiile.
"Este un proiect necesar sub aspectul securitatii Romaniei la granita NATO.
Este una dintre cele mai importante decizii la nivel global. Cred ca este o idee
de securitate ce trebuie explorata cu mare atentie. Noi am mai avut discutii cu
partenerii americani, hotararea politica in legatura cu un astfel de proiect a
trebuit sa fie luata destul de repede", a declarat Cristian Diaconescu, fost
ministru de Externe si vicepresedinte al PSD.
Legat de temerea Rusiei, fostul sef al diplomatiei romane a subliniat ca
Romania va trebui sa discute cu toti partenerii sai. "Sunt state care percep
aceasta initiativa ca afectandu-le securitatea, dar spuneam ca nu trebuie sa ne
limitam partenerii de dialog. Este un proiect complex, perceput diferit la nivel
global, care trebuie discutat cu toti partenerii, nu numai cu NATO si UE", a
declarat Cristian Diaconescu, pentru Antena 3.
Un alt fost ministru de Externe, Adrian Cioroianu, a opinat ca, prin
participarea la scut, "rolul Romaniei in NATO va creste".
Mircea Geoana, presedintele PSD, si el fost ministru de Externe, a declarat ca
"vestea nu este surprinzatoare, este clar ca atunci cand Administratia americana
a decis sa nu continue in Cehia si Polonia, sistemul trebuia inlocuit. Ne aflam
in fata celei mai importante decizii de securitate nationala din ultimii multi
ani". "Sa vedem care e si opinia opiniei (sic!) publicului romanesc si care este
si vocea si decizia Parlamentului", a mai declarat Mircea Geoana.
"Am vorbit cu presedintele Basescu la telefon, m-a sunat in timpul sedintei
Consiliului National, m-a informat despre intentia ca CSAT sa abordeze acest
subiect", a mai spus presedintele Senatului.
Teodor Atanasiu, fost ministru al Apararii, a declarat pentru Realitatea TV ca
este "o decizie previzibila, avand in vedere contextul politic, Romania fiind
cea mai estica membra NATO, dupa Turcia". Dupa parerea sa, participarea Romaniei
la scutul american antiracheta va tensiona "probabil un pic relatia cu europenii
si va continua sa tensioneze relatia cu Rusia".
La randul sau, Teodor Melescanu, tot fost ministru al Apararii, si-a exprimat
convingerea ca Parlamentul va aproba decizia CSAT. "Decizia de a ne implica in
acest program va avea sprijinul Parlamentului, oricum are sprijinul meu ca
presedinte al Comisiei de Aparare", a declarat Melescanu, pentru Realitatea TV.
Senatorul PNL a mai spus ca presedintele american Barack Obama are o viziune
politica diferita de predecesorul sau, care va determina "in mod cert" si
participarea Rusiei, "mai ales ca si-au manifestat disponibilitatea de a pune la
dispozitie unele instalatii de radiolocatie".
Ambasada SUA: Romania demonstreaza angajamentul fata de NATO
Ambasada americana la Bucuresti saluta anuntul presedintelui Traian Basescu
potrivit caruia CSAT a decis sa accepte propunerea gazduirii unor elemente ale
scutului antiracheta, considerand ca in acest fel Romania demonstreaza
angajamentul si solidaritatea fata de NATO.
"Ambasada SUA este incantata de anuntul presedintelui Basescu potrivit caruia
CSAT a acceptat propunerea presedintelui Obama. Romania este un partener
apropiat si de incredere si un ferm aliat NATO. Decizia Romaniei de a-si asuma
responsabilitatea de a gazdui acest sistem demonstreaza angajamentul Romaniei
fata de principiul indivizibilitatii securitatii Aliantei, precum si
soldiaritatea NATO.
SUA au ajuns la concluzia ca Romania este foarte potrivita ca amplasament
pentru a gazdui acest sistem, astfel incat sa furnizeze protectie pentru
aliantii europeni din NATO", se arata intr-un comunicat al ambasadei.
Ce stim despre scutul antiracheta?
Sistemul militar american, adica un radar in Cehia si 10 rachete interceptoare
in Polonia, trebuia sa apere SUA si o parte a Europei de eventualele rachete
lansate de Iran. Scutul antiracheta al SUA nu proteja insa flancul estic al
Aliantei Nord-Atlantice, din care face parte si Romania.
Dubla mutare a americanilor
Inca de la momentul lansarii acestui proiect, Rusia s-a impotrivit vehement
amplasarii scutului in ceea ce a definit drept "vecinatatea sa apropiata",
motivand ca americanii nu vizeaza Iranul, ci propria sa integritate teritoriala.
Obama va amplasa noul sistem de aparare antiracheta in Romania?
De curand, presedintele rus Dmitri Medvedev a amenintat chiar ca va amplasa, in
semn de retaliere, rachete cu focos nuclear in enclava Kaliningrad, daca
americanii dau curs planurilor. Aceasta reactie, asociata cu impotrivirea
rusilor fata de orice sanctiune impotriva Iranului si a ambitiilor sale
nucleare, au pus SUA intr-o pozitie incomoda.
SUA au fost puse in situatia de a alege: fie renuntau la planurile de mai multe
miliarde de dolari, suparadu-si aliatii europeni si "resetandu-si" relatiile cu
Rusia si deblocand dosarul iranian, fie mergeau inainte cu scutul, iritand si
mai tare Kremlinul, in timp ce problema Iranului ramane neschimbata.
SUA: Scutul antiracheta, care include Romania, raspunde amenintarii iraniene
Purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat american a confirmat joi
amplasarea unor interceptoare in Romania, subliniind ca viitorul scut
antiracheta american raspunde unei amenintari din partea Iranului
"Abordarea noastra revizuita este conceputa pentru a raspunde amenintarii
emergente pentru regiune, venind dinspre Iran", a declarat Philip Crowley citat
de Mediafax.
"Vom proteja interesele noastre si pe cele ale aliatilor nostri", a adaugat el.
Presedintele Traian Basescu a anuntat joi ca CSAT a aprobat solicitarea SUA ca
Romania sa amplaseze pe teritoriul ei componente ale scutului antiracheta
american.
Proiectul urmeaza sa fie negociat de administratiile de la Washington si
Bucuresti, dupa care va fi supus aprobarii Parlamentului roman, urmand sa intre
in vigoare pana in 2015.
Boc despre cat va costa amplasarea scutului antiracheta
Beneficiile amplasarii scutului antiracheta in Romania sunt maxime, iar
costurile sunt negociate in prezent cu autoritatile americane, a declarat joi
premierul Emil Boc.
Premierul a apreciat, intr-o declaratie pentru Hotnews, ca amplasarea scutului
antiracheta in Romania reprezinta un succes militar si strategic al Romaniei, un
succes al politicii constante, care a vazut in parteneriatul strategic cu
Statele Unite "o solutie diplomatica extrem de viabila".
Potrivit sefului Executivului, beneficiile amplasarii scutului sunt maxime, iar
costurile - pe care le-a apreciat ca fiind minime - sunt negociate in prezent cu
autoritatile americane. "Aceste cheltuieli acum se negociaza si nu pot intra in
mai multe detalii, tin si apartin partii americane. Statul roman pune la
dispozitie o locatie", a declarat Boc.
Prim-ministrul a explicat ca Romania va gazdui sistemul de detectare a
eventualelor rachete ce ar putea ataca teritoriul Romaniei sau alt teritoriu
protejat de scut.
"Ganditi-va dupa cel de-al doilea Razboi Mondial. Cat am asteptat ca Romania sa
aiba garantiile de securitate ale Occidentului si ale Americii. Am fost lasati
din nefericire timp de 45 de ani in bratele comunismului. Acum, pentru Romania
vine o alta etapa, avem garantia unui sistem democratic pe termen mediu si lung.
Romania va culege roadele deciziilor de astazi peste un numar mare de ani de
aici inainte", a mai spus Boc.
Traian Basescu a anuntat joi ca CSAT a aprobat propunerea SUA ca Romania sa
participe la sistemul antiracheta. Potrivit presedintelui, pe teritoriul
Romaniei vor fi amplasati "interceptori terestri", reprezentand componente ale
sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu americanii vizeaza
operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Romaniei incepand cu anul 2015.
Pentru ca decizia CSAT sa fie pusa in practica, in perioada urmatoare vor fi
initiate negocieri bilaterale pentru incheierea acordurilor, urmand ca acestea
sa fie ratificate de Parlamentul Romaniei. "Statele aliate sunt din ce in ce mai
constiente de proliferarea programelor balistice. Ca atare, sistemul vine sa
raspunda acestei noi categorii de amenintari", a explicat seful statului
necesitatea amplasarii facilitatilor pe teritoriul Romaniei.
Iliescu, despre amplasarea scutului antiracheta: "Eu as fi impotriva"
Presedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, s-a declarat joi rezervat fata de
instalarea unui scut antiracheta, in prima instanta refuzand sa comenteze
decizia CSAT.
Iliescu a fost intrebat cum comenteaza implicarea Romaniei in sistemul de
dezvoltare a scutului antiracheta. "Nu stiu, nu am vazut, nu pot sa ma pronunt",
a spus in prima instanta. La insistentele jurnalistilor, care s-au interesat
daca amplasarea sistemului ar fi benefic pentru Romania, Iliescu a raspuns: "Eu
as fi impotriva, dar...".
Traian Basescu a anuntat joi ca CSAT a aprobat propunerea SUA ca Romania sa
participe la sistemul antiracheta. Potrivit presedintelui, pe teritoriul
Romaniei vor fi amplasati "interceptori terestri", reprezentand componente ale
sistemului antiracheta. Calendarul convenit cu americanii vizeaza
operationalizarea facilitatilor de pe teritoriul Romaniei incepand cu anul 2015.
Expert rus: Amplasarea scutului antiracheta in Romania nu ar trebui sa ne
ingrijoreze
Anuntul facut joi de presedintele Traian Basescu cu privire la instalarea unor
componente ale scutului american antiracheta pe teritoriul Romaniei a intrat
imediat in atentia analistilor militari rusi.
Astfel, intr-un comentariu publicat de Vocea Rusiei, se arata contextul in care
presedintele Barack Obama a anuntat anul trecut schimbarea strategiei americane
pe aceasta tema, precizand ca noul obiectiv va fi protectia impotriva rachetelor
balistice care ar putea fi lansate din Iran sau Coreea de Nord.
Dupa "resetarea" relatiilor cu Rusia, administratia americana a subliniat ca
amplasarea unor componente ale scutului american anti-racheta tot in Europa de
Est, dar nu in Polonia sau Cehia, nu ar trebui privita de Moscova drept o
amenintare, dimpotriva.
"Si iata ca, brusc, tara nominalizata este Romania", comenteaza sursa citata,
care prezinta si opiniile unui expert in domeniul militar care sustine ca
aceasta decizie nu trebuie privita ca un potential risc pentru Rusia.
Astfel, Alexey Arbatov, presedintele Centrului International de Securitate,
sustine ca aceasta noua amplasare a scutului antiracheta american nu trebuie
inteleasa ca o amenintare. In momentul in care Rusia si-a exprimat obiectiile cu
privire la alegerea Poloniei, acestea se refereau la faptul ca o protectie reala
impotriva Iranului ar fi facut necesara o localizare mult mai la sud, mai
explica Arbatov.
"Prin urmare, daca Romania va fi de acord cu aceasta noua propunere, noi nu ar
trebui sa ne opunem", mai sustine acesta.
O racheta lansata din Romania nu poate lovi bazele ruse de lansare, ea fiind,
din cele spuse pana in prezent, din clasa Standard, care au putere mai mica, a
mai declarat Arbatov.
Cu toate acestea, avand in vedere "resetarea" relatiilor, Washingtonul ar fi
trebuit sa anunte Moscova cu privire la decizia luata, a mai comentat el.
In acelasi context, merita remarcata declaratia facuta joi de vicepremierul
rus, Serghei Ivanov, care a aratat ca Rusia isi exprima ingrijorarea fata de
proliferarea rachetelor cu raza scurta si medie de actiune pe teritoriile
tarilor vecine.
Ivanov se afla in aceste zile la Munchen, unde conduce impreuna cu ministrul
rus de Externe Serghei Lavrov delegatia rusa la cea de a 46-a Conferinta pe teme
de securitate, informeaza Vocea Rusiei.
Potrivit lui Serghei Ivanov, in timp ce Moscova si Washingtonul au ajuns la un
acord privind limitarea acestui tip de armament, tari precum Coreea de Nord,
China, Pakistan, Iran sau Israel detin rachete care ar putea reprezenta o
amenintare pentru Rusia.
Ivanov a mai declarat ca in urma cu doi ani, Rusia si SUA au solicitat la nivel
mondial semanrea unui tratat cu privire la limitarea proliferarii rachetelor
balistice dar demersul s-a soldat cu un esec.
In opinia acestuia, rapiditatea cu care se perfectioneaza acest tip de armament
ar necesita introducerea de urgenta a unor reglementari internationale in acest
sens. Ivanov a tinut insa sa precizeze ca, tara sa isi modernizeaza in
permanenta armamentul din dotare pentru a putea face fata oricarui tip de atac.
Presa internationala despre participarea Romaniei la scutul american
antiracheta
Presa internationala preia stirea privitoare la decizia Romaniei de a gazdui
elemente ale scutului american antiracheta.
Prima agentie de presa care a semnalat stirea a fost Reuters, care precizeaza
ca presedintele Traian Basescu a oferit putine detalii legate de modul in care
se va face acest lucru.
"Anuntul a fost neasteptat si intervine dupa o serie de temeri ale Poloniei si
Cehiei, ambele dezamagite de decizia lui Obama de a renunta la planul lui Bush,
care nu acoperea zona Balcanilor", scrie agentia de presa.
The Washington Post preia o depesa Associated Press, care leaga anuntul de
vizita vicepresedintelui american Joe Bidden in Romania, in octombrie 2009.
BBC subliniaza ca decizia Consiliului Suprem de Aparare a Tarii urmeaza sa fie
aprobata de Parlament. Romania a fost de acord sa gazduiasca rachete
interceptoare ca parte a noului scut american antiracheta si aminteste ca scutul
a "otravit" in trecut relatiile dintre SUA si Rusia.
Le Figaro preia o stire France Presse, care subliniaza declaratia presedintelui
potrivit careia actiunea Romaniei nu este "indreptata impotriva Rusiei". Ziarul
preia din declaratiile lui Traian Basescu, potrivit caruia "Romania a fost
oficial invitata de catre presedintele Barack Obama sa participe la sistemul de
aparare antiracheta".
Presa bulgara: NATO va instala scutul antiracheta si in Romania
NATO urmeaza sa desfasoare, in cadrul noului sistem antiracheta, componente ale
sistemului antiracheta in Bulgaria, Turcia si Romania, potrivit unei surse din
Ministerul bulgar al Apararii, citata de publicatia bulgara Sega.
NATO va instala in Bulgaria elemente ale scutului antiracheta in 2012, sustine
sursa de la Ministerul Apararii, scrie publicatia Sega. El a mai spus ca
sistemul de aparare antiracheta, care urma sa fie instalat Polonia si Cehia, va
fi impartit in cateva componente, care urmeaza a fi instalate in Bulgaria,
Turcia si Romania.
Publicatia bulgara scrie ca sistemul de aparare antiracheta nu va fi pozitionat
ca sistem american, ci ca proiect al NATO.
De asemenea, scrie Sega, Alianta va instala in Bulgaria rachete Patriot, iar la
unitatile militare bulgare vor fi desfasurate baze logistice si centre de
comanda pentru rachetele SM-3.
Presedintele american Barack Obama a anuntat la 17 septembrie ca SUA renunta la
proiectul de scut antiracheta in Europa de Est promovat de predecesorul sau
George W. Bush. Obama a dat asigurari ca noul sistem de aparare antiracheta va
fi mai amplu decat precedentul, subliniind ca programul balistic iranian ramane
o amenintare.
In aceeasi zi, secretarul american al apararii Robert Gates a precizat ca
Statele Unite nu renunta la instalarea unor elemente ale scutului antiracheta in
Europa, ci intentioneaza sa le faca mai flexibile, pentru a acoperi nordul si
sudul Europei.
Rusia s-a opus vehement proiectului de scut american antiracheta promovat de
fostul presedinte american George W. Bush, care prevedea instalarea de rachete
interceptoare in Polonia si a unui radar in Cehia, considerandu-l drept o
amenintare la adresa securitatii sale.
Scenariul referitor la posibila implicare a Romaniei in acest plan a fost
vehiculat si anterior. Astfel, imediat dupa anuntul din septembrie al
presedintelui american Barack Obama de a renunta la proiectul de scut
antiracheta promovat de predecesorul sau, George W. Bush, in favoarea unui
sistem mai puternic, mai inteligent si mai rapid, presa de rusa si americana au
scris ca SUA ar putea instala elemente ale unui scut antiracheta in Turcia,
Israel, Bulgaria si Romania, dupa ce au renuntat la Polonia si Cehia.
Aceasta perspectiva a fost sugerata si de unii dintre oficialii romani. Fostul
ministru de externe Cristian Diaconescu declara in septembrie ca "Romania este
in joc" in ceea ce priveste acest sistem de aparare, asigurand ca "nimeni nu va
fi lasat in urma" si atragand atentia ca ar fi bine ca si Rusia sa fie
implicata.
La randul sau, vicepresedintele american Joe Biden, care s-a aflat la 22
octombrie in Bucuresti, a spus ca Statele Unite apreciaza in mod deosebit ca
guvernul Romaniei a adoptat "cu bucurie" noul sistem antiracheta si ca l-a
inteles imediat, inaintea altor tari. "Dumneavoastra ati inteles de la inceput,
in timp ce alti colegi, cum ar fi cei din Polonia, inteleg abia acum" avantajele
noului proiect american ce implica rachete de tip SM-3, a spus Biden.
Aurescu: Romania, dispusa sa negocieze noul scut antiracheta
Secretarul de stat din MAE Bogdan Aurescu, care se afla intr-o vizita de lucru
la Washington, le-a transmis oficialilor americani disponibilitatea Romaniei
pentru continuarea discutiilor privind perspectivele noului proiect al scutului
antiracheta propus de presedintele Obama.
Intalnirile lui Bogdan Aurescu cu oficiali ai Departamentul de Stat au
continuat discutiile incepute in timpul recentei vizite din 22 octombrie la
Bucuresti a vicepresedintelui SUA, Joseph Biden. Partea americana exprimat, in
acest context, "satisfactia deosebita pentru rezultatele acestei vizite, care
si-a atins, in intregime, obiectivele propuse, atat in plan bilateral, cat si in
context regional", potrivit MAE.
Aurescu a avut intrevederi cu Pamela Quanrud, adjunct al asistentului pentru
Europa de Nord, Europa Centrala si statele baltice al secretarului de stat,
Nancy McEldowney, adjunct principal al asistentului pentru afaceri europene al
secretarului de stat si Dan Russel, adjunct al asistentului pentru Rusia,
Ucraina si Belarus al secretarului de stat si negociatorul american in formatul
"5+2" privind solutionarea conflictului transnistrean.
Pe parcursul discutiilor, secretarul de stat pentru afaceri strategice, Bogdan
Aurescu, a exprimat disponibilitatea Romaniei pentru continuarea discutiilor
privind perspectivele noului proiect al scutului antiracheta propus de
presedintele Obama, in contextul dezbaterii in curs din cadrul NATO, in
conformitate cu principiul indivizibilitatii securitatii statelor aliate.
Contactele bilaterale dintre SUA si Romania au fost destul de dese in cursul
anului 2009. In mai, ministrul de externe de atunci, Cristian Diaconescu, a
efectuat o vizita de mai multe zile la Washington, speculandu-se ca se
pregateste o vizita a presedintelui Basescu.
In ceea ce priveste scutul antiracheta, John Heffern, adjunctul sefului
misiunii permanente a Statelor Unite la NATO, a declarat recent pentru NewsIn,
ca noul plan va incepe in zona de sud a continentului european, axandu-se pe
interceptarea rachetelor cu raza scurta si medie, astfel ca "ar fi logic" ca
Romania si Bulgaria sa gazduiasca astfel de elemente. Heffern a mai spus insa ca
nu au fost initiate discutii bilaterale intre SUA si o alta tara, asteptandu-se
ca aceasta misiune sa se desfosoare sub "umbrela" NATO.
Un alt subiect important abordat de Bogdan Aurescu in prima zi a vizitei sale
oficiale a fost razboiul din Afganistanul, oficialul roman reiterand interesul
partii romane pentru aprofundarea consultarilor cu SUA pe aceasta tema, ulterior
anuntarii, de catre Administratia de la Washington, a noii strategii privind
aceasta tara.
Un loc aparte in cadrul discutiilor a revenit situatiei din vecinatatea estica
a Romaniei, cu accent asupra problematicii Republicii Moldova. Secretarul de
stat Bogdan Aurescu a exprimat, in acest context, "satisfactia partii romane
pentru rezultatele deosebite ale recentei vizite la Bucuresti a
primului-ministru al Republicii Moldova, Vlad Filat, adresand, in acelasi timp,
multumiri oficialilor americani pentru sprijinul consistent acordat guvernului
de la Chisinau".
Tot in prima zi a vizitei de lucru in SUA, Aurescu a participat, la ambasada
Romaniei de la Washington, la ceremonia de decorare a vicepresedintelui executiv
al organizatiei B'nai B'rith International, Daniel Mariaschin.
www.ziare.com
Avem scut antirachetă de miliarde de dolari. Cine plăteşte?
Numai sistemul de rachete cu rază lungă de acţiune de care România are
nevoie pentru a se integra scutului antibalistic costă 3-4 miliarde de dolari,
spun experţii militari.
România este prima ţară care a răspuns oficial invitaţiei Statelor Unite
de a participa la sistemul antirachetă „varianta Obama”. Decizia a fost
luată ieri, în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT),
convocată la Palatul Cotroceni imediat după întâlnirea preşedintelui Traian
Băsescu cu Ellen Tauscher, subsecretar de stat american pentru controlul
armamentelor, care a transmis Bucureştiului mesajul administraţiei de la
Washington. Anunţul făcut de preşedintele Băsescu a fost salutat de Ambasada
SUA la Bucureşti.
„SUA au ajuns la concluzia că România este foarte potrivită pentru a
găzdui acest sistem şi a oferi protecţie aliaţilor europeni din NATO.
Ambasada americană este încântată de anunţul preşedintelui Băsescu
privind decizia CSAT de a accepta propunerea preşedintelui Obama”, se arată
într-un comunicat al misiunii diplomatice americane.
„Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei”
„Pe teritoriul naţional vor fi amplasate capabilităţi terestre de
interceptare, ca elemente componente ale sistemului”, a anunţat preşedintele
Băsescu. El a precizat că în calendarul convenit cu partea americană se
vizează operaţio nalizarea facilităţilor de pe teritoriul României
începând cu anul 2015.
Şeful statului a prezentat avantajele „variantei Obama” a scutului
antirachetă, subliniind însă că noul sistem nu este îndreptat împotriva
Rusiei.
„Vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României decât
într-o mică parte a zonei de vest, noua amplasare garantează acoperirea
integrală a teritoriului României pentru eventuale lovituri cu rachete
balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune. Noul sistem nu este
îndreptat împotriva Rusiei. Acest lucru doresc să-l subliniez, în mod
categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie
îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări”, a ţinut să
accentueze Băsescu.
Acordurile vor fi ratificate de parlament
Şeful statului a precizat că, după decizia luată de CSAT, în perioada
următoare vor fi iniţiate negocieri bilaterale pentru încheierea acordurilor
necesare, urmând ca acestea să fie ratificate de parlament. Băsescu a
adăugat că hotărârea respectă Constituţia şi legile ţării şi este, de
asemenea, „în deplin acord cu deciziile adoptate la Summitul NATO de la
Bucureşti, dar şi la cel de la Kiel, prin care au fost reiterate principiile
privind indivizibilitatea securităţii şi solidarităţii aliaţilor”.
„Decizia pe care am luat-o astăzi este extrem de importantă în
consolidarea parteneriatului cu Statele Unite, dar cel mai important lucru pe
care l-am făcut astăzi, la capătul unei perioade îndelungate de discuţii cu
partenerul american, este acela că această decizie şi operaţionalizarea
sistemelor cresc foarte mult nivelul de securitate al României. Este cel mai
mare câştig pe care îl avem. România nu era protejată împotriva unor
eventuale lovituri cu rachete balistice”, a mai spus Băsescu.
PRO ŞI CONTRA
Iliescu: „Eu aş fi împotrivă, dar...”
În rândul foştilor preşedinţi, părerile în privinţa amplasării unor
elemente ale scutului antirachetă în România sunt împărţite. Luat total
prin surprindere, Ion Iliescu a admis că nu ştie subiectul, dar, oricum, se
împotriveşte.
„Nu ştiu, nu am văzut, nu pot să mă pronunţ. Eu aş fi împotrivă,
dar...”, a lăsat Iliescu scutul în suspensie. Emil Constantinescu, pe de
altă parte, se declară entuziasmat de „cel mai cuprinzător sistem de
securitate împotriva unui eventual atac cu rachete, fie ele clasice sau
nucleare” şi spune că administraţia americană ar fi ţinut cont, printre
altele, şi de o scrisoare a sa în acest sens. De partea entuziaştilor este
şi premierul Boc.
„Înseamnă, scurt pe doi, garanţii de securitate maxime la adresa
României”, a spus Emil Boc, într-un interviu pentru Hotnews-RFI. În
privinţa cheltuielilor, premierul susţine că statul român va pune la
dispoziţie un amplasament, iar restul „se negociază”. Vicepremierul Mako
Bela s-a rezumat la un comentariu scurt: „E un lucru pozitiv”.
Dacă liderul PSD, Mircea Geoană, pe de altă parte, vorbeşte despre
„riscuri explicite”, liberalul Teodor Meleşcanu crede că „situaţia va
fi una mai favorabilă decât în prezent”, inclusiv în relaţia cu Ru sia,
iar acordul va trece rapid de parlament. (Anca Simina)
EFICIENŢĂ. Bateriile de rachete Patriot asigură protecţia antibalistică a
multor aliaţi ai Statelor Unite
Foto: Reuters
CHELTUIELI
Viitoarele achiziţii nu sunt prinse în buget
Dincolo de aspectele strategice şi politice, România va trebui să traducă
proiectul de scut antirachetă şi în câteva miliarde de dolari. Cea mai
valoroasă achiziţie de care ţara noastră are nevoie este reprezentată de
sistemul de rachete cu rază lungă de acţiune, al cărui cost a fost estimat
de surse militare la 3-4 miliarde de dolari - comparabil cu preţul vehiculat al
programului de înzestrare cu avioane multirol.
România dispune, în acest moment, doar de un sistem de rachete cu rază
scurtă de acţiune fabricate în Germania, sub marca Ghepard. Potrivit surselor
citate, Bucureştiul va trebui să achiziţioneze şi un sistem de rachete
antiaeriene sol-aer. Cel utilizat în prezent de Armata Română datează de pe
vremea URSS şi urmează să iasă din garanţie în 2014.
În plus, este posibilă şi achiziţionarea de rachete antirachetă, cel mai
probabil pentru echiparea celor două fregate deţinute în acest moment de
Marina română. Niciuna dintre aceste achiziţii nu a fost însă prevăzută
în bugetul Armatei pentru 2010.
Dimpotrivă, în proiectul înaintat parlamentului, MApN precizează că nu
poate să prevadă pentru anul acesta nicio formulă concretă în ceea ce
priveşte achiziţiile pentru înzestrare a Armatei - nici măcar pentru cele
aprobate de CSAT cu ani în urmă, cum ar fi programul multirol sau cel de
achiziţie a transportoarelor blindate.
Explicaţia din proiectul de buget este aceea că „în fondurile alocate nu
sunt incluse creditele necesare” pentru programele strategice.
Radarele - modernizate deja de americani
O parte dintre componentele necesare pentru viitorul scut antirachetă sunt
însă deja în „inventarul” Armatei Române. Cel mai important dintre
acestea este sistemul de radare a cărui modernizare a fost începută în 2006
de firma americană Lockheed Martin.
Primele două dintre cele cinci radare de tipul AN/FPS-117 au fost finalizate
în 2008, iar lucrările au inclus actualizarea platformei cabinetului
electronic, un nou afişaj şi un centru de mentenanţă la distanţă. Pentru
participarea la scutul antirachetă, România are însă nevoie şi de un nou
sistem de senzori şi de transmisie a datelor.
Dar modalitatea în care ţara noastră va plăti costurile pentru scutul
antirachetă rămâne, deocamdată, o enigmă. Dat fiind că nu există, încă,
o decizie a SUA şi NATO în legătură cu ţările care vor participa la
program, nu se ştie nici dacă va exista un sistem de plată comună a
cheltuielilor sau fiecare ţară va trebui să-şi gestioneze costurile separat.
Potrivit unei declaraţii făcute ieri de ministrul apărării, Gabriel Oprea,
„pe teritoriul României vor fi amplasate capabilităţi terestre de
interceptare, ca parte a sistemului de apărare antirachetă, o prioritate a
politicii de apărare a României”.
În perioada imediat următoare vor fi iniţiate negocieri bilaterale între
experţi diplomatici şi militari, români şi americani, care vor conduce la
încheierea unor acorduri, acestea urmând a fi supuse ratificării de către
Parlamentul României. (Oana Dobre)
RECONFIGURARE
Sistem de apărare revizuit de Obama
Dan Stancu
Pe 17 septembrie 2009, preşedintele american Barack Obama anunţa
reconfigurarea sistemului de apărare antirachetă propus de administraţia
George W. Bush, care presupunea amplasarea unui radar în Cehia şi a zece
rachete interceptoare în Polonia.
Actualul liderul de la Casa Albă a luat această decizie după ce comunitatea
americană de informaţii a ajuns la concluzia că Iranul se concentrează mai
degrabă asupra testării şi producerii de rachete cu rază scurtă de acţiune
decât asupra dezvoltării rachetelor balistice intercontinentale.
În aceste condiţii, un eventual atac iranian ar avea ca principale ţinte
aliaţii SUA şi personalul militar şi civil american din Orientul Mijlociu şi
Europa, motiv pentru care a devenit absolut necesară crearea unui scut mai
eficient.
Sistem cu patru etape
Experţii din Departamentul Apărării au pus la punct o „arhitectură de
securitate” care urmează să prindă contur în perioada 2011-2020. Prima
etapă prevede desfăşurarea în 2011, în sudul şi nordul Europei, a
elementelor americane de apărare antirachetă alcătuite din sistemul Aegis -
ce echipează navele de război şi permite urmărirea traiectoriei rachetelor
inamice - şi rachete de interceptare apă-aer de tip SM-3 (Block 1A).
Generalul James Cartwright, adjunctul şefului statului major interarme
american, declara în 2009 că SUA aveau în vedere prezenţa a trei astfel de
nave în şi în jurul Mării Mediterane şi a Mării Nordului. Celelalte trei
etape se referă la desfăşurarea unor versiuni tot mai avansate ale SM-3.
Potrivit BBC, în teorie, racheta antirachetă îşi distruge ţinta în aer,
însă lucrurile sunt mult mai complicate în realitate. Asta pentru că viteza
rachetei interceptoare şi a ţintei ar fi de aproximativ 6,5 kilometri pe
secundă. Să distrugi un glonţ cu alt glonţ ar fi o sarcină mult mai
uşoară, apreciază BBC, însă susţinătorii scutului antirachetă sunt
optimişti.
Arsenalul iranian
*Cu o rază de acţiune de maximum 2.500 de kilometri, Shabab- 3b este cea mai
de temut rachetă iraniană testată cu succes.
*Regimul de la Teheran mai dispune de rachete Sajjil-1 şi Sajjil-2 (2.000 km),
Shahab-3a (1.800 km), Shahab-3 (1.300 km), Shahab-2 (500 km), Zelzal (maximum
400 km) şi Fateh (170 km).
Vor mai trece însă cel puţin zece ani până când Iranul va avea rachete
balistice intercontinentale sau cu rază medie de acţiune performante, dotate
cu focos nuclear, se arată într-un raport al grupului de reflecţie EastWest
Institute, dat publicităţii anul trecut.
OPINIE
Decizia CSAT îi conferă României capacitate strategică şi relevanţă
Analistul politic Iulian Chifu a subliniat că opţiunea României de a
participa la sistemul american de apărare antirachetă mută ţara noastră în
centrul de decizii şi îi conferă greutate strategică şi regională.
„Această decizie schimbă paradigma, devii relevant, ceea ce spui este
important. România nu mai este la periferie”, a subliniat Chifu.
De asemenea, la Marea Neagră, România va avea un cuvânt mai greu de spus şi
va discuta cu Turcia despre o altă poziţie în condiţiile în care îi va
furniza protecţie Ankarei, a mai precizat analistul politic.
Iulian Chifu a explicat că, în acest context, reacţia Rusiei devine
irelevantă. „România nu e în niciun caz o ameninţare pentru Rusia, se
află la mii de kilometri distanţă de aceasta, spre deosebire de Polonia”, a
subliniat el. O eventuală reacţie a Moscovei va veni, consideră Chifu, de la
oficiali de rang secund, şi nu de la cei din primul eşalon, pentru că astfel
Rusia ar admite că implicarea României în acest concept strategic este o
vulnerabilitate pentru ea.
Pe de altă parte, analistul politic Dan Dungaciu s-a referit, în cadrul
emisiunii „Evenimentele zilei”, la posibila reacţie a Federaţiei Ruse,
susţinând că Moscova nu poate fi împăcată cu prezenţa scutului în
apropierea sa, deşi, aparent, americanii au făcut o concesie Kremlinului prin
renunţarea la vechea configuraţie a sistemului antirachetă, ce urma să fie
implementată în Cehia şi Polonia.
www.evz.ro
Băsescu anunţă că intrăm sub scutul antirachetă american. Ce câştigă
România şi ce trebuie să plătească România n-a explicat nimeni.
de Liliana RUSE, Maria TOADER
România intră sub scutul antirachetă american. Preşedintele crede că
Moscova nu se va supăra
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, ieri, că România a acceptat
invitaţia preşedintelui american Barack Obama de a participa la dezvoltarea
sistemului antirachetă şi că, pe baza acestui acord, pe teritoriul nostru vor
fi amplasate componente ale scutului. Anunţul lui Băsescu a fost făcut după
o şedinţă intempestivă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării,
convocată de şeful statului cu doar o jumătate de oră înainte. Reuniunea
CSAT a fost comunicată din scurt şi miniştrilor componenţi ai CSAT, iar
Preşedinţia nu a comunicat public ordinea de zi. Abia după şedinţa care a
durat aproape o oră s-a aflat, de la Băsescu însuşi, despre subiectul
reuniunii.
Ultimul mesager de la Obama
Şeful statului a precizat că mesajul lui Barack Obama a fost adus la
Bucureşti de către subsecretarul de stat american pentru controlul
armanentelor, Ellen Tauscher, aflată în fruntea unei echipe de experţi, cu
care preşedintele a avut o întrevedere în cursul dimineţii de ieri. "Pe
teritoriul României vor fi amplasaţi interceptori tereştri ca parte
componentă a sistemului antirachetă. Calendarul convenit cu partea americană
vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul ţării noastre
începând cu 2015. (...) Sistemul vine să răspundă unei noi categorii de
ameninţări", a spus Băsescu.
El a mai spus că vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul
României decât "într-o mică parte a zonei de vest", în timp ce noua
amplasare "garantează acoperirea integrală". Preşedintele a mai spus că CSAT
a luat această decizie în conformitate cu legislaţia naţională şi că
acordul de amplasare va intra în vigoare numai după ce va fi aprobat de către
Parlament.
Asigurări pentru Moscova
Băsescu a ţinut să precizeze că nu este vorba despre o acţiune
îndreptată împotriva Rusiei: "În mod categoric, nu este găzduit pe
teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci
împotriva altor ameninţări". Mai mult, România nu ar avea decât de
câştigat de pe urma amplasării scutului, a susţinut şi premierul Emil Boc.
El a declarat că beneficiile sunt maxime, iar costurile sunt discutate în
prezent cu autorităţile americane, apreciindu-le ca fiind "minime", potrivit
Hotnews.
Cum a ajuns România "ţară-gazdă"
Anunţul şi asigurările şefului statului şi premierului nu reprezintă, în
fond, o noutate absolută, fiind o decizie deja anunţată şi devoalată de
vizita vicepreşedintelui american în România, în octombrie 2009. Mai exact,
ideea ca ţara noastră să găzduiască elemente ale scutului antirachetă a
fost vehiculată neoficial încă de la începutul acestui proiect, în perioada
administraţiei Bush. Acum patru ani, "Le Figaro" scria că România ar putea fi
aleasă de americani pentru instalarea unei baze în cadrul scutului
antirachetă, pentru că Bucureştiul
Era Obama a repoziţionat scutul
Instalarea la Casa Albă a administraţiei conduse de democratul Barack Obama a
produs însă modificări şi în plan strategic. Preşedintele american anunţa
la 17 septembrie 2009 că SUA renunţă la proiectul de scut antirachetă în
Europa de Est. El a dat atunci asigurări că noul sistem de apărare
antirachetă va fi mai amplu decât precedentul. Imediat după anunţul
liderului de la Casa Albă, presa rusă şi cea americană au scris că
Washingtonul ar putea instala elemente ale unui scut antirachetă în Turcia,
Israel, Bulgaria şi România. Această perspectivă a fost sugerată şi de
unii oficiali români.
Fostul ministru de externe Cristian Diaconescu declara în aceeaşi lună că
"România este în joc" în ceea ce priveşte acest sistem de apărare. La
rândul său, vicepreşedintele american Joe Biden, în cadrul vizitei sale la
Bucureşti, a spus că SUA apreciază în mod deosebit că guvernul României a
adoptat "cu bucurie" noul sistem antirachetă şi că l-a înţeles imediat,
înaintea altor ţări precum Polonia. Ultimul semnal a venit în ianuarie de la
ministrul de Externe, Teodor Baconschi, care anticipa că propunerea SUA va veni
destul de rapid.
www.gandul.info