Teodor Mărieş: „Mor cu ei de gât!” *** Guvernul a decis ieri declasificarea ultimelor documente despre Revoluţia din decembrie 1989, a anunţat premierul Emil Boc. Gestul vine ca urmare a acţiunii temerare a revoluţionarului Teodor Mărieş, liderul Asociaţiei „21 Decembrie 1989", aflat de 57 de zile în greva foamei. În 2009 mai rezistase fără hrană alte 74 de zile, din august până în septembrie. După acel demers, Mărieş primea doar o parte din actele care ar putea lămuri crimele din 1989. Doru Mărieş nu se mulţumeşte cu cele 7.167 de file declasificate până acum de autorităţile statului român. Vrea tot. Vrea adevărul *** Mărieş mai are doar 56 de kilograme, în condiţiile în care măsoară 1,85 metri: „Am 56 de kilograme Nu mai pot să cobor sub 53, dacă mai cobor, mor", spune Doru. „Ţigările îmi ţin de foame". Mărieş merge o dată sau de două ori pe săptămână la spital, pentru câteva doze de glucoză. În augut 2009, înainte de prima grevă pentru „Dosarul Revoluţiei", avea 82 de kilograme. În ianuarie 2010, înainte de cea de-a doua, cântărea 69 de kilograme *** „Nebunul" acesta care a fost, pe vremuri, portar de fotbal a pus în mişcare infernala maşinărie birocratică din România. Pentru ce e gata să moară Mărieş *** Sergiu Nicolaescu ştie cine erau oamenii care trăgeau de pe acoperişul Palatului Victoria *** Dan Voinea: Documentele declasificate vor lamuri implicarea domnului Iliescu la Revolutie: chiar daca au trecut 20 de ani de la acel eveniment, termenul de prescriptie ar trebui sa se reesaloneze

Teodor Mărieş: „Mor cu ei de gât!”

Guvernul a decis ieri declasificarea ultimelor documente despre „Decembrie 1989“. Liderul revoluţionarilor nu iese însă din greva foamei. Doru Mărieş nu se mulţumeşte cu cele 7.167 de file declasificate până acum de autorităţile statului român. Vrea tot. Vrea adevărul.

Guvernul a decis ieri declasificarea ultimelor documente despre Revoluţia din decembrie 1989, a anunţat premierul Emil Boc. Gestul vine ca urmare a acţiunii temerare a revoluţionarului Teodor Mărieş, liderul Asociaţiei „21 Decembrie 1989", aflat de 57 de zile în greva foamei. În 2009 mai rezistase fără hrană alte 74 de zile, din august până în septembrie. După acel demers, Mărieş primea doar o parte din actele care ar putea lămuri crimele din 1989.

Mărieş acuză Ministerul de Interne că a favorizat criminalii din decembrie '89

Asociaţia „21 Decembrie 1989" depusese anul trecut, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), o plângere referitoare la Dosarul 97/P/1990 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, cunoscut şi sub numele de „Dosarul Revoluţiei". Întrucât unele dintre documentele cazului erau clasificate drept secret de serviciu sau secret de stat, Parchetul a solicitat Ministerului Apărării Naţionale declasificarea documentelor în cauză, dar procesul a trenat.

Mărieş a acţionat statul român în judecată pentru tergiversarea « Dosarului Revoluţiei", iar actele pe care le obţine vor fi folosite la CEDO.

Greva foamei, mai bună vara

Disperat, pe 12 ianuarie 2010, Doru Mărieş a intrat iarăşi în greva foamei. După prima zi de grevă, el ne declara: „E bine, am doar un gust sălciu în gură. Nu mi-e frică, nu mă omoară ei pe mine. Sunt puternic, rezist. Nu-mi place iarna. Greva foamei se face mai bine vara, dar nu am timp să mai aştept. În prima grevă a foamei am intrat în august 1990, la puşcărie. Mă ridicaseră fiindcă eram «golan» în «Piaţa Universităţii»".

Ieri, când a primit vestea că ultimele date au fost declasificate, Doru Mărieş era la spitalul „Victor Babeş", unde i se înmâna certificatul de revoluţionar cantautorului Cristi Paţurcă, un simbol al fenomenului „Piaţa Universităţii". „Nu renunţ. Până nu le văd în mână, până nu văd fizic dosarele în sediul Asociaţiei, nu mă las", a fost prima reacţie a liderului revoluţionarilor.

Mărieş mai are doar 56 de kilograme, în condiţiile în care măsoară 1,85 metri. După 20 de ani în care crimele de la Revoluţie au fost îngropate de autorităţi (reprezentate în multe cazuri chiar de cei care ar fi trebuit pedepsiţi), cruzimea şi tupeul asasinilor din '89 sunt pe cale să mai facă o victimă, pe lângă cei peste 1.000 de morţi din acel ultim decembrie comunist. „Rămân în greva foamei. Aşa am promis de la începutul grevei, aşa voi face. Nu mă abat, indiferent de risc", declară, solemn, Teodor Mărieş.

Din preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie" a rămas o mână de carne şi oase, o inimă mare şi în rest - voinţă. E limpede că moartea a devenit pentru el o opţiune pe care o aşază fără să stea pe gânduri înaintea renunţării: „Marţea trecută am fost la Parchet şi i-am prins pe procurori în flagrant cu dosare ascunse. L-au minţit pe ministrul Apărării spunând că au şase volume pe care le trimit la desecretizat. Pe masă, când am spus să pună cele şase volume pe care trebuia să le luăm, mai aveau vreo şase în plus. Normal că am strigat: «Hoţii!»".

„Sunt criminali. Au stat până în ultima clipă să mai fure câte o foaie. E clar că sunt lucruri pe care nu au vrut să le facă publice" Doru Mărieş, preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie"

„Nu mai pot să cobor, mor"

„Am 56 de kilograme Nu mai pot să cobor sub 53, dacă mai cobor, mor", spune Doru şi o face zâmbind, aşa cum zâmbesc supereroii din filmele americane premiate la Oscar. Dar Doru Mărieş nu e un supererou. Acum, după douăzeci de ani de deziluzii şi mai multe greve radicale, e doar un om lihnit. Îi e foame de adevăr.

Protestul lui Teodor Mărieş nu a ţinut capul de afiş în jurnalele televiziunilor şi nici n-a ajuns pe primele pagini ale ziarelor. Era doar „nebunul de pe Batiştei", mai jos de Ambasada Americii, unde are sediul Asociaţia „21 Decembrie".

„Nebunul" acesta care a fost, pe vremuri, portar de fotbal a pus în mişcare infernala maşinărie birocratică din România. „Ştiţi când sunt desecretizate astea?", ne întreabă, în timp ce degetele îi dansează peste un maldăr de dosare de pe birou. Nu ştim. „Pe 11 ianuarie. Eu am intrat în grevă în noaptea aia, de 11 spre 12. Au scris pe ele data asta, ca să pară că erau dinainte să intru în grevă. S-au pus în mişcare, nu mai stau liniştiţi".

Doru Mărieş spune că are o datorie de onoare faţă de morţii Revoluţiei, faţă de familiile lor, faţă de bătrânul bolnav de Parkinson care venise din Banat şi zguduia zidul Curţii Supreme de Justiţie, aflată vizavi de sediul Asociaţiei. „Venise şi el să vadă dacă e cineva vinovat. Eu nu pot să uit. Să fie serioase autorităţile, că eu am fost serios cu ei. Îi iau după mine, mor cu ei de gât! Eu cu foamea, ei cu nervii. Să vedem care cedează. Trebuie să am onoare faţă de cei cărora le-am promis că le iau actele. Că doar nu le iau pentru mama. N-am dus acasă o hârtie de-aici, nici nu le văd bine. Când văd că stau la masă câte cinci-şase oameni şi se uită în hârtiile astea, îmi creşte sufletul".

„Ţigările îmi ţin de foame"

Doru Mărieş a ajuns de nerecunoscut

Doctorii îl sfătuiesc, agresiv, să înceteze greva, dar Mărieş nu e tocmai un pacient cuminte. „Singura chestie e cu respiraţia. M-am cam sufocat, aşa, zilele astea. În ultimele săptămâni am slăbit doar câte o sută şi ceva de grame pe zi. Tensiunea e 9 cu 6".

Mărieş merge o dată sau de două ori pe săptămână la spital, pentru câteva doze de glucoză. La acestea se adaugă ţigările de zi cu zi, la care nu vrea în ruptul capului să renunţe. De când este în greva foamei, fumează dublu. „Astea mă ţin, le pufăi toată ziua. În loc de un pachet, cât fumam înainte, acum fumez două pachete şi jumătate pe zi. Îmi ţin şi de foame, şi de toate".

„Cu Vasilache (n.r. - procurorul Ion Vasilache, şeful Parchetului Militar) ori plec cu el din Parchet, ori pe lumea cealaltă. E printre ăia de îngroapă Dosarele."
Teodor Mărieş
Preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie"

56 de kilograme mai are Doru Mărieş. În augut 2009, înainte de prima grevă pentru „Dosarul Revoluţiei", avea 82 de kilograme. În ianuarie 2010, înainte de cea de-a doua, cântărea 69 de kilograme.

„Iliescu şi Roman ştiu ce este în acest dosare"

După greva de anul trecut, Mărieş a primit o copie a „Dosarului Revoluţiei". Mii de pagini rămâneau la „secret", la Ministerul Apărării Naţionale (MApN), la Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Rând pe rând, MApN-ul şi „Internele" au trimis dosarele la „Asociaţie" (multe dintre acte erau, în mod evident, falsificate, din moment ce se scria despre „clanul Ceauşescu" în hârtii datate 15-16 decembrie!) STS-ul era restant. „Iliescu şi Roman ştiu foarte bine ce e în aceste dosare", spune Mărieş. Din dosarele de la STS, dacă nu au fost falsificate şi ele, se poate recompune traseul ordinelor „speciale" de la Revoluţie. De aceea nu renunţă Mărieş, chiar de-ar fi să îl tragă de urechi toţi doctorii din lume.

Medicul Tudor Ciuhodaru, de la Spitalul Clinic de Urgenţe „Sfântul Ioan" din Iaşi, crede că, oricâtă voinţă ar avea un om, organismul îşi impune până la urmă limitele. „Organismul începe să se autodistrugă, se topeşte masa adipoasă, organismul rămâne, practic, fără resurse. Se produc dezechilibre proteice majore. Din această cauză rezultă compuşi toxici care se duc la ficat, la rinichi. După cincizeci de zile de grevă, se poate muri de foame, e clar", spune medicul.

Pe site-ul Asociaţiei „21 Decembrie" se găseşte o „reţetă" de alimentaţie care i-a fost recomandată lui Mărieş de doctori după greva din august-octombrie 2009. Doru anulează dintr-un foc linguriţele cu miere, morcovii atent feliaţi şi carnea tocată mărunt-mărunt. „Mămăliga, domnilor! Mămăliga m-a pus pe picioare după greva de anul trecut!".

Preşedintele Traian Băsescu (căruia Doru Mărieş i-a solicitat, de la începutul grevei, medierea acestui conflict cu instituţii majore ale statului român) s-a exprimat de mai multe ori public în privinţa acestui subiect. „Lupta lui Mărieş nu e întâmplătoare. Se pare că foarte multe fapte care sunt în dosare se apropie de prescripţie şi eu îl înţeleg foarte bine pe Mărieş, care spune: «Vreau o copie a dosarelor, măcar să rămână povestea faptelor, dacă eventual nu mai pot fi pedepsite»", a declarat preşedintele în emisiunea „Naşul", de la B1TV. (Au contribuit Ana-Maria Onisei şi Laurenţiu Ungureanu)

„Revenirea înseamnă să nu mănânce deodată tot ce n-a mai mâncat în 55 de zile şi e bine că suntem în postul Paştelui"
Radu Voiosu,
medic specializat în afecţiuni hepatice şi digestive

Pentru ce e gata să moară Mărieş

Efortul neîntrerupt al lui Mărieş nu ţinteşte doborârea vreunui record macabru. Este însă justificat, în condiţiile în care nici după 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 crimele nu au fost pe deplin pedepsite, iar desecretizarea întregului „Dosar al Revoluţiei" e considerată încă un moft. A fost nevoie de intervenţia CEDO pentru ca o copie parţială a dosarului să ajungă în dulapul lui Mărieş.

Ancheta privind morţii din decembrie 1989 a fost măsluită începând cu prima victimă. Procuratura, nedesprinsă încă de regimul ceauşist, dar obedientă faţă de noua putere adunată lângă Ion Iliescu, a dat ordin în acele zile ca morţii să nu fie autopsiaţi. Decedaţii au fost predaţi familiei, vinovaţii imposibil de identificat. Soluţia legală, fie de neîncepere, fie de începere a urmăririi penale, n-a fost comunicată rudelor, orice cale de atac fiind stopată. Peste toate acestea au pus capac graţierile unor miliţeni şi militari condamnaţi pe care le-a semnat Ion Iliescu. În acest fel, până în 1996 nu a fost dată nicio soluţie de începere a urmăririi penale.

A urmat perioada în care preşedinte a fost Emil Constantinescu, 1996-2000, personaj de care speranţele revoluţionarilor s-au legat mai mult ca oricând. Chiar în primul an al mandatului prezidenţial, procurorul Dan Voinea, cel care a adus învinuirile soţilor Ceauşescu la procesul ad-hoc din decembrie, a fost numit la şefia Parchetelor Militare. „Dosariada" intra într-o nouă etapă. Atunci s-a început anchetarea generalilor Victor Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac pentru represiunea de la Timişoara, dar şi pentru alte oraşe martir. Însă Constantinescu i-a dezamăgit în 1997 pe revoluţionari prin numirea generalului Constantin Degeratu în funcţia de Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române. El a contribuit la tergiversarea „Dosarului" prin ordinul pe care l-a dat tuturor militarilor de a nu se prezenta la audieri în legătură cu evenimentele din 1989.

Revenirea la Cotroceni a lui Ion Iliescu între 2000 şi 2004 a însemnat stoparea anchetelor. În acest timp au fost acordate diverse facilităţi pentru revoluţionari, interesul acestora pentru mersul anchetei fiind anesteziat. A urmat intrarea în hibernare a instituţiilor mandatate să intrumenteze „Dosarul Revoluţiei", sub conducerea procurorilor generali Tănase Joiţa şi Ilie Botoş.

Cele mai intense anchete în „Dosarul Revoluţiei" au fost făcute după 2004, când Dan Voinea a preluat din nou frâiele Parchetelor Militare. Audierile a mii de persoane şi reconstituirile cu martori au fost întregite de acuzaţii cu greutate: Ion Iliescu era pentru prima oară acuzat de genocid. În 2007 însă, Curtea Constituţională decide că dosarele civililor cercetaţi în legătură cu Revoluţia nu trebuie să ţină de Parchetul Militar, deşi în decembrie 1989 au ordonat şi executat atât civili, cât şi militari. Unul dintre meritele lui Dan Voinea este şi că a reuşit să conexeze toate cauzele într-un singur dosar.

În prezent, sunt în lucru două dosare legate de crimele din decembrie 1989. O parte se află la Secţia Parchetelor Militare, iar cealaltă la Secţia de Urmărire Penală. La fiecare dintre cele două secţiuni lucrează trei procurori. După pensionarea lui Dan Voinea la începutul lui 2009, aceştia au luat în primire dosarul. Până în iunie 2009 a durat inventarierea miilor de foi. De atunci se aşteaptă o soluţie.

În decembrie 1989 au decedat 1.104 oameni, iar 3.352 au fost răniţi. După 20 de ani, Teodor Mărieş e pregătit să moară şi pentru ei.

Paţurcă, revoluţionar cu acte

Cristi Paţurcă, autorul „Imnului golanilor", melodie asociată cu fenomenul „Piaţa Universităţii", a primit ieri certificatul de revoluţionar preschimbat. Documentul i-a fost încredinţat chiar la Spitalul „Victor Babeş" din Bucureşti, unde cantautorul este internat, cu probleme grave, de trei luni.

Artistul ale cărui versuri au fost cântate de mii de tineri anticomunişti a depus actele pentru eliberarea certificatului în urmă cu şase ani. Între timp, a fost evacuat din locuinţa sa şi s-a mutat în spital. „Este paradoxal că într-o ţară europeană trebuie să se zbată pe străzi unul ca domnul Doru Mărieş pentru ca legea să se aplice", acuză Cristi Paţurcă.

Preşedintele Asociaţiei „21 Decembrie", Doru Mărieş, a explicat că procesul de acordare a certificatului de revoluţionar a durat atât de mult fiindcă „nu a existat voinţă": „Din punctul meu de vedere, pentru un singur lucru: Cristi a cântat «mai bine mort decât comunist», lucru care nu i-a fost iertat de un «prieten» mai vechi de-al lui şi de-al nostru (n.r. - Doru Mărieş se referă la Ion Iliescu)" 

www.adevarul.ro

Revoluţia, scoasă de la secret. Mărieş: "Rămân în greva foamei"

Ultimele documente desecretizate din dosarul Revoluţiei vor fi publicate în Monitorul Oficial. Filele conţin detaliile operaţiunilor efectuate de cadrele Ministerului Apărării în decembrie 1989 şi completează dosarele deja declasificate de Ministerul Admnistraţiei şi Internelor.

"Restanţier" rămâne doar Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, care refuză încă să scoată de la secret filele ce conţin "activitatea" instituţiei din perioada prăbuşirii dictaturii ceauşiste. "Cine a tras după 22 decembrie '89" e mai aproape de un posibil răspuns.

"Am decis declasificarea ultimelor documente din dosarul Revoluţiei din decembrie 1989", a declarat primul ministru Emil Boc, după şedinţa de Guvern de astăzi. Astfel, documentele care fuseseră clasificate cu calificativele secret de stat, secret şi strict secret vor putea fi consultate de avocaţii Asociaţei 21 Decembrie 1989, ONG-ul "responsabil" pentru presiunea exercitată asupra autorităţilor în chestiunea desecretizării.

Anul trecut, pentru a forţa instituţiile statului român să-i elibereze o copie a dosarului Revoluţiei, presedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989 Teodor Mărieş a trecut prin 74 de zile de greva foamei. A reluat-o la în ianuarie 2010, ca semn de protest la adresa altei realităţi: deşi rechizitoriile Parchetului Militar i-au fost predate, mii de alte file clasate la “secret” rămăseseră în custodia exclusivă a statului.

Într-o declaraţie acordată EVZ, Teodor Mărieş a precizat că filele declasificate astăzi sunt ultimele venite pe filiera MApN şi că aşteaptă în continuare reacţia STS-ului. "Ies din greva foamei doar în momentul în care ultimele file desecretizate intră pe poarta asociaţiei", a încheiat Mărieş.

Procurorul Dan Voinea, cel care s-a ocupat de rechizitoriile din dosarul 97/P/1990 (dosarul Revoluţiei), a declarat pentru EVZ că filele desecretizate conţin jurnalele acţiunilor de luptă ţinute de unităţile militare în timpul evenimentelor din decembrie 1989. "Ele sunt importante pentru ca ne indică modul în care au acţionat aceste unităţile, dar mai ales la comanda cui", a precizat Voinea. 

Revoluţia, scrisă de mână

La mijlocul lui ianuarie, Ministerul Administraţiei şi Internelor se conforma şi preda avocaţilor asociaţiei 158 de file declasificate. EVZ a scris la vremea respectivă despre detaliile ridicate la suprafaţă prin desecretizarea volumelor. Aflam atunci cum s-au distrus o serie de probe din perioada Revoluţiei sau cum au arătat, în ochii angajaţilor de la Interne, “teroriştii” din decembrie 1989.

La începutul lui februarie, şi ministerul lui Gabriel Oprea a anunţat că va scoate de la secret câteva mii de file care documentează evenimentele Revoluţiei. “În aceste documente, în jurnalele acţiunilor de luptă, în ordinele de zi pe unităţi se află proba scrisă a crimelor din decembie 1989” spunea la data anunţului procurorul Dan Voinea.

Restant a rămas, până în prezent, doar STS-ul care continuă să invoce „arhitectura statului român” în motivarea refuzului de a desecretiza filele evenimentelor de acum douăzeci de ani. Volumele „secrete” aflate în posesia Telecomunicaţiilor sunt extrem de importante, pentru că ele conţin traseul ordinelor din spatele operaţiunilor din decembrie 1989.

ENIGMA

Cine a tras după 22 decembrie 1989?

Povestea dosarului Revoluţiei are rădăcini adânci, după două decenii în care întrebările au rămas majoritare în raport cu răspunsurile. “Rezolvat” în septembrie 1995, când s-a invocat finalizarea urmăririi penale faţă de Nicolae şi Elena Ceauşescu şi alte persoane cu funcţii de conducere în PCR, dosarul a fost redeschis în decembrie 2004 de procurorul Dan Voinea. Lucrurile s-au mişcat însă extrem de încet, deşi, oficial, cercetările sunt aproape finalizate. Trimiterea în judecată a responsabililor pentru crimele din decembrie 1989 a rămas o chestiune marginală.

Filele declasificate în ultimele două luni urmează să fie folosite de reprezentanţii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 pentru formularea depoziţiilor în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, acolo unde se desfăşoară procesul Mărieş împotriva României. Mai exact, Teodor Mărieş a dat în judecată statul pentru tergiversarea soluţionării dosarului Revoluţiei. Printr-o solicitare a CEDO din iulie 2009, instituţiilor române li s-a cerut să pună la dispoziţia tuturor părţilor actele de cercetare efectuate în dosarul 97/P/1990, care conţine rechizitoriul evenimentelor din decembrie 1989.

Probleme majore s-au ivit în momentul în care Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale au invocat natura secretă a documentelor socilitate pentru a refuza solicitarea CEDO. Intrarea în greva foamei a lui Mărieş a pornit însă spirala declasificărilor.

www.evz.ro

Sergiu Nicolaescu ştie cine erau oamenii care trăgeau de pe acoperişul Palatului Victoria

În cadrul unei dezbateri de la postul de televiziune B1 TV pe baza crimelor Revoluţiei din '89, Sergiu Nicolaescu a declarat că ştie  cine sunt oamenii care au tras de pe acoperişul Palatului Regal.

"După ce am plecat de pe balcon şi am intrat în biroul unde era prietenul meu Gelu Voican, în cica 15 minute au izbucnit focurile de armă. Eu am fugit la etajul şase, unde o serie de cascadori primiseră arme de la mine şi mi-au zis: uitaţi-vă pe acoperişul Palatului Regal. M-au întrebat ce facem şi le-am zis să nu tragă pentru că nu trăgeau în oameni, ci în sus. A fost o diversiune.

Şi vreţi să vă spun ai cui erau oamenii? Pe acoperiş erau oamenii Generalul Iulian Vlad", a declarat Sergiu Nicolaescu.

Întrebat de unde a luat armele pe care le-a dat cascadorilor, Nicolaescu a zis că le-a găsit în cameră, păzite fiind de Mircea Boabă.

"Singurul care poate să ştie cine a tras în noi este Iulian Vlad", a spus şi Petre Roman. "Starea de tensiune era foarte mare, iar eu nu aveam niciun fel de pregătire şi nicio poziţie, dar la baricadă au scăpat 41 şi au murit 39. Anumite păcăleli au fost. Erau foarte mulţi oameni care aveau motive să acopere că serviseră regimul cu un devotament total, iar asta ne-a urmărit 20 de ani", a spus Petre Romanwww.adevarul.ro

Guvernul a declasificat ultimele documente din Dosarul Revoluţiei

Cabinetul Boc a dat undă verde, marţi, declasificării a ultimelor date şi informaţii din dosarul Revoluţiei 1989. "Practic, prin Hotărârea de Guvern pe care am aprobat-o astăzi am declasificat documentele din Dosarele Revoluţiei 1989 care aveau calificativul «secrete de stat» şi «strict secret», potrivit prevederilor legale în vigoare", a anunţat premierul Emil Boc.

"Din acest moment, datorită faptului că asemenea informaţii dezvăluite nu mai pot prejudicia siguranţa naţională,apărarea ţării, ordinea publică ori interesele persoanelor de drept public sau privat, ele, după publicarea în Monitorul Oficial, pot fi accesate de către persoanele interesate", a mai explicat şeful Executivului

Boc a susţinut că, pe această cale, Guvernul mai face încă un demers extrem de important pentru a asigura toate informaţiile necesare "astfel încât Dosarul Revoluţiei din 1989 să aibă cât mai multă transparenţă cu putinţă, din perspectiva rolului autorităţilor statului,iar adevărul să fie acela care să poată fi validat pe baza documentelor care astăzi nu mai au caracter de secret de stat". El a ţinut să-i mulţumească ministrului Apărării, Gabriel Oprea, pentru "operativitatea" cu care a răspuns unei asemenea solicitări şi pentru că a prezentat în Guvern a proiectului de act normativ prin care se vor declasifica ultimele documente pentru ca ele să "poată servi interesului public şi aflării adevărului".

La 10 februarie, Executivul a decis, la solicitarea Ministerului Apărării Naţionale, să declasifice mai multe documente privind Revoluţia din decembrie 1989.Ministerul a precizat atunci că au fost declasificate 7617 file din documente cu nivel de clasificare "secret de stat" emise de Ministerul Apărarii Naţionale, potrivit Mediafax.Gabriel Oprea anunţat, de altfel, la începutul lunii martie, că Guvernul va declasifica şi ultimele documente solicitate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de către Asociaţia 21 Decembrie 1989.

La 15 ianuarie, MApN a declasificat 1.989 de documente conţinând 2.684 de file referitoare la Revoluţie.

Circuitul dosarelor şi nemulţumirile asociaţilor de revoluţionari

Asociaţia 21 Decembrie 1989 a depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului o plângere referitoare la Dosarul 97/P/1990 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, cunoscut si sub numele de "Dosarele Revoluţiei".Întrucât unele din documentele cazului sunt clasificate secret de serviciu sau secret de stat, Parchetul a solicitat Ministerului Apărării Naţionale declasificarea documentelor în cauză. În data 15 ianuarie 2010, Ministerul Apărării Naţionale a declasificat 2684 file secret de serviciu, care au fost comunicate Secţiei Parchetelor Militare. Declasificarea informaţiilor clasificate secret de stat se face prin Hotărâre de Guvern, hotărâre adoptată de Executiv în şedinţa din data de 10 februarie 2010.

Luni, la Parchetul instanţei supreme a avut loc o întâlnire la care au participat reprezentanţi ai Asociaţiei 21 Decembrie 1989, o delegaţie a Ministerului Apărării Naţionale, împreună cu şeful Structurii de Securitate a Statului Major General, "pentru a asigura cadrul legal şi procedural necesar consultării tuturor documentelor nedeclasificate sau parţial nedeclasificate aparţinând acestei instituţii, precum şi reprezentanţi ai mass-media, pentru o totală transparenţă a acestui proces".

Reprezentanţii asociaţiei au refuzat atât ridicarea documentelor declasificate (zece volume, pregătite pentru predare de aproximativ trei săptămâni, situaţie bine cunoscută de către reprezentanţii asociaţiei), cât şi consultarea documentelor puse la dispoziţie de către reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale. "Cu acelaşi prilej, reprezentanţii asociaţiei au susţinut că nu au primit în realitate, până în prezent, decât 67 de volume, însă acest fapt este infirmat de existenţa proceselor-verbale încheiate cu ocazia predării-primirii celor 81 de volume.

La cererea asociaţiei, întâlnirea următoare se va desfăşura în prezenţa reprezentanţilor Ministerului Apărării Naţionale, cerere cu care procurorii militari au fost de acord, reafirmând pe această cale totala disponibilitate pentru finalizarea cât mai urgentă a procesului de predare integrală. Au exclus ca posibile zile de predare a documentelor, zilele de marţi şi joi, 2 martie şi 4 martie 2010, motivând că unul dintre avocaţi are afaceri judiciare care îi reclamă prezenţa. Având, însă, în vedere faptul că asociaţia nu are numai un singur avocat ales şi în spiritul necesităţii finalizării acestui proces reprezentanţii asociaţiei au fost invitaţi pentru data de 2.03.2010, ora 12.00", a informat, luni, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

www.gandul.info

Dan Voinea: Documentele declasificate vor lamuri implicarea domnului Iliescu la Revolutie

Generalul Dan Voinea, procurorul care s-a ocupat timp de multi ani de dosarele Revolutiei, considera ca prin declasificarea unor documente, decisa marti de Executiv, vor putea fi elucidate multe mistere ale acestui eveniment iar victimelor li se va face dreptate.

"Documentele declasificate sunt probe importante pentru a stabili cu certitudine ce forte au fost implicate in decembrie 1989 impotriva manifestantilor anticomunisti. Sunt probele scrise, care emana de la institutiile statului implicate in aceasta represiune. Ele erau foarte necesare. Este meritul actualei guvernari ca a decis declasificarea lor pentru a stabili o data pentru totdeauna adevarul", a declarat Voinea intr-o interventie la Realitatea FM.

Incadrarea juridica este la "infractiuni contra umanitatii"

Intrebat daca se poate ajunge si la o raspundere penala in cazul in care vor fi identificati vinovatii, generalul a raspuns: "Sigur ca da. La numarul mare de victime, morti, raniti si lipsiti de libertate ilegal, aproape 8.000 de victime, incadrarea juridica este la 'infractiuni contra umanitatii' si aceste infractiuni sunt imprescriptibile. Deci ele pot avea si efect in procesul penal care este pe rol acum, dosarul nu a fost inchis si vor fi avute in vedere de catre anchetatori".

Generalul Dan Voinea a explicat ca in aceste jurnale de lupta declasificate marti "scrie foarte clar cine a dat ordinul, cine l-a primit, unde au fost dislocate fortele de represiune" iar aceste informatii vor fi folosite pentru a se identifica cei raspunzatori.

"Ele au fost tinute secrete pentru ca o buna parte din cei implicati in represiune au facut parte din structurile de putere post-decembriste si nu au avut niciun interes ca sa desecretizeze aceste documente. Vor fi afectati in masura in care vor fi trasi la raspundere penala. (...)Probabil ca aceste documente vor aduce lamuriri cu privire la gradul de implicare a domnului Iliescu (...) desi ordinele se dau pe linie militara, nu civila. O sa vedem cine a dat ordin, in numele cui, cine le-a primit? Pe linie militara trebuie judecate in primul rand", a mai explicat Dan Voinea.

Generalul Stanculescu va trebui sa dea explicatii cu privire la gradul de implicare a domnului Iliescu

Intrebat in ce masura ar mai putea fi vorba despre o raspundere penala, generalul a raspuns: "Nu pot sa ma pronunt acum, dar s-ar putea pentru ca trebuie audiati cei care au dat ordinele si sa vedem cine a luat acele hotarari de represiune dupa 22 decembrie, pentru ce a fost nevoie sa moara atatia oameni, de ce a trebuit sa se intervina militar impotriva manifestantilor dupa 22, sau sa ocupi cu militarii principalele institutii ale statului".

Fostul procuror a tinut sa precizeze ca majoritatea personajelor importante de la Revolutia din Decembrie sunt in viata si vor fi chemate la noi audieri, in lumina acestor noi informatii.

"Incepand cu generalul Stanculescu care a comandat operatiunile militare in calitate de ministru al Apararii in 22, autointitulat, si care trebuie sa explice de ce a facut operatiuni militare dupa 22 decembrie, care au costat viata atator militari si civili", a mai punctat generalul.

In opinia sa, chiar daca au trecut 20 de ani de la acele aveniment, termenul de prescriptie ar trebui sa se reesaloneze pentru ca "institutiile statului au tinut aceste documente".

"Si asa cum s-a procedat cu crimele comunismului care nu puteau fi cercetate in timpul lui Ceausescu, de ce nu s-ar proceda si acum la fel? Asa ar fi normal si corect, pentru a face dreptate victimelor", a conchis Dan Voinea.

www.ziare.com