O campanie electorală otrăvită

Fac parte dintre cei care nu cred în preşedintele României Traian Băsescu. Îmi pare rău că-l supăr cu opiniile mele pe proprietarul acestui site, Laurenţiu Barbu, un revoluţionar vrâncean de o rară onestitate (am făcut Revoluţia împreună, alături de Puiu Siru, dispărut zilele trecute, hărţuit 20 de ani de politicienii vrânceni), care n-a cerut certificat de revoluţionar, dar a rămas fidel liderilor FSN (mă refer la acel FSN transformat în PD şi apoi în PDL), cărora le trece cu vederea orice. Dacă vreţi, eu fac parte din majoritatea de 65 la sută care nu l-a votat pe Traian Băsescu

Repet. Fac parte dintre cei care nu cred în preşedintele României Traian Băsescu. Îmi pare rău că-l supăr cu opiniile mele pe proprietarul acestui site, Laurenţiu Barbu, un revoluţionar vrâncean de o rară onestitate (am făcut Revoluţia împreună, alături de Puiu Siru, dispărut zilele trecute, hărţuit 20 de ani de politicienii vrânceni), care n-a cerut certificat de revoluţionar, dar a rămas fidel liderilor FSN (mă refer la acel FSN transformat în PD şi apoi în PDL), cărora le trece cu vederea orice. Dacă vreţi, eu fac parte din majoritatea de 65 la sută care nu l-a votat pe Traian Băsescu (Băsescu a fost votat în turul I al alegerilor prezidenţiale, pe 22 noiembrie 2009, cu nici 32,5 la sută, la o prezenţă a electoratului de nici 55 la sută). Pentru mine Traian Băsescu reprezintă sistemul ticăloşit comunist la vârf, vopsit în democrat, perpetuat în funcţii-cheie după Revoluţie – până în 1989 a fost trimis de Securitate la Anvers şi a fost prins de Revoluţie ca nomenclaturist ceauşist. Iar după Revoluţie, Băsescu s-a îmbogăţit necuvenit, azi fiind un multimilionar în euro. Dovedit corupt, are dosare penale amânate de imunitatea pe care i-o acordă funcţia de preşedinte al ţării şi e exasperat acum în campania electorală – dacă nu va fi reales, i se vor deschide aceste dosare. Pentru mine Traian Băsescu reprezintă sistemul ticăloşit comunist la vârf, vopsit în democrat, perpetuat în funcţii-cheie după Revoluţie – până în 1989 a fost trimis de Securitate la Anvers şi a fost prins de Revoluţie ca nomenclaturist ceauşist. Iar după Revoluţie, Băsescu s-a îmbogăţit necuvenit, azi fiind un multimilionar în euro. Dovedit corupt, are dosare penale amânate de imunitatea pe care i-o acordă funcţia de preşedinte al ţării şi e exasperat Din septembrie (fiindcă eu stau cu ochii pe reacţiile mele din ultimul timp) am scris că ar fi fost de dorit ca Traian Băsescu să se retragă, să nu mai candideze la alegerile prezidenţiale, să aibă România parte de o schimbare reală. Previzibil, orbit de putere, Băsescu şi-a arătat adevărata faţă în această campanie electorală – dă vina pe oricine, numai pe el nu pentru prăbuşirea României (ajunsă în stare de faliment)! E incredibil, „mogulii” din spatele presei centrale sunt de vină pentru falimentul ţării, nu el! Personal, nu pot decât să mă închin, ce fel de campanie electorală pentru turul II e asta?

Ce spuneam pe 30 septembrie? Că după ce a compromis condamnabil actul executiv, dându-se drept premier, depăşind autoritar limitele Constituţiei, nu a mai rămas să te întrebi decât dacă preşedintele ţării, Traian Băsescu, într-un moment de luciditate şi demnitate, va avea curajul să-şi asume răspunderea pentru eşecul guvernării PDL-PSD. Şi să se retragă. Normal ar fi să vină în faţa electoratului acum, înainte de a se intra în campania oficială a alegerilor prezidenţiale, şi să-şi ceară scuze pentru abuzul incalificabil făcut – acela de a duce România în pragul falimentului, guvernând prost. În condiţiile în care deviza „Să trăiţi bine!” (cu care a fost votat în 2004) s-a transformat în „Să trăiţi rău!”, nivelul de trai al electoratului coborând dramatic. Ar trebui să se recunoască învins de politrucul de tip comunisto-securist „democratizat” din el, de caracterul lui imoral, care s-a răzbunat şi l-a trădat. Mai mult, să anunţe că alţi cinci ani cu un tip ca el în fruntea României (care să submineze guverne şi partide parlamentare), pe post de preşedinte scandalagiu, ar însemna să lase românii fără viitor. Fiind la mintea cocoşului că realegerea lui Băsescu în cea mai înaltă funcţie din stat ar însemna să se repete istoria ultimilor cinci ani, pe care vrem să o uităm cât mai repede. În mod civilizat, „modelul” Băsescu ar trebui să dispară de pe eşichierul politic românesc. Dar e posibil? Băsescu ar trebui să înţeleagă singur că s-a dovedit o năpastă după Revoluţie pe capul României, mereu plasat de „servicii” în funcţii strategice, şi că trebuie să plece singur, să facă un bine ţării, ştiind că românii sunt în stare să-l voteze iar (din inerţie, captivi, recunoscându-se în el, că aşa e electoratul român, se teme de nou, e naiv, emotiv, paternalist, nu vrea „altfel” de preşedinte, şi e fatalist, crede că e ales din voinţa lui Dumnezeu). Multimilionar în euro cum e, i-am fi recunoscători domnului Băsescu dacă s-ar întoarce la afacerile sale şi ar scuti politica românească de prezenţa lui.

Mărturisesc, intrigile de la Palatul Cotroceni şi de la Palatul Victoria m-au făcut să-mi pierd răbdarea. E de ajuns să o asculţi pe Elena Udrea, o mediocritate publică patentă („Elena din Troica lui Băsescu”, i se mai spune; după ce i se va deschide dosar penal va redeveni un nimeni), şi brusc te încrunţi.

Duminică are loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi campania electorală s-a otrăvit, e deja insuportabilă. Mă şi tem să mai deschid televizorul, să nu mai văd iar pumnul dat de Băsescu unui copil nevinovat. N-are rost să mă mai rog la Dumnezeu să scap de Cel Rău, fiindcă electoratul e manipulat…

Ea a acuzat că PSD n-a vrut să se retragă de la guvernare cu nici două luni înainte de alegeri (şi să se spele pe mâini de guvernarea catastrofală din ianuarie 2009 încoace, dând vina pe incompetenţa şi reaua-credinţă a „premierului Băsescu-Boc-PDL”), deoarece PSD a vrut să aibă în continuare „acces la resurse şi la serviciile de informaţii”! Adică Elena Udrea recunoaşte fără ruşine că a fi azi ministru PDL sau PSD nu înseamnă altceva decât să ai posibilitatea să-ţi şantajezi adversarii politici prin „servicii” şi să te îmbogăţeşti necuvenit din „resurse”, nu să lucrezi în interes naţional. În acest context, pregătirea fraudării alegerilor, care a adus pe tapet ruperea coaliţiei guvernamentale, e pusă în aplicare de toţi politicienii aflaţi la putere. Fireşte, câştigătorul Palatului Cotroceni (şi clica lui) e cel ce pune bomboana pe colivă, controlând total acest acces la resurse şi servicii de informaţii – de aceea lupta e pe viaţă şi pe moarte şi la alegerile din 22 noiembrie. Statul român e acaparat de o clasă politică lacomă şi coruptă, fără scrupul. Ar trebui să nu se mai prezinte la vot românii. Poveşti.

Duminică, 6 decembrie 2009 are loc al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi campania electorală s-a otrăvit, e deja insuportabilă. Mă şi tem să mai deschid televizorul, să nu mai văd iar pumnul dat de Băsescu unui copil nevinovat. N-are rost să mă mai rog la Dumnezeu să scap de Cel Rău, fiindcă electoratul e manipulat…