Guvernanţii PDL-Boc l-au omorât pe Puiu Siru - nişte ticăloşi

Sunt în continuare revoltat până la Dumnezeu. Cum de a fost posibil? Guvernul Boc-PDL l-a omorât pe revoluţionarul Puiu Siru (Paraschiv Usturoi), la 54 de ani! Războiul deconcentratelor, al ocupării anticonstituţionale, în forţă, de către clientela PDL, a tuturor funcţiilor din teritoriu, l-a băgat în ţărână pe Puiu Siru.

N-am pomenit o mai mare nedreptate, Puiu Siru a fost efectiv vânat de nenorociţii din PDL. Îl are pe conştiinţă în primul rând Teodor Paleologu, cel mai prost ministru al Culturii, mai slab, mai primitiv, mai imoral. Teodor Paleologu e cel mai infect sclav al lui Băsescu (pupăturile lui în fund depăşind şi azi orice imaginaţie; urmarea? Va fi trimis ambasador al României în Franţa; iată ce înseamnă dezonoarea publică la care se pretează clasa politică închinată lui Băsescu). Puiu Siru a fost un director performant al Direcţiei de cultură, cum n-a mai avut Vrancea vreodată – în primul rând scriitorii care trăiesc în Vrancea îi sunt îndatoraţi peste cap (el le-a publicat şi cumpărat cărţile, el le-a susţinut proiectele, de la manifestări publice la reviste literare). După Revoluţie a condus Alianţa Civică şi s-a remarcat în lupta postcomunistă a ţărăniştilor. A fost un adversar temut al lui Marian Oprişan-PSD, pe care l-a considerat un impostor în politica românească. A fost instalat de liberali în funcţie. Din decembrie 2008, când a fost numit Emil Boc premier şi PDL-Băsescu şi-a luat libertatea să taie şi să spânzure în România, pentru directorul Puiu Siru (ca, de altfel, pentru toţi ceilalţi directori care nu purtau culoarea politică a PDL) a început coşmarul Puiu Siru a fost un director performant al Direcţiei de cultură, cum n-a mai avut Vrancea vreodată – în primul rând scriitorii care trăiesc în Vrancea îi sunt îndatoraţi peste cap (el le-a publicat şi cumpărat cărţile, el le-a susţinut proiectele, de la manifestări publice la reviste literare). După Revoluţie a condus Alianţa Civică şi s-a remarcat în lupta postcomunistă a ţărăniştilor. A fost un adversar temut al lui Marian Oprişan-PSD, pe care l-a considerat un impostor în politica românească. A fost instalat de liberali în funcţie. Din decembrie 2008, când a fost numit Emil Boc premier şi PDL-Băsescu şi-a luat libertatea să taie şi să spânzure în România, pentru directorul Puiu Siru (ca, de altfel, pentru toţi ceilalţi directori care nu purtau culoarea politică a PDL) a început coşmarul. A fost demis din funcţie deoarece nu era membru PDL, nereproşându-i-se nimic pe plan profesional! Fiind şi funcţionar public imbatabil. Natural, Curtea de Apel l-a repus în funcţie pe Puiu Siru (ca pe atâţia alţii demişi abuziv, care s-au adresat instanţelor şi au câştigat). Ce a făcut Teodor Paleologu? A schimbat denumirea funcţiei şi a ministerului şi a numit un alt director la Direcţia de cultură Vrancea, membru al PDL Vrancea, care n-are nici o legătură cu cultura! Puiu Siru a refuzat însă să părăsească postul, având hotărâre judecătorească de anulare a demiterii lui din funcţie… Nu e greu să vă imaginaţi la ce presiuni a fost supus. Ministerul Culturii a fost obligat să plătească doi directori la Direcţia de cultură Vrancea, în modul cel mai aberant cu putinţă (dar nu numai în Vrancea s-a întâmplat asta). PDL-Boc-Băsescu-Paleologu atâta l-au hărţuit, până l-au omorât pe Puiu Siru în 2009! Spuneam că sunt în continuare revoltat până la Dumnezeu – că nu există dreptate pe lumea asta. După ce a fost îngropat, i-a luat locul neputinciosul „PDL-ist vrâncean” (profesoraş de ţară) numit în funcţie de Guvernul Boc – şi „cultura” vrânceană a fost definitiv îngropată. Până la urmă a învins ticăloşia de partid. În ce ţară trăim: a politrucilor constituiţi în mafii. N-ar trebui să mă mai mire nimic?

Uitaţi-vă, nu mai departe, la ce se întâmplă azi cu direcţiile deconcentrate din teritoriu. Cum armatele politrucilor portocalii (citiţi pe Jurnalul de Vrancea, la „Dezvăluiri”, mizeria la care s-a ajuns – daţi click pe http://www.jurnaluldevrancea.ro/dezvaluiri/3838-serviciile-deconcentrate-au-ajuns-bataia-de-joc-a-guvernantilor-.html) sfidează Curtea Constituţională, care a respins de două ori instalarea lor în funcţii. Pentru a treia oară Guvernul Boc inventează „o nouă lege” (ordonanţă de urgenţă) care să-i permită să păstreze şi să numească în funcţiile ocupate, abuziv, clientela PDL (şi a complicilor lor de la guvernare, UDMR, care şi-au negociat strict funcţiile deconcentratelor, nu-i interesează că au intrat pe terenul fărădelegilor)! După ce a fost îngropat Puiu Siru, i-a luat locul neputinciosul „PDL-ist vrâncean” (profesoraş de ţară) numit în funcţie de Guvernul Boc – şi „cultura” vrânceană a fost definitiv îngropată. Până la urmă a învins ticăloşia de partid. În ce ţară trăim: a politrucilor constituiţi în mafii Îmi e groază să mă gândesc la bietul Puiu Siru, ce s-ar fi făcut dacă ar mai fi fost în viaţă, la câte alte procese împotriva Guvernului Boc ar fi trebuit să deschidă. Pe 27 februarie toţi directorii deconcentratelor intră în ilegalitate (şi aşa nu aveau drept de semnătură după ce ordonanţa prin care au fost numiţi a fost declarată anticonstituţională). Balamucul e general, e strigător la ceruri ce se întâmplă, partidul-stat al lui Băsescu a ocupat România. Şi cu toate acestea nici măcar presa (”a patra putere în stat” – compromisă de regimul Băsescu) nu protestează! Ce face revista „22” a GDS, apostolul societăţii civile? Tace, i se pare normal să fie oamenii lui Băsescu peste tot, să nu mai avem opoziţie, România să capete culoare portocalie, să nu mai existe opinie. În tot acest timp, opoziţia parlamentară PSD-PNL e ocupată cu organizarea congreselor lor excepţionale, cu scandalurile interioare de partid – distrăgând astfel atenţia de la adevăratele probleme ale României şi de la abuzurile incalificabile ale actualei guvernări Boc-Băsescu. Consternant e că nici sindicatele nu au reacţie la abuzurile de la deconcentrate… Regimul autoritar al lui Băsescu funcţionează la turaţie maximă, tacit. Pur şi simplu e formidabilă puterea pe care o deţine azi Băsescu, trebuie să recunosc: a reuşit să aneantizeze toate mecanismele puterii şi opoziţiei, nu mai există nici un echilibru. Azi nu mai interesează pe nimeni să fie omul potrivit la locul potrivit, contează numai politica de clan. Azi, când PDL a pus mâna pe tot (şi a servit intelectualitatea prosternată lui Băsescu, cumpărând-o pe bani grei, cu funcţii-cheie), tace liniştită „şi-şi vede de interesele ei”, râzând pe la spate de fraierii care cred în principii şi în moralitate publică (precum sunt eu, cel ce scrie aceste rânduri) Pe vremea când la deconcentrate, în guvernarea liberală sau când ministrul PSD la Educaţie a încercat înlocuirea inspectorilor şcolari incompetenţi numiţi de PDL, răsuna ţara de indignare, iar presa închinată lui Băsescu nu mai contenea să nu ne sufoce cu protestele ei! Azi nu mai interesează pe nimeni să fie omul potrivit la locul potrivit, contează numai politica de clan. Azi, când PDL a pus mâna pe tot (şi a servit intelectualitatea prosternată lui Băsescu, cumpărând-o pe bani grei, cu funcţii-cheie), intelectualitatea oportunistă tace liniştită „şi-şi vede de interesele ei”, râzând pe la spate de fraierii care cred în principii şi în moralitate publică (precum sunt eu, cel ce scrie aceste rânduri). Închei scârbit, nu pot face nimic. Oportunismul românesc e dovedit în toată istoria „modernă” – dar ca azi, în plină tranziţie postcomunistă (ca şi sub comunism), parcă nu a mai fost. Pe Puiu Siru n-are cine să-l răzbune. Cu siguranţă, Puiu Siru e împăcat acolo unde a ajuns acum – că a scăpat de nebuni!

S. 6 februarie 2010. Bucureşti