Un Boc iresponsabil, zice Ponta. Vine greva generală?
România, sub ameninţarea grevei generale
Concedieri ilegale la CFR. Mame aflate în concediu postnatal, angajaţi proaspăt operaţi pe inimă, întreţinători unici de familie sunt printre cei pe care statul a început să-i dea afară începând de ieri de la cele 14 companii feroviare pe care le deţine, deşi legea nu-i permite *** CNS "Cartel Alfa" începe mâine acţiunile de protest. Bogdan Hossu, liderul confederaţiei, a declarat că va avea loc o grevă de avertisment la nivel naţional la începutul lunii mai, urmată de o grevă generală în a doua jumătate a lunii mai. Sindicatele plănuiesc ca în ziua votului Legii pensiilor din Camera Deputaţilor să organizeze un miting în Capitală, la care vor participa 10.000 de oameni. Tot mâine, sindicatele din învăţământ stabilesc programul acţiunilor comune de protest *** Ponta: "Domnul Boc este o iresponsabilitate şi o crimă" *** Cum s-au tocat banii de la FMI. Plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor i-au consumat Executivului toate resursele, atât interne, cât şi externe *** Potrivit datelor de la ANOFM, rata şomajului a crescut la 8,3% în februarie. Astfel că numărul şomerilor a crescut în februarie cu 21.393, faţă de luna anterioară, ajungând la 762.375
MĂSURA STATULUI
Angajaţii companiilor feroviare, şi în special cei de la CFR Marfă, sunt scandalizaţi de modul în care statul vrea să pună pe picioare sectorul transporturilor pe calea ferată. Unii dintre aceştia ne-au trimis, sub protecţia anonimatului, documente care să le probeze acuzaţiile.
OPERAŢIE PE INIMĂ, MOTIV DE CONCEDIERE
Un document de la Sucursala Galaţi, Depoul Exploatare Buzău, prezintă lista celor care urmează să fie disponibilizaţi, de aici şi motivaţia restructurării persoanelor respective. Documentul, datat 22 ianuarie 2010, prezintă câteva explicaţii ciudate pentru concedieri. Astfel, Ion Florinel, ajutor de mecanic de locomotivă, este dat afară pentru "rezultate slabe verificări personal, ultimele 6 luni concediu medical cu prelungire încă 6 luni în anul 2010 (operat pe cord)".
MAME ÎN CONCEDIU MATERNAL
Documentul, datat 22 ianuarie 2010, prezintă şi alte anomalii. Astfel, posturile economistelor Petre Iulica şi Dumitrache Antoaneta Maria sunt desfiinţate, însă ele sunt în concediu maternal. Alte trei persoane sunt concediate pe motiv că sunt neautorizate, însă acesta nu este un criteriu de concediere negociat cu sindicatele.
Alţii reclamă că, deşi li s-a comunicat că posturile le-au fost desfiinţate, operaţiunea nu s-a făcut în realitate. Ba, mai mult, s-au încadrat alţi salariaţi.
"(...) activitatea în cadrul Depoului Exploatare Buzău, unde vă desfăşuraţi dumneavoastră activitatea, a suferit modificări de competenţe, ceea ce a făcut necesară încadrarea unor salariaţi cu competenţe superioare pentru a putea rezolva sarcinile noii structuri", se arată în răspunsul oficial primit de la companie de un angajat al CFR.
14 societăţi şi companii de stat din domeniul feroviar urmează să disponibilizeze 10.301 angajaţi. Cei mai mulţi salariaţi vor fi disponibilizaţi de la CFR Marfă (6.700), fiind urmată de CFR Călători (1.100), SC Întreţinere şi Reparaţii Vagoane "CFR IRV" (800) şi CFR Infrastructură (600).
Persoanele care vor fi disponibilizate din sistemul feroviar vor primi, la data încetării contractului individual de muncă, două salarii medii nete pe economie, la care se adaugă indemnizaţia de şomaj şi un venit lunar de completare egal cu diferenţa dintre salariul mediu individual şi şomaj.Companiile şi angajaţii din mediul privat sunt discrimitaţi de stat, a anunţat vineri Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), care s-a declarat împotriva plăţii acestor compensaţii de la bugetul ajutoarelor de şomaj.
Proteste sindicale
Sindicaliştii spun că pierderile companiei nu se vor recupera prin concedieri, ci prin investiţii. Iulian Măntescu, preşedinţele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, spune că sindicaliştii au contestat deja la organismele internaţionale de muncă OG 9/2010 privind disponibilizările.
Reprezentanţii CNS "Cartel Alfa" spun că angajaţii disponibilizaţi sunt discriminaţi, fiind sancţionaţi de două ori, respectiv prin pierderea locului de muncă şi prin restrângerea cu opt-nouă luni a perioadei de acordare a venitului de completare. Confederaţia cere Guvernului să acorde angajaţilor care vor fi disponibilizaţi, inclusiv celor din domeniul feroviar, venituri de completare pe o perioadă de 20-24 de luni.
CNS "Cartel Alfa" începe mâine acţiunile de protest. Bogdan Hossu, liderul confederaţiei, a declarat că va avea loc o grevă de avertisment la nivel naţional la începutul lunii mai, urmată de o grevă generală în a doua jumătate a lunii mai. Sindicatele plănuiesc ca în ziua votului Legii pensiilor din Camera Deputaţilor să organizeze un miting în Capitală, la care vor participa 10.000 de oameni. Tot mâine, sindicatele din învăţământ stabilesc programul acţiunilor comune de protest.
Diana Scarlat
România, sub ameninţarea grevei generale. Bogdan Hossu: „Dacă se încăpăţânează să lungească vârsta de pensionare la 65 de ani, vor accelera pensionările pe caz de boală”
Ajustarea pensiei în funcţie de a salariului mediu pe economie şi nu de inflaţie, pensionarea la vârsta de 63 de ani în loc de 65, păstrarea criteriilor de încadrare în condiţii speciale şi deosebite de muncă, salariul minim de 705 lei şi modificări la legea salarizării unice - acestea sunt revendicările pentru care sindicatele din confederaţia Cartel Alfa sunt decise să se bată până "în pânzele albe".
Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa a declarat, pentru Gândul, că revendicările ţin cont de situaţia economică, iar satisfacerea lor chiar ar ajuta la ieşirea din criză sau ar evita adâncirea acesteia. "Să vă dau un exemplu. Dacă se vor încăpăţâna să lungească vârsta de pensionare la 65 de ani, vor accelera pensionările pe caz de boală. Avem o generaţie care a lucrat în condiţii deosebite şi care este uzată fizic, nu mai rezistă. Iar dacă vor înăspri condiţiile de pensionare pe caz de boală, vor creşte corupţia în sistem şi rezultatul va fi tot împotriva persoanelor îndreptăţite", spune Hossu.
De partea lor, reprezentanţii Guvernului nu refuză negocierile asupra acestor revendicări, dar nici nu lasă loc de multe speranţe în sensul unei soluţionări favorabile. "Legea pensiilor e la Parlament şi acolo au ajuns şi obiecţiile pe care sindicatele le-au formulat în Consiliul Economic şi Social. Deci soluţionarea revendicărilor nu mai ţine de noi. În privinţa salariului minim, aşteptăm rezultatul negocierilor pe care sindicatele trebuie să le poarte cu patronatele", a declarat, pentru Gândul, Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii. În ce priveşte Legea salarizării unitare în sectorul bugetar, Mocanu admite că vor fi multe ajustări. "Încercăm să simplificăm lucrurile. De exemplu, în lege sunt peste 2.700 de funcţii. Unele se repetă - diferă doar definiţia, chiar dacă vorbim de aceeaşi activitate. Există conducător auto şi există şofer. Apar anomalii, în sensul că activităţi identice sunt salarizate diferit".
Grevă de avertisment în mai
Sindicaliştii de la Cartel Alfa încep, de miercuri, pichetările în teritoriu, urmând ca în ziua votării Legii pensiilor în Camera Deputaţilor să organizeze un miting în Capitală, la care vor participa 10.000 de oameni. Bogdan Hossu a anunţat o grevă de avertisment la nivel naţional la începutul lunii mai, urmată de o grevă generală în a doua jumătate a lunii mai privind nemulţumirile legate de Legea salarizării unice.
Nemulţumite de diminuarea veniturilor salariale în urma aplicării Legii unice, de neacordarea unor sporuri, precum şi de disponibilizările anunţate din învăţământ, sindicatele din Federaţia Educaţiei Naţionale (FEN) au decis declanşarea protestelor, care pot ajunge până la greva generală. FEN acuză şi refuzul punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti, prin care au fost câştigate în instanţă drepturi salariale blocate de Ministerului Educaţiei, precum şi comasarea nejustificată a unor unităţi de învăţământ, concomitent cu creşterea efectivelor de elevi la clasă şi subevaluarea costurilor standard per elev. Şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ urmează să stabilească, săptămâna viitoare, la Colegiul Naţional, calendarul protestelor, iar Federaţia Spiru Haret a pichetat deja, în 3 februarie, Ministerul Educaţiei.
Ponta: "Domnul Boc este o iresponsabilitate şi o crimă"
Preşedintele PSD Victor Ponta a vorbit, la postul de televiziune Antena 3, despre principalele greşeli ale Guvernului Boc şi despre viziunea lui privind un viitor mai bun.
"Sunt vinovaţi că ne-au minţit, singura lor preocupare este cum să-şi plătească datoriile făcute în campanie, să dai oamenii afară în această perioadă e cea mai mare prostie, pentru că un şomer te costă mult mai mult şi, în plus, distrugi viaţa unui om.
Domnul Boc, croitoraşul care vine tot timpul şi taie din locurile de muncă, este o iresponsabilitate şi o crimă. Pentru noi, Partidul Social Democrat, un loc de muncă este sfânt", a declarat Victor Ponta.
Referindu-se la alte greşeli ale actualului Guvern, preşedintele PSD a menţionat şi "păstrarea ficţiunii numită cotă unică, precum şi creşterea TVA-ului".
Întrebat ce i se pare cel mai scandalos în momentul de faţă din tot ce se întâmplă, Ponta s-a referit la faptul că "nu acceptăm că modelul de după decembrie 2004, pe care eu îl numesc de dreapta, care aruncă bani în stânga şi-n dreapta, este unul care a dat faliment, s-a epuizat. Nu, ei vin, îl cârpesc, dau vina pe altcineva".
Pe de altă parte, Ponta a subliniat că nu este suficient doar ca Băsescu să fie înlăturat de la putere, dacă sistemul rămâne acelaşi, unul în care vor continua "lucrurile care s-au întâmplat în aceşti opt ani, în care un singur partid, neţinând cont de nimic, merge pe principiul, domnulele, ăştia latră, noi mergem mai departe. Ei, acest sistem aş dori să-l schimb, nu este suficient să-l schimbăm doar pe Băsescu.
Preocuparea mea principală e ca PSD să vină cu un nou model prin intermediul căruia societatea să se organizeze altfel, atât în cea ce priveşte economia cât şi din punctul de vedere al raporturilor între cetăţeni", a menţionat Ponta.
Cum s-au tocat banii de la FMI
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată într-un raport ineficienţa cheltuirii banilor împrumutaţi de autorităţi. „Prima Casă“, „Rabla“şi parteneriatul public-privat pentru Comarnic-Braşov sunt proiectele mari ale Guvernului, însă banii vin din alte surse decât cele ale statului.
Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) spun că deşi Guvernul s-a împrumutat şi pentru investiţii, efectele nu se văd, iar proiectele sunt aproape inexistente.
Plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor i-au consumat Executivului toate resursele, atât interne, cât şi externe. Mai mult, statul nu a reuşit să-şi reducă datoriile către companiile cu care derulează proiecte, adică celebrele arierate pentru eliminarea cărora până şi cei de la FMI par să fi renunţat. Ţinute la mare secret, cifrele despre datoriile bugetului general consolidat în economie ar face deficitul bugetar să sară bine din limitele convenite cu finanţatorii externi.
Cele 200 de milioane de euro datorii către Bechtel, de pildă, au fost amânate până când reprezentanţii companiei şi-au pierdut răbdarea şi au anunţat disponibilizarea a aproape 2.000 de angajaţi.
Abureală sau neputinţă?
România a luat de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială un pachet de aproape 20 de miliarde de euro. Din această sumă, 13 miliarde de euro de la Fond constituiau „un pachet de stimuli" pentru a contracara efectele negative ale crizei.
„Ideea era de a orienta cea mai mare parte din bani - peste zece miliarde de euro - pe proiecte de infrastructură", arată raportul BERD. Ce a făcut Guvernul cu banii? „Prima Casă" este un program prin care statul garantează între 60.000 de euro şi 75.000 de euro (din acest an) pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe. Garantează, nu plăteşte!
Asta doar în situaţia în care cel care ia creditul nu-l poate rambursa, caz în care pierde locuinţa în favoarea statului. „Rabla" îşi ia banii - prima de casare - de la Fondul pentru Mediu, unde banii se adună de la contribuabilii plătitori de taxă de poluare. La semnarea parteneriatului public-privat pentru autostrada Comarnic-Braşov, ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, afirma că proiectul nu ar fi putut fi construit niciodată cu bani de la buget.
„Dacă l-am fi făcut din banii statului, am fi majorat deficitul bugetar pe 2010 cu 2%", spunea Berceanu.
Unde-s investiţiile?
Declaraţia ministrului poate fi reprezentativă pentru gradul de alocare a banului public către investiţii. Guvernul s-a angajat în 2009, ca şi în 2010, să aloce 7% din PIB pentru investiţii.
Execuţia bugetară pe anul trecut arată că abia 4,6% din PIB au avut această destinaţie. Concret, cheltuielile de capital au scăzut cu 13,3% faţă de 2008, în timp ce cheltuielile de personal au urcat cu 2,4%, iar cele cu asistenţa socială, cu peste 18%.
Datele ANOFM îl contrazic pe Şeitan: numărul şomerilor a crescut
Potrivit datelor de la ANOFM, rata şomajului a crescut la 8,3% în februarie, cu 0,2 puncte procentuale faţă de luna ianuarie. Astfel că numărul şomerilor a crescut în februarie cu 21.393, faţă de luna anterioară, ajungând la 762.375.
Un număr atât de mare de şomeri nu a mai fost atins din martie 2003, când erau înregistrate 779.154 persoane fără loc de muncă.
Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele Mehedinţi (14,6%), Vaslui (14,2%), Alba, Teleorman (13,0%), Covasna (12,4%) Ialomiţa (12,8%), Dolj (12,9%) şi Galaţi (12,3%).
În Bucureşti şi Ilfov, rata şomajului rămâne redusă, de 2,4%, respectiv 2,7%, alte judeţe cu şomaj scăzut fiind cele industrializate din vest şi din Ardeal: Timiş (4,6%), Bihor (6,3%) şi Cluj (6,7%).
del.icio.us |
Digg
Email to a friend
Versiune print
Numai text
Rss
Numai text
Arhivă
Mobile site
Publică un comentariu