Oportunismul caracteristic PSD

Victor Ponta: "Cei mai mulţi oameni din partid au migrat după 6 decembrie, când am pierdut puterea. Este portretul celui care nu vrea să stea în opoziţie, al celui care nu are nicio valoare şi care nu are respect faţă de cei care l-au votat ca social-democrat şi care-şi doreşte să fie la putere indiferent de costurile de imagine sau cele de respect în societate. E încă un semn că nu avem încă o scară a valorilor" *** "PSD a avut ca principală caracteristică oportunismul politic". *** Cât de departe e PSD de stânga europeană *** Vicepreşedintele PSD Adrian Severin consideră că stânga românească este, în primul rând, preocupată de accesul la resurse, chiar dacă în acest scop sacrifică valorile *** Senatorul PSD Cătălin Voicu susţine că este nevinovat în dosarul în care DNA îl acuză de trafic de influenţă şi cere arestarea sa. Pus sub acuzare de procurorii anticorupţie în decembrie 2009, Voicu s-a dovedit a fi „o grea tinichea de coada justiţiei”. *** Ponta: PSD va vota pentru trimiterea in judecata a lui Voicu, dar impotriva arestarii *** Deputatul PSD, Nicolae Banicioiu, a declarat marti la televiziunea Ziare.com ca este foarte dezamagit de comportamentul lui Cristian Diaconescu si nu intelege cum s-a razgandit brusc si va vota pentru demiterea lui Mircea Geoana de la sefia Senatului, avand in vedere ca a declarat ca a parasit partidul pentru ca acesta a pierdut

Victor Ponta: "Când pleci din opoziţie la putere, ştampila şi eticheta sunt foarte clare!"

Liderul Partidului Social Democrat, Victor Ponta, a acordat un interviu pentru ediţia online a Deutsche Welle, în care a spus că "PSD a avut ca principală caracteristică oportunismul politic".

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat pentru Deutsche Welle că formaţiunea politică pe care o conduce ar putea evolua în viitor. "Pentru mine Tony Blair şi Jose Luis Zapatero sunt modele politice şi modele de partide. Dacă PSD va face lucrurile bune pe care le-au făcut Partidul Laburist în Marea Britanie sau Partidul Socialist în Spania şi va evita greşelile făcute de colegii noştri de acolo, vom avea o social-democraţie modernă în următorii ani în România", a precizat Ponta.

ACULTĂ AICI INTERVIUL INTEGRAL

Victor Ponta a mai spus că linia unor valori social-democrate moderne este esenţială. "Eu cred foarte mult în ideologie şi în valori pentru că, în ultimii ani, chiar şi partidul nostru mergând oarecum pe linia partidelor populare din Europa a avut poate ca principală caracteristică oportunismul politic. România se confruntă cu o uriaşă criză economică şi socială pentru că vine dintr-o criză a valorilor", a completat liderul PSD.

Mai citiţi şi:

AUDIO Victor Ponta: „Sunt tânăr, nu mă obsedează Băsescu“

Ponta: "Ce face domnul Boc cu locurile de muncă este o crimă"

Întrebat dacă manelizarea societăţii poate fi stopată, Ponta aspus că acest lucru se poate face dacă ne vom respecta valorile, lucru care acum nu se întâmplă în România. "Dacă oferi respect pentru alte valori, da. Dacă nu respecţi aceste valori atunci este normal să se impună cele comerciale, pentru că termenul de manelizare eu l-aş folosi, mai degrabă, în sensul în care tot ceea ce se vinde mai uşor şi mai ieftin este normal să fie accesat cât timp nu oferi repere foarte clare. Suntem o societate şi o ţară care şi-a pierdut scara valorilor. Ţine de generaţia mea, de reprezentanţii politici sau culturali să recreem această scară a valorilor în România", a punctat Ponta.

Referitor la corupţia din PSD, Victor Ponta a ţinut să sublinieze că aceasta este prost înţeleasă de o anumită parte a media şi că partidul pe care-l conduce va schimba această imagine. "Dacă mă iau după votul obţinut de Partidul Social Democrat la alegeri atunci nu avem cum să spunem că în acest partid există cele mai multe persoane corupte. În mod sigur poate că într-o anumită parte a media şi poate chiar în Germania avem acest tip de apropiere, însă îl putem schimba într-un mod foarte clar. Putem arăta, dacă mai este nevoie, că actul de corupţie se leagă întodeauna de putere. Noi în ultimii şase ani, din 2004, nu am mai fost la putere decât câteva luni în care primul-ministru era tot de dreapta. Personal, niciodată nu am fost implicat în aşa ceva şi sper să nu fiu nici de acum încolo".

Întrebat ce părere are despre plecările din PSD, Ponta a spus că astfel de politicieni nu au morală şi vor, cu orice preţ, să se agaţe de putere. "Cei mai mulţi oameni din partid au migrat după 6 decembrie, când am pierdut puterea. Este portretul celui care nu vrea să stea în opoziţie, al celui care nu are nicio valoare şi care nu are respect faţă de cei care l-au votat ca social-democrat şi care-şi doreşte să fie la putere indiferent de costurile de imagine sau cele de respect în societate. E încă un semn că nu avem încă o scară a valorilor. Astfel de oameni, în mod normal, în orice altă ţară, ar trebui să fie puşi la un colţ al lipsei de morală", a precizat preşedintele PSD.

Victor Ponta a mai spus că cei care au plecat din partid "au făcut multe lucruri şi pentru ei, nu numai pentru PSD". "Nu pleci dintr-un partid atunci când acea formaţiune politică nu poate să-ţi ofere o funcţie. Trebuie să te baţi pentru ideile tale. În momentul în care pleci din opoziţie la putere, ştampila şi eticheta sunt foarte clare", a replicat preşedintele PSD.

Ponta a încheiat: "Punctul slab pe care-l lasă Mircea Geaonă în PSD şi pe care eu vreau să-l îndrept este lipsa de consecvenţă şi de tărie pentru a te bate pentru ideile tale, chiar cu riscul că nu accezi la putere în acel moment".

www.adevarul.ro

Cât de departe e PSD de stânga europeană 

Valorile, electoratul preponderent rural şi politicile promovate de-a lungul timpului despart Partidul Social Democrat de marile formaţiuni socialiste din Europa Occidentală.

Părintele fondator al PSD, Ion Iliescu, nu şi-ar găsi locul printre laburiştii britanici sau printre socialiştii spanioli, deşi fac parte din aceeaşi familie politică europeană. Afirmaţia poate fi valabilă pentru mulţi alţi membri ai singurului partid de stânga din România, despărţit de omologii săi din Occident prin politici şi, în primul rând, prin valori. Noua generaţie poate aduce schimbări.

„Din punct de vedere al raportării la ce se întâmplă în Occident, diferenţa dintre Victor Ponta şi Ion Iliescu este evidentă”, crede Cristian Ghinea, comentator şi director al ONG-ului Centrul Român de Politici Europene.

Un moment ratat

Stânga românească e diferită de cea europeană pentru că şi societăţile sunt diferite din punct de vedere mental. „Noi nu am avut revoluţiile din anii ’60, care au adus trecerea de la valorile materiale la cele postmateriale, emanciparea sexuală, care au pus în discuţie drepturile mino rităţilor şi au marcat spargerea familiei tradiţionale. În România, toate acestea au ajuns după Revoluţie, într-o altă formă”, spune Ghinea.

„Electoratul PSD a fost şi este în mare parte format din publicul rural, cu puţină educaţie”, adaugă comentatorul.

De ce Ion Iliescu nu locuieşte la Londra

O diferenţă între PSD şi colegii din Occident te izbeşte atunci când sunt analizate drepturile minorităţilor sexuale. Parteneriatul civil între persoanele de acelaşi sex a fost introdus în Marea Britanie de guvernul laburist al premierului Tony Blair, în decembrie 2005.

Tot în 2005, parlamentul spaniol, dominat de socialiştii premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero, a mers doi paşi mai departe, aprobând căsătoria între persoanele de acelaşi sex şi dreptul la adopţie. Sfidând opoziţia Bisericii Catolice, socialiştii lui Zapatero au făcut din Spania un bastion al liberalismului în Europa.

În exact acelaşi an, opinia lui Ion Iliescu cu privire la drepturile homosexualilor era aceasta: „Nu intri într-o gaură care are altă funcţie: să elimine dejecţiile umane”.

„În Marea Britanie sau în altă ţară din vestul Europei, declaraţiile lui Iliescu ar fi stârnit un uriaş scandal, iar partidul ar fi fost nevoit să reacţioneze, la presiunea presei şi a opiniei publice”, crede Ghinea.

MODEL

Mic ghid de social-democraţie europeană

Jose Luis Rodriguez Zapatero se află la mijlocul celui de-al doilea mandat în Spania, iar munca guvernului său s-a concentrat pe chestiunile sociale. Drepturile femeilor s-au aflat în centrul atenţiei guvernului socialist spaniol, care a înăsprit pedepsele prevăzute în legea împotriva violenţei domestice.

Arma împotriva discriminării de gen a fost discriminarea pozitivă. Socialiştii au introdus legea egalităţii de gen, care prevede cote minime de femei în boardurile marilor companii şi pe listele electorale ale partidelor politice din localităţile de dimensiuni mari.

Exemplul a fost oferit chiar de guvernul Zapatero II, învestit în 2008 - jumătate dintre membrii săi sunt femei. Carme Chacón era însărcinată în momentul în care a primit şefia Ministerului Apărării.

În război cu Biserica

Reformele lui Zapatero, de la drepturile minorităţilor sexuale până la relaxarea legilor privind divorţul şi avortul, au declanşat un război cu Biserica Catolică, aflată, în mod istoric, într-o tabără diferită. Eliminarea obligativităţii orelor de religie în şcoli a înrăutăţit relaţiile dintre socialişti şi cler.

Legea Dependenţei

Eliminarea excluziunii sociale s-a numărat printre obiectivele guvernului socialist spaniol. În 2007 a intrat în vigoare Legea Dependenţei, menită să ofere asistenţă socială persoanelor defavorizate din Spania.

Legea îi vizează pe cetăţenii ce nu se pot întreţine singuri - persoane cu dizabilităţi, persoane în vârstă - şi le oferă ajutor, de la asistenţă medicală până la susţinere financiară. Legea nu îşi propune numai să ofere dreptul la o viaţă decentă tuturor cetăţenilor, dar să şi creeze noi locuri de muncă, pentru asistenţii sociali.

Laburiştii: împotriva sărăciei şi a inegalităţii

După 10 ani de guvernare laburistă, fostul premier britanic Tony Blair se putea lăuda că a menţinut dinamismul economic în Regat, reuşind în acelaşi timp să atingă măcar o parte din ţintele propuse în 1997 - cele privind eliminarea sărăciei, a inegalităţii şi a excluziunii sociale.

Blair a introdus salariul minim, a reuşit să reducă şomajul, a acordat beneficii sociale pentru persoanele cu venituri mici a redus cu 1,5 milioane numărul copiilor care trăiau în sărăcie şi a îmbunătăţit nivelul de trai al pensionarilor.

New Labour, New Deals

Noul Partid Laburist, reformat, cunoscut ca „New Labour”, a introdus mai multe programe ce se adresau în special zonele defavorizate din Regat. Unul dintre acestea este programul „SureStart”, care asigură asistenţă socială familiilor cu copii, începând chiar din perioada sarcinii. Programul oferă educaţie preşcolară pentru copii, creşă şi consiliere parentală.

Guvernul laburist a încercat totodată să asigure integrarea în câmpul muncii a unui număr cât mai mare de persoane, categorii vizate fiind tinerii, şomeri de peste 6 luni, adulţi de peste 25 de ani, persoanele cu dizabilităţi, persoanele în vârstă de peste 50 de ani. Programele croite pentru aceste categorii, aşanumitele „New Deals”, oferă consiliere, training, reconversie profesională şi sprijin financiar.

Îmbunătăţirea educaţiei a fost un scop declarat al lui Blair. El a mărit bugetul alocat educaţiei, a introdus taxe pentru învăţământul superior (cu scutiri importante pentru studenţii săraci), a încercat să adapteze şcoala la cerinţele pieţei. Acum există mii de şcoli specializate, vocaţionale, unele sponsorizate şi coordonate de companii private.

POLITICĂ

Vicepreşedintele PSD Adrian Severin consideră că stânga românească este, în primul rând, preocupată de accesul la resurse, chiar dacă în acest scop sacrifică valorile

Florin Ciornei

„Stânga europeană este ideologizată în timp ce stânga românească este politizată”, descrie, din interior, Adrian Severin, vicepreşedinte al PSD, dar şi al socialiştilor din Parlamentul European, principala diferenţă dintre social-democraţii autohtoni şi cei occidentali.

El spune că „stânga europeană pune valorile înaintea luptei pentru putere”, în timp ce „stânga românească este, în primul rând, preocupată de voturi, adică de accesul la resurse, chiar dacă în acest scop sacrifică valorile”.

„În mod concret, în PSD, eu sunt la preţ în funcţie de numărul de voturi pe care le aduc, pe când în restul Europei lumea mă evaluează în funcţie de ideile pe care le furnizez. Evident, şi ideile trebuie să aducă voturi şi chiar aduc. La noi, cele care contează sunt voturile aduse prin organizare şi, eventual, prin propaganda, numită pudibond comunicare, iar nu cele aduse prin forţa şi autenticitatea ideologiei”, susţine Severin.

El remarcă, totodată, dimensiunea „autohtonistă şi confesionalistă, mai elitistă şi mai conservatoare” pe care stânga românească o manifestă, spre deosebire de cea europeană - „internaţionalistă şi laică, integraţionistă şi modernistă”.

„Când zic conservatoare mă gândesc că se bazează pe categoriile sociale conservatoare, cum ar fi populaţia rurală, şi exaltă dimensiunea administrativ-represivă a statului”, explică Severin.

Un partid naţional

Liderul social-democrat con sideră că „pentru PSD este urgent să se reideologizeze şi să se renaţionalizeze”. Aceasta nu presupune doar elaborarea unor documente, ci mai ales asumarea lor politică.

„Platforma ideologică trebuie transpusă în programe politice şi, totodată, asigurată conformitatea între aceste platforme şi programe, pe de-o parte, şi acţiunile concrete, pe de alta. Ideile centrale care trebuie să stea la baza oricărei politici a PSD sunt solidaritatea, responsabilitatea şi includerea”, explică Severin.

El spune că e nevoie ca, prin noul Statut al PSD, Comisia pentru arbitraj şi echitate să aibă atribuţia de a veghea asupra conformităţii dintre valorile asumate de partid şi acţiunea sa politică concretă.

„Dincolo de construcţia unei doctrine a capitalismului social, opusă neo-liberalismului şi neoconservatorismului care au dominat gândirea politică a ultimilor ani, PSD va trebui să devină şi un adevărat partid european, ceea ce în prezent este doar la nivel declarativ”, precizează el.

Severin consideră că, pentru a-şi consolida identitatea ideologică, PSD trebuie „să redevină un partid naţional, reechilibrând raporturile de putere între instanţele sale centrale coagulante şi organizaţiile locale cu tendinţele lor centrifuge”.

„Descentralizarea şi devoluţia în planul partidului ca şi al statului nu înseamnă fragmentare şi anarhie neo-feudală. Avem nevoie de un PSD naţional, care să poată dezvolta o strategie coerentă europeană. Când peste jumătate din legile României se adoptă de către UE şi supravieţuirea bugetară a României depinde tot de UE, nu se poate concepe nimic coerent şi eficient doar prin acomodarea agendelor emanate de centrele de putere locală, multe funcţionând în sistem oligarhic. Pornind de aici, PSD ar trebui să procedeze atât la o reformă a Statutului său, cât şi la o reformă a Constituţiei”, mai spune Severin.

Parlamentarii social-democraţi, în frunte cu Victor Ponta, par dispuşi să dea curs solicitării procurorilor anticorupţie de arestare a senatorului Costică Voicu

Aparent, senatorii par rezervaţi în faţa unei solicitări în premieră privind libertatea unui coleg. Asta după ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) i-a cerut ieri ministrului justiţiei, Cătălin Pre doiu, să sesizeze parlamentul pentru încuviinţarea arestării senatorului PSD Cătălin Voicu, acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Voicu este acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Senatorul se consideră nevinovat şi spune că luptă împotriva unei acţiuni comandate politic. Cu toate astea, chiar şi colegii săi de partid par să încline spre un vot în favoarea justiţiei.

Geoană: „E o premieră”

Palatul Parlamentului, 9 martie 2010. De pe un soi de „panou de promoţie”, senatorul Cătălin Voicu zâmbeşte încrezător, din semiprofil. Fotografia sa se află pe ultimul rând, la mijloc, între cea a UDMR-istului Verestoy Attila şi a conservatorului Dan Voiculescu. Peste toţi, ca un diriginte, se află preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

Fostul preşedinte al PSD tocmai iese din Biroul Permanent şi zâmbeşte relaxat, după ce a câştigat o primă bătălie pentru propria funcţie.

Într-o asemenea zi, soarta lui Cătălin Voicu devine un subiect secundar. „E o premieră. Aşteptăm informarea oficială de la DNA. O vom analiza şi, evident, conform procedurilor, va exista o dezbatere în Biroul Permanent, apoi o vom trimite către Comisia juridică şi apoi către plen”, a precizat Geoană.

Actualul lider PSD, Victor Ponta, asigură că partidul său nu va încerca obstrucţionarea justiţiei. „Interesul public, dar şi de partid este ca dosarul să ajungă cât mai repede pe masa unui judecător”, a declarat Ponta.

Dacă senatorii vor fi de acord să-i ridice imunitatea lui Cătălin Voicu şi să le dea mână liberă anchetatorilor, acesta va ajunge, cu propunerea de arestare preventivă pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în faţa magistraţilor Curţii Supreme. Adică, la aceeaşi instanţă unde a reuşit să cumpere bunăvoinţa unor magistraţi.

Cu toate acestea, judecători şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au tangenţă cu justiţia sunt convinşi că „se va face dreptate”. „Îmi pun speranţa că justiţia din România funcţionează şi în astfel de cazuri”, susţine magistratul Cristina Guşeth, reprezentant al Freedom House.

Dosarul „Voicu”, o tinichea grea de coada justiţiei

Pus sub acuzare de procurorii anticorupţie în decembrie 2009, Voicu s-a dovedit a fi „o grea tinichea de coada justiţiei”. Motivul: „capetele” a doi judecători ai Curţii Supreme, cea mai importantă instanţă din România, urmau să cadă din cauza suspiciunilor aruncate asupra lor de anchetatori.

Primul a fost chiar preşedintele Secţiei Civile a Curţii Supreme, magistratul Florin Costiniu - soţul judecătoarei Viorica Costiniu (preşedintele onorific al Asociaţiei Ma gistraţilor din România). Acuzat oficial de complicitate la trafic de influenţă pe 17 decembrie anul trecut, judecătorul Costiniu e suspectat de procurori că l-ar fi ajutat pe senatorul Voicu să obţină de la omul de afaceri Costel Căşuneanu - învinuit şi el în dosar - „foloase necuvenite în cuantum de 200.000 de euro”.

„Iniţial, Căşuneanu i-a dat lui Voicu 250.000 de lei pentru a-l convinge pe Costiniu să intervină pe lângă trei colegi de-ai săi de la Secţia de Contencios a Instanţei Supreme pentru o soluţie favorabilă în litigiul dintre SC Pa&Co International SRL Bacău (firma lui Costel Căşuneanu) şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, privind o serie de licitaţii. Aceştia au pronunţat însă o decizie defavorabilă omului de afaceri”, au explicat surse judiciare.

Potrivit acestora, deşi erau conştienţi de faptul că deciziile definitive ale Curţii Supreme sunt practic imposibil de anulat, Costiniu şi Voicu „l-au asigurat pe Căşuneanu că se vor ocupa să găsească o modalitate prin care soluţia adoptată de instanţă să fie desfiinţată şi, ulterior, Curtea să adopte o altă decizie, favorabilă lui”. Urmarea: Căşuneanu a mai scos din buzunar 200.000 de euro.

Al doilea magistrat acuzat, după extinderea anchetei în dosarul „Voicu”, a fost Cristian Jipa, tot de la Curtea Supremă - soţul Ruxandrei Jipa, colegă de partid cu Cătălin Voicu şi membru al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor.

Învinuirea adusă lui Jipa e similară cu aceea formulată împotriva lui Costiniu - complicitate la trafic de influenţă -, doar că a venit două luni mai târziu, pe 17 februarie.

REACŢIILE COLEGILOR

Dan Voiculescu spune că nu cunoaşte cazul, Hrebenciuc acuză o „acţiune pur politică”

Hârtia de care atârnă soarta senatorului Cătălin Voicu se afla, ieri după- amiază, undeva între Ministerul Justiţiei şi Senat. În aşteptarea solicitării DNA, senatorii PDL care ieşeau din şedinţa Biroului Permanent se arătau destul de nerăbdători să o aibă în faţă, în timp ce parlamentarii opoziţiei luau un aer grav şi vorbeau despre nevoia de a analiza serios cererea şi dacă este cazul să se ia măsuri atât de dure.

De formă sau nu, cu toţii se fereau să spună clar dacă vor susţine cererea de arestare trimisă de procurorii DNA. „La Senat nu a ajuns nicio solicitare în acest sens. Oricum, ordinea de zi pentru şedinţa Biroului Permanent de astăzi (ieri - n.r.) este închisă”, a declarat chestorul Senatului, Ioan Chelaru. O eventuală solicitare poate fi dezbătută în următoarea şedinţă a Biroului Per - ma nent, adică marţea viitoare.

„Acţiune pur politică”, aşa a caracterizat cazul „Voicu” liderul grupului PSD din Camera Deputaţilor, Viorel Hrebenciuc. Totuşi, a fost rezervat la întrebarea: „Îl va susţine PSD pe Voicu?”. „Nu ştiu”, a răspuns el. Colegul său de alianţă, preşedintele de onoare al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, a evitat subiectul cu totul. El a preferat să zâmbească şi să spună: „Nu cunosc acest caz”.

Puţine vorbe despre Cătălin Voicu şi în tabăra liberalilor: senatorul PNL Dan Radu Ruşanu susţine că „trebuie să fie prezentate mai întâi motivele pentru luarea unei asemenea măsuri. Nu ştiu ce decizie se va lua în această privinţă în cadrul PNL”.

 Voicu: DNA să demonstreze că sunt vinovat

Senatorul PSD Cătălin Voicu susţine că este nevinovat în dosarul în care DNA îl acuză de trafic de influenţă şi cere arestarea sa.

"De ce trebuie să demonstrez eu că sunt nevinovat? Ce, şeful statului a fost arestat vreo secundă în dosarul Flota?", a spus senatorul, care se bucură de imunitate parlamentară în cazul arestării. DNA a cerut, astăzi, ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să solicite Parlamentului arestarea lui Voicu, cercetat pentru trafic de influenţă, fals în înscrisuri sub semnatură privată, participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual la legea contabilităţii, în legatură cu fapte de corupţie.

Parlamentarul social-democrat este un apropiat al lui Marian Vanghelie şi în 2008 a fost propus pentru portofoliul Ministerului de Interne.

"Nu comentez nicicum. Nu am primit nimic de la nimeni. Nu am nici un fel de sentiment de vinovăţie. Adevărul va ieşi la iveală. Să mi se demonstreze mie că sunt vinovat. Nu eu trebuie să demonstrez eu că sunt nevinovat. Şeful statului a fost arestat în dosarul Flota vreo secundă?", a spus Voicu, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV. El a adăugat că dacă DNA are înregistrări, atunci "acestea sunt rupte din context".

Direcţia Naţională Anticorupţie susţine că în cursul anului trecut, Voicu ar fi „pretins şi primit sume de bani de la oameni de afaceri, pentru soluţionarea favorabilă a unor cauze civile şi penale, aflate pe rolul organelor judiciare”. Voicu s-ar fi folosit în acest sens de calitatea sa de senator. 

Parlamentarul PSD, vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, ar fi cerut funcţii în Guvern, în schimbul mai multor intervenţii pe lângă judecători, în diferite cauze judiciare. Voicu ar fi primit 260.000 de euro. Senatorul are interdicţie de a părăsi Capitală.
 
DNA a început cercetarea lui Voicu în decembrie anul trecut şi, timp de 30 de zile, senatorul nu a avut voie să ia legătura cu Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu. În acelaşi dosar mai sunt cercetaţi omul de afaceri Costel Căşuneanu şi un alt senator PSD, Alexandru Mazăre, fratele primarului Constanţei, Radu Mazăre. Judecătorul Florin Costiniu a fost şi el învinuit în decembrie anul trecut, în acelaşi dosar.

Voicu riscă 10 ani de puşcărie

Acuzaţia de trafic de influenţă, formulată împotriva lui de procurorii anticorupţie, i-ar putea aduce lui Cătălin Voicu o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 10 ani de închisoare.

DNA a cerut ministrului Justiţiei să trimită solicitarea de încuviinţare a arestării lui Voicu la Senat, întrucât acesta, potrivit Constituţiei, se bucură de imunitate, conferită atât de mandatul de senator. Astfel, Voicu poate fi reţinut, percheziţionat sau arestat doar cu acordul Senatului, după ce este însă audiat de către colegi. El poate fi urmărit penal şi trimis în judecată doar de către Parchetul General, instituţie din care face parte şi DNA. De asemenea, senatorul poate fi judecat numai de magistraţii Curţii Supreme.

PROCEDURĂ

Regulamentul Senatului prevede că cererea de arestare se adresează preşedintelui Senatului de către ministrul Justiţiei. Preşedintele Senatului aduce cererea la cunoştinţă senatorilor în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări spre examinare, care va stabili dacă a fost sau nu a fost făcută în scopul de a-l abate pe senator de la exerciţiul funcţiei sale.

Hotărârea Comisiei juridice se adoptă prin votul secret al majorităţii membrilor acesteia. Biroul Permanent al Senatului supune, spre dezbatere şi aprobare, plenului raportul comisiei, "temeinic motivat", în termen de 15 zile de la data depunerii lui. Cererile de reţinere, de arestare, de percheziţie se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi.

CINE ESTE VOICU

Voicu a ajuns general SPP la vârsta de 38 de ani, în 2003, sub administraţia Iliescu. A demisionat din cadrul Serviciului în 1997. Un an mai târziu a înfiinţat în 1998, alături de Dumitru Iliescu, fost director SPP, o firmă privată de pază şi protecţie.

Între 1999 şi 2001, Voicu a fost consilier la Camera Deputaţilor,după care a fost reactivat în cadrul SPP ca ofiţer activ, angajat în funcţia de consilier pe probleme de siguranţă naţională la Administraţia Prezidenţială. În legislatura 2004-2008, Cătălin Voicu afost deputat în Parlamentul României, pe listele PSD Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc.

Din 2008 este senator de Bucureşti şi un apropiat al lui Marian Vanghelie. De altfel, preşedintele PSD Bucureşti l-a şi susţinut în partid pentru funcţia de ministru al Internelor, în 2008.

Senatorul Voicu a „umblat“ la martori

DNA a cerut ieri arestarea senatorului PSD Cătălin Voicu întrucât acesta nu a respectat întocmai interdicţiile impuse de procurori. Urmărirea penală pe numele lui Voicu a început la 10 decembrie 2009, procurorii anticorupţie dându-i interdicţia de a părăsi Capitala, dar şi de a lua legătura cu mai mulţi oameni de afaceri şi politicieni, printre care Marian Vanghelie, Viorel Hrebenciuc şi Dan Ioan Popescu.

DNA cere arestarea senatorului PSD Cătălin Voicu

Întrucât senatorul nu a respectat întocmai aceste dispoziţii, DNA consideră că Voicu a încercat obstrucţionarea anchetei şi a decis arestarea sa.

Biroul Permanent al Senatului va analiza, cel mai probabil marţea viitoare, cererea DNA de arestare a senatorului acuzat de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Voicu este acuzat că ar fi primit 260 de mii de euro şi 119.000 de lei de la oamenii de afaceri Costel Căşuneanu şi Marius Locic, promiţând în schimb că va interveni pe lângă judecători şi poliţişti pentru a-i favoriza pe cei doi în procesele civile şi penale în care erau implicaţi.

Marius Locic era vizat într-un dosar de înşelăciune - cu un prejudiciu estimat la 800.000 de euro -, iar Costel Căşuneanu urmărea câştigarea unui litigiu avut cu Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, al cărui miză era un contract de peste 500.000 de euro. Pentru a-i favoriza pe aceştia, Voicu ar fi apelat la fostul şef al Poliţiei Capitalei, Mihai Călinescu, şi la şeful Secţiei Civile de la instanţa supremă, Florin Costiniu.

Sprijin pentru „Interne"

De asemenea, conform DNA, Cătălin Voicu ar fi promis că intervine pe lângă judecătorii de la Tribunalul Bucureşti şi de la Înalta Curte pentru a-l favoriza pe primarul Constanţei, Radu Mazăre, dar şi pe alţi funcţionari publici constănţeni în diverse litigii şi procese.

Intervenţia lui Voicu s-ar fi făcut la rugămintea senatorului PSD Alexandru Mazăre, fratele lui Radu Mazăre. În schimb, Alexandru Mazăre i-ar fi promis, în vara lui 2009, lui Voicu sprijin din partea PSD pentru funcţia de ministru al Internelor.

La mâna Senatului şi a instanţei supreme

În cazul în care Senatul îşi va da avizul pentru arestarea lui Cătălin Voicu, acesta va ajunge în faţa instanţei supreme, care va decide dacă emite sau nu mandat pe numele său. Cătălin Voicu a declarat, ieri, că toate acuzaţiile care i se aduc sunt „simple supoziţii".

„Într-o ţară care este jefuită în lung şi în lat, dacă arestarea mea, care nu are nicio legătură cu economia, cu bugetul sau cu criza cu care se confruntă ţara, este considerată o soluţie binevenită, eu nu am ce să fac decât să mă supun deciziei", a spus senatorul PSD.

www.evz.ro

Continuare în pagina 2