Greva românească, sora mai mică a celei greceşti *** Săptămâna protestelor *** Romania nu va repeta greselile Greciei *** Primăvara se numără protestele. Profesorii, fermierii şi pensionarii ies în stradă. Nemulţumirile lor au un numitor comun: veniturile, care nu le permit un trai decent *** Joi, 18 martie, Capitala va fi practic paralizată de mitingul transportatorilor şi de greva de la Metrou. Transportatorii vor să blocheze Piaţa Victoriei cu 8.000 de camioane şi să mărşăluiască prin centrul Bucureştiului. Sindicaliştii de la Metrou vor opri total activitatea între orele 4:00 şi 16:00 *** PSD ar putea porni o procedură publică de strângere de semnături pentru a încerca să determine declanşarea unui referendum naţional pe tema punctului de pensie. PSD propune lansarea unei "petiţii naţionale" de strângere de semnături, alături de organizaţiile pensionarilor, pentru a demonstra susţinerea publică în sensul unei decizii de declanşare a referendumului *** Studentii incep luni protestele, cerand burse mai mari *** Deşi sunt convinşi că nu vor reuşi să scoată în stradă câteva milioane de oameni, sindicaliştii ameninţă guvernul cu blocarea activităţii în întreg sistemul bugetar *** „Dacă lucrurile vor merge în continuare în direcţia asta, am convingerea că ceea ce nu am reuşit noi, liderii sindicali, va reuşi guvernul Boc: ne va face să ieşim cu toţii în stradă”, conchide liderul FSLI, Aurel Cornea *** Dinu Patriciu, despre Grecia, euro si vina statelor in criza

Primăvara se numără protestele

Profesorii, fermierii şi pensionarii ies în stradă

Daniela Catrina

Dascălii afiliaţi la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) vor începe protestele prin ţară. Aceştia vor organiza pichetări, mitinguri şi greve de avertisment la nivel local, iar din aprilie vor lua cu asalt şi Capitala.

Dascălii ameninţă şi ei că nu vor încheia situaţia şcolară, în caz că nu vor primi o rezolvare favorabilă a problemelor. „Un guvern responsabil ar fi trebuit să ia o măsură de la primele forme de protest, de la cele mai mici pichetări. Aşteptăm să vedem ce va face Guvernul”, ne-a declarat preşedintele FSLI, Aurel Cornea. Liderul FSLI a spus că sindicaliştii sunt nemulţumiţi că din septembrie vor fi disponibilizaţi aproximativ 17.000 de angajaţi din învăţământ, de reducerea veniturilor prin aplicarea Legii unice de la 1 ianuarie 2010 şi de reducerea salariilor cu 15% din noiembrie-decembrie anul trecut.

La mijlocul săptămânii, mai exact joi, bucureştenii nu vor mai putea circula cu metroul. 

Angajaţii de la metrou vor declanşa grevă, între orele 4.00 şi 16.00, nemulţumiţi că nu li s-a încheiat un nou contract colectiv de muncă. "Trebuia să încheiem un contract colectiv de muncă nou, dar anul trecut ni s-a spus că nu este aprobat bugetul, iar acum ni se spune la fel. Ne mulţumim cu acea majorare de 3,7%, pe care am anunţat-o anul trecut, a fondului de salarii, cum prevede legea. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Radu Berceanu, refuză să stea de vorbă cu noi, dar la Ministerul Finanţelor am găsit înţelegere", a declarat preşedintele Uniunii Sindicatelor Libere Metrou, Ion Rădoi.

Nici fermierii nu sunt mulţumiţi de banii puşi la dispoziţie de autorităţi. Preşedinte Federaţiei Agrostar, Ştefan Nicolae, ne-a declarat că fermierii îşi vor anunţa oficial, miercuri, calendarul de proteste pentru această lună.

La sfârşitul lunii îi vom vedea şi pe pensionari în stradă: între 22-26 martie, mii de pensionari vor picheta sediul Guvernului şi prefecturile din ţară. Pensionarii reclamă decizia Guvernului de a indexa punctul de pensie în raport cu rata inflaţiei, şi nu în raport cu salariul mediu brut pe economie.

www.cotidianul.ro 

Uniunea Nationala a Studentilor din Romania incepe, de luni, protestele in fata sediului Ministerului Educatiei. Studentii cer burse mai mari, mai multi bani de tabere si sa fie consultati cu privire la noua Lege a Educatiei.

UNSR a facut un apel la studenti sa fie prezenti la protesteze organizate intre 15 si 19 martie, incepand cu ora 13.00, in fata Ministerului Educatiei.

In urma unei conferinte organizate de UNSR miercuri, studentii au decis ca trebuie sa porneasca protestele, in conditiile in care nu sunt luati in seama de Ministerul Educatiei.

"Uniunea Nationala a Studentilor din Romania a adresat o scrisoare deschisa domnului Ministru Funeriu, la care nu a primit un raspuns, prin care a solicitat o intalnire oficala in cadrul careia sa discutam deschis despre problemele pe care le intampina studentii, atat din ciclul licenta, masterat sau doctorat", se arata intr-un comunicat al UNSR.

"Studentii reprezinta 80% din sistemul universitar si consideram ca reprezentantii acestora - federatiile studentesti - trebuie consultati cu privire la articolele care vor fi introduse in Noua Lege a Educatiei", a declarat presedintele UNSR, Ion Poenaru.

Studentii cer ca in lege sa se regaseasca si propunerile lor, printre care se numara diferentierea diplomelor, reprezentativitatea studentilor in proportie de 25% in comisiile de decizie de la nivelul facultatilor, mpunerea unor criterii mai stricte pentru institutiile ce urmaresc infiintarea unor structure de invatamint la distanta sau cu frecventa redusa, introducerea statutului studentului elaborat de federatia Uniunea Nationala a Studentilor din Romania (care sa contina drepturile si obligatiile studentului).

Tinerii mai cer ca bursele sa acopere cheltuielile cu masa si cazarea, iar metodologia de acordare a taberelor sa nu mai fie construita in graba in fiecare an.
www.ziare.com

Greva românească, sora mai mică a celei greceşti

PROTECŢIE SOCIALĂ. Deşi sunt convinşi că nu vor reuşi să scoată în stradă câteva milioane de oameni, sindicaliştii ameninţă guvernul cu blocarea activităţii în întreg sistemul bugetar.

Chiar dacă premierul Emil Boc le-a cerut tuturor confederaţiilor sindicale un răgaz de o săptămână de negocieri, în încercarea de a dezamorsa „războiul” mocnit din întreg sistemul bugetar, profesorii şi studenţii nu renunţă la protestele de stradă (pichete şi mitinguri), care vor debuta chiar astăzi, în faţa sediului guvernului şi al Ministerului Educaţiei, din Capitală.

De altfel, nemulţumiţi de modul în care se aplică legea unică de salarizare - care a dus la reduceri de lefuri pentru multe categorii de angajaţi ai statului -, dar şi de proiectul noii legi a pensiilor, majoritatea sindica liştilor au ameninţat deja executivul cu proteste.

Conştienţi fiind de faptul că nu vor putea scoate în stradă câteva milioane de oameni, pentru a intra „în papucii Greciei” cel puţin la categoria „greve”, liderii sindicali au anunţat, pentru următoare luni, blocarea activităţii în mai toate sectoarele, de la administraţie publică până la învăţământ, sănătate sau transport public.

Profesorii, „susţinuţi” de joi de angajaţii Metrorex

Concret, în paralel cu protestele de stradă şi cu grevele de avertisment programate în perioada 15 martie-2 aprilie, dascălii au anunţat ieri că vor contesta la Curtea Constituţională or donan ţa prin care guvernul a decis să amâne plata drepturilor salariale câştigate de ei în instanţă.

„Trist, constat că avem de-a face din nou cu un ministru al educaţiei duplicitar. Asta, pentru că, pe 10 martie, am stat la discuţii trei ore şi jumătate şi nu a zis nimic despre această măsură atunci când am discutat despre hotărârile judecătoreşti. Oricum, aveam motive pentru formele de protest. Nu aveam nevoie de unul în plus”, a explicat secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop.

Ordonanţa guvernului a intrat în vigoare vineri seară şi stipulează că sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti - reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului bugetar - devenite executorii în perioada 1 ianuarie- 31 decembrie 2010, nu vor fi achitate integral în acest an, ci eşalonat, în următorii trei ani.

Mai grav e faptul că, dacă se puteau găsi oarecum soluţii pentru celelalte revendicări ale profesorilor, această din urmă hotărâre a executivului îi împinge pe sindicaliştii din educaţie la greva generală programată înainte de sfârşitul anului şcolar. Până atunci însă, protestele dascălilor vor fi completate, de joi, de greva generală, pe termen nelimitat a angajaţilor Metrorex.

Urmează medicii şi transportatorii

Aşadar, de pe urma nemulţumirilor vor avea de suferit nu doar elevii, ci şi cei aproximativ 400.000 de români care circulă zilnic cu metroul în intervalul orar 4.00-16.00, când toate trenurile vor fi trase pe dreapta. Iar lista protestatarilor va fi completată de sindicaliştii din sistemul sanitar care au a meninţat şi ei cu greve, nemulţumiţi nu doar de reducerea salariilor, ci şi de disponibilizările anunţate în rândul personalului TESA.

În plus, pe 23, 24 şi 25 martie, traficul în Capitală va fi paralizat de mitingul de protest al miilor de transportatori care denunţă evaziunea fiscală ce „macină” acest domeniu. Totul va culmina cu greva generală din administraţia publică, de care vor fi afectaţi câteva sute de mii de români.

www.evz.ro

Cât de bine vom trăi?

Guvernanţii susţin că economia va depăşi recesiunea în semestrul al doilea, că sunt bani suficienţi pentru plata pensiilor şi a salariilor, dar că trebuie reformat sistemul public şi aplicată legea salarizării unice.

Ajuns printre sindicaliştii şi pensionarii care au protestat vineri în faţa sediului Guvernului, premierul Emil Boc le-a spus acestora că România riscă să ajungă în situaţia Greciei, dacă nu se vor lua măsuri de reducere a cheltuielilor din sistemul public.

Întrebat de grevişti ce să facă, deoarece nu mai au bani de pâine sau de rate, Boc le-a transmis că trecem printr-o perioadă dificilă, în care Executivul trebuie să protejeze şi mediul privat, amintind şi de măsurile luate pentru susţinerea mediului de afaceri şi pentru crearea de noi locuri de muncă.

Lupta anticriză e imaginară

Într-un raport al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) se arată că efectele măsurilor anticriză nu sunt demne de luat în seamnă şi că “stimulii” economici sunt mai mult imaginari. Şi oamenii de afaceri îi contrazic pe guvernanţi, motivând că bugetul este prea mic, nu avem o strategie anti-criză, iar noile biruri, de genul taxei pe fast food sau impunerii CAS pe drepturi de autor, nu sunt o soluţie.

Acum, premierul spune că nu se poate întâmpla nimic mai rău în 2010 comparativ cu 2009, deoarece Guvernul are sprijin în Parlament pentru a implementa reformele convenit cu FMI şi Comisia Europeană.

„Nu avem în prezent o majoritate puternică (...) dar avem o majoritate. Ce ni s-ar putea întâmpla mai rău decât în 2009?”, se întreabă Boc, într-un interviu acordat Financial Times (FT).

Exporturile îşi revin

În prima lună a acestui an, deficitul comercial a scăzut la 426,9 milioane de euro, însă importurile au înregistrat prima creştere, după noiembrie 2008, potrivit datelor pubicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exportatorii au marcat a patra lună de creştere a volumului de marfă livrat peste hotare, cel mai bine vândute produse fiind autoturismele, după cum a explicat pentru evz.ro preşedintele Asociaţiei Exportatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu. Însă, în timpul crizei, exportatorii au pierdut 4 miliarde de euro şi 7.000 de firme au dispărut de pe piaţă, adică o treime din numărul total.

Totuşi, în luna ianuarie, producţia industrială din România a înregistrat a patra cea mai mare creştere anuală din UE.

www.evz.ro

Romania nu va repeta greselile Greciei

Andreea Paul (Vass), consilierul pe teme economice al premierului Emil Boc, explica unele cauze care au dus la criza din Grecia.

"Statul elen are o grava problema de credibilitate care a derivat din matrasirea unor date macrocontabilicesti, ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale si o cheltuire publica mult mai mare decat capacitatea economiei elene de a produce. In plus, statul elen s-a imprumutat excesiv si prost, expunandu-se nejustificat pe termen scurt. In aprilie-mai 2010 sunt nevoiti sa ramburseze circa 20 miliarde euro", spune Andreea Paul Vass.

In cazul Romaniei, acest lucru s-ar fi putut intampla la sfarsitul anului 2008 cand "gradul de expunere a datoriei externe pe termen scurt a fost de aproximativ aceeasi valoare, 20 miliarde de euro".

Politica rationala de reducere a cheltuielilor publice, chiar sub presiunile sociale si politice date de alegerile prezidentiale, a eliminat in acest moment riscul de depreciere grava a cursului de schimb prin "contrabalansarea cu imprumutul contractat de la institutiile internationale (FMI si CE), la o rata favorabila a dobanzii".

Situatia economica din Grecia i-a pus pe jar pe oficialii europeni dupa ce agentiile de rating financiar au scazut ratingurile suverane ale Greciei, din cauza cresterii excesive a datoriei publice (peste 120% din PIB in prezent, comparativ cu 30% din PIB in Romania) si a deficitului bugetar (de 12,7% din PIB in 2009 - adica de peste patru ori mai mare decat limita de 3% din PIB agreata de UE), cauzate in principal de nivelul foarte mare al economiei subterane si de risipa cheltuielilor publice.

Multe fonduri de investitii se asteapta ca datoriile Greciei generate de criza sa se raspandeasca si in alte tari si totodata, mai multi manageri de pe piata de profil considera ca problemele Greciei vor duce la destabilizarea monedei europene in zona euro, potrivit unui sondaj, informeaza Market Watch.

Companiile Trim Tabs Investment Research si Braclay Hedge au condus acest studiu incluzand 61 de manageri, dintre care aproape 60% au spus ca datoriile Greciei vor avea repercursiuni asupra tarilor europene.

Totusi, acestia nu si-au exprimat ingrijorarea vizavi de zona euro. Cercetarea a scos la iveala faptul ca 15% dintre managerii fondurilor cred ca stabilitatea zonei euro va fi afectata de criza din Grecia. Niciun manager din zona euro nu prevazuse acest scenariu, insa ideea nu este deloc straina printre managerii din Marea Britanie si Statele Unite.

Andreea Paul admite ca actuala "criza din Grecia reliefeaza, pe fond, problemele unei uniuni monetare lipsite de uniformitate si care nu dispune de un mecanism de supraveghere cu misiunea de a corecta dezechilibrele interne. Discutiile sunt provocatoare pentru ca un astfel de mecanism insotit de sanctiuni ridica, implicit, problema suveranitatii statelor membre din zona euro".

Bancile grecesti, afectate direct de situatia financiara de pe piata interna, sunt dependente de sprijin din partea BCE intr-o masura mai mare decat alte banci europene. Totodata, ele au expuneri semnificative si in Romania (19,6 miliarde euro).

Consecinta directa a evolutiei economiei grecesti ar putea-o reprezenta restrangerea activitatii grupurilor bancare in regiune, implicit a investitiilor elene care ar fi fost finantate de acestea (inclusiv in Romania). Totodata, nu este complet exclusa preluarea subsidiarelor sau a operatiunilor bancilor grecesti de catre alte grupuri bancare vest-europene aflate intr-o pozitie mai buna din punct de vedere financiar.

Autoritatile din Grecia s-au straduit sa reduca deficitul bugetar de 12,7% din produsul intern brut (PIB), cel mai mare din Uniunea Europeana. Guvernul grec a adoptat saptamana trecuta o noua serie de masuri de austeritate, ce vor permite economii suplimentare de 4,8 miliarde euro, au crescut TVA la 19% si reduc primele de vacanta ale bugetarilor cu 30%.

Chiar daca problema Greciei va fi rezolvata, exista riscul ca criza de solvabilitate sa se manifeste si in alte state precum Portugalia, Irlanda sau Spania, "nefiind sigur ca solutia aplicata in cazul Greciei poate fi transferata si la nivelul acestor economii", declara Andreea Paul.

Conform declaratiilor oferite de fostul presedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, cea mai grava perioada a crizei financiare din Grecia s-a incheiat, iar celelalte tari din zona euro nu se vor confrunta cu acelasi gen de probleme.

Andreea Paul (Vass) este doctor in economie, lector universitar la Facultatea de Relatii Economice Internationale a Academiei de Stiinte Economice, si consilier personal al primului ministru.

www.ziare.com 

Continuare în pagina 2